649 matches
-
ale leninismului ca tehnică de control și menținere a totalitarismului bazat pe utopia falsului egalitarism social. Ideologia a fost într-adevăr la putere. Moștenirea RPR-RSR, ridicată la proporții absurde în ultimii ani ai lui Ceaușescu, a fost așadar una a despotismului, a distrugerii și marginalizării valorilor veritabile, a eliminării elitelor politice, culturale și religioase și a izolării țării în raport cu direcțiile novatoare din lumea ideilor și din tehnologie. Principalele acțiuni criminale menționate în Raport și pe care țin să le amintesc aici
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
p-un străin! Căci străinul îi răpune Frumosu-i destin! [Inimioara i-o sfărâmă Prin feluri d-oții Și legea jos i-o dăramă Chiar prin ai săi fii.] Străin pus-ați domn în țară Pentru românism! Poftiți!... vă târăște iară Către despotism! Toate javrele golane El le-a pricopsit Dându-le de ros ciolane De cum a venit! Însă... termenul sosește E apropiat Și tronul se despărțește De ăst blestemat! Străinul, v-o spui eu, pică Căci e de nimic Și de lege
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de manipularea ideologică a tradiției răscoalei lui Horea XE "Horea" , pot fi menționate Însă și studii propriu-zise, unele remarcabile, care abordează asemenea subiecte. Alexandru Ciorănescu și Pompiliu Teodor analizează scrierile lui J.-P. Brissot XE "Brissot" , punând În evidență critica despotismului luminat și justificarea revoluției pe care le ocazionează tema răscoalei lui Horea XE "Horea" , Încă din anii de Început ai „revoluției democratice”. Ladislau Gyémánt XE "Gyémánt" studiază funcția justificativă a tradiției răscoalei În prima jumătate a secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
directe, dar solidaritatea cu mișcarea italiană poate fi detectată, În subtext, mai ales prin intermediul adjectivelor cu o solidă Încărcătură negativă aplicate factorilor cu care aceasta se confruntă: „Italia e nemulțumită cu măsurile reacționare”; „o Italie de jos căzută sub un despotism mut”; „imposibilitatea de a se ține În țările din jurul său șal Sardinieiț orice măsură necorespunzătoare la spiritul secolului”; „În Italia se deșteptă ideea de unitate națională”. Dar atunci când se coboară la nivelul evenimentelor și faptelor concrete, mai ales al celor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
afișa Partidul Muncitoresc Român, respectiv PCR, ei chiar puteau crede că reprezintă o viziune alternativă despre socialism, dublată de recuperarea dimensiunii naționale. Acest lucru Îi făcea să se mândrească, fără să Înțeleagă, firește, că era o formă de justificare a despotismului care a continuat să domnească netulburat În România. Mircea Mihăieș: Așadar ei au preluat strategia țăranului șiret care era Ceaușescu și au raționalizat-o conform propriilor necesități, până la urmă, nu neapărat convergente. Vladimir Tismăneanu: De aici și simpatia pentru ontologia
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
slovenă. Există tranzițiile eșuate până la nivel de criminalitate instituționalizată, cum sunt cele din Belarus și, până la un punct, Moldova și Ucraina. Se cunosc tenebroasele afaceri care au dus la lichidarea unui ziarist celebru, critic al președintelui Tudjman. Avem, finalmente, regimul despotismului luminat neo-KGB-ist al lui Vladimir Putin. România se situează undeva Între toate acestea. Mircea Mihăieș: Este vorba de „despotismul karateka”! Vladimir Tismăneanu: În 1990 am scris În România literară un articol În care vorbeam despre „România la ceasul democrației autoritare
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și Ucraina. Se cunosc tenebroasele afaceri care au dus la lichidarea unui ziarist celebru, critic al președintelui Tudjman. Avem, finalmente, regimul despotismului luminat neo-KGB-ist al lui Vladimir Putin. România se situează undeva Între toate acestea. Mircea Mihăieș: Este vorba de „despotismul karateka”! Vladimir Tismăneanu: În 1990 am scris În România literară un articol În care vorbeam despre „România la ceasul democrației autoritare”. La ora actuală, conceptul este foarte des folosit. Se vorbește despre „autoritarism competitiv”, „democrație de fațadă”, ca În Armenia
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
specifică și istoriei contemporane lui Chiril. Salonul de zi din casa doctorului Merișor, dominat de pendulă și Plata dijmei și martor al supliciului Octaviei, este în fapt simbolul unei Românii aflate într-o epocă istorică a cărei politică este marcată despotism, rigiditate și inechitate socială. Căderea în lume și bricolajul ekphrastic Constantin Țoiu publică în 1987 Căderea în lume, care este - în aprecierea lui Nicolae Manolescu - stilistic - o bijuterie 20. Recurgând la punerea în scenă a unei dispute de idei de pe
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sînt definite în așa fel încît să nu pară opțiuni viabile pentru est-euro-peni. De exemplu, "revenirea la monarhie" este catalogată drept alternativă "ne-democratică", deși monarhiile în Europa modernă sînt asociate mai mult cu constituțiile democratice și modernizarea, decît cu despotismul de tipul Rusiei țariste, așa cum precizează autorii. Formularea alternativei c) "Cea mai bună soluție este să scăpăm de parlament și de alegeri și să găsim un lider puternic care să poată lua deciziile repede" este atît de nepotrivită, încît doar
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
democrație este să începi cu regimurile nedemocratice, pentru că procesul de democratizare reprezintă înlocuirea acestora cu altele, bazate pe aspirații democratice. Regimurile nedemocratice apar sub diferite forme, dictaturi civile sau militare, conducere totalitară în numele unui partid fanatic sau a unei ideologii, despotism personalist sau un regim oligarhic care respectă supremația legii dar nu răspunde în fața majorității electoratului (pentru o tipologie detaliată, vezi Linz, 1975). Tradiția europeană nu este cea a statului democratic, ci a celui nedemocratic. Statul european modern a fost creat
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
o schimbare majoră în percepția engleză asupra Rusiei, Londra realizând că dacă Rusiei nu i se va da o replică fermă, aceasta din urmă nu se va opri până la Constantinopol. în Encyclopaedia Britannica din 1782, Rusia era prezentată ca un despotism total, oamenii săi fiind descriși ca „brutali, vicioși și bețivi sălbatici”. Un moment de cotitură în conștientizarea pericolului reprezentat de Rusia față de interesele britanice în Orientul Mijlociu și Europa de sud-est l-a reprezentat anexarea Ociakovului de către Rusia, la 1791. Până
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
facțiuni: reacționarii, în frunte cu lordul cancelar Eldon și ducele de Wellington, moderații, în jurul primului ministru Liverpool și a ministrului de externe Castlereagh, și progresiștii, printre care Canning și Huskisson erau figurile cele mai proeminent. Deși guvernată de conservatori, în comparație cu despotismele care alcătuiau Sfânta Alianță, Anglia trecea drept un stat foarte liberal în epocă. Liderii partidului erau oameni politici foarte abili, care nu ezitau să adopte elemente liberale pentru a-și asigura un sprijin cât mai larg. Ei se bazau pe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
emancipare a țării de sub protectoratul țarist. Urquhart a pledat pentru menținerea suzeranității otomane, „singura poartă de salvare pentru Țara Românească (...); distrugerea Imperiului avea să fie urmată, în concepția sa, de anarhia cea mai de temut și de cel mai cumplit despotism străin”. El adăuga că Rusia era puternică prin „forța înșelăciunii și a denaturării” și că reușitele ei de până acum se datorau doar inducerii în eroare a guvernului britanic. Anglia însă nu ar putea niciodată tolera prăbusirea Imperiului otoman, sublinia
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
popoare balcanice, ci prin tratate între Marile Puteri. Acest argument era întărit de concepția lui Palmerston, care credea că estul Europei nu putea fi guvernat printr-o democrație parlamentară, forma cea mai evoluată de stat potrivită acestei zone geo-politice fiind despotismul luminat. Palmerston era avocatul menținerii stricte a integrității Imperiului otoman și a suveranității sale asupra tuturor teritoriilor care depindeau, sub o formă sau alta, de Constantinopol. în luna mai, trupele rusești au intrat în Moldova, stârnind protestele lui Colquhoun și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și ca pe o ultimă manifestare "a unui asalt al capitalismului muribund, acesta din urmă, precum și marea proprietate funciară exploatînd "disperarea maselor pauperizate a micii burghezii și a clasei țărănești, pentru a zdrobi clasa muncitoare și poporul german sub un despotism terorist"29. Există incontestabil o reînnoire în această reflecție, dar analiza sa are totuși o slăbiciune esențială. Ea nu are în vedere ceea ce constituie marea noutate a fascismului și interzice asemănarea acestuia cu un simplu regim reacționar de tip bonapartist
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
singură, pentru sine, să libereze spiritul. Aceasta o dovedesc inzii, care s-au supus în mod servil interdicției datînd la ei din cele mai vechi timpuri de a naviga pe marea deschisă în fața lor de natură, și astfel, despărțiți datorită despotismului de acest larg element liber de această prezență naturală a universalității -, nu trădează nicăieri forța de a se elibera din osificarea ucigătoare de libertate a împărțirilor sociale, osificare înfăptuită în raportul de castă, care ar fi insuportabil pentru o națiune
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
72 face considerații despre Stat. "În Stat, spiritul nu este nici numai obiect [...] constituie în același timp spiritul conștient de sine al fiecărui individ. Numai constituția democrată era adecvată pentru acest spirit și pentru acest Stat. Am văzut în Orient despotismul într-o splendidă alcătuire conformă țărilor din Răsărit, dar forma democratică în Grecia este și ea tot atît de mult o determinare universal istorică" [3 td]. La p. 101-104, Hegel relevă că expediția lui Alexandru Macedon are drept scop "de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
p. 278 este amintit sistemul împărțirii în caste a poporului índic, ceea ce putem numi aristocrație teocratică. Același aspect social specific Indiei este abordat la p. 7 și 8 ale celui de-al doilea volum cu același titlu, unde se evidențiază despotismul aristocrației teocratice. În acest volum (dedicat Lumii orientale), de la p. 91 la p. 169 găsim cea mai semnificativă și mai amplă analiză hegeliană a Indiei, pe care o vom prezenta în trăsăturile sale esențiale, extrăgînd ceea ce este mai reprezentativ pentru
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
comparăm, în cadrul unei priviri generale, India cu China [...] în lumea indiană nu există, ca să ne exprimăm astfel, nici un obiect real stabilit care să nu fie transformat de îndată de imaginație în contrariul a ceea ce este pentru o conștiință rațională [...] cástele [...] despotismul statului [...]. La [197] indieni nu există o asemenea superstiție [ca la chinezi], întrucît ea este opusul înțelegerii raționale; în schimb, toată viața și reprezentarea lor despre viață nu sînt decît o superstiție, deoarece la ei totul este visare și sclavie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
concrete, statul, legile raționale, moralitatea nu pot exista [200]. rămîne arbitrariul, întîmplarea. Libertatea este aici numai momentul negativ al eliberării de orice determinare a vieții și a conștiinței. Ceea ce în India poate fi eventual considerat drept viață politică este un despotism lipsit de orice principiu, lipsit de reguli de moralitate și religiozitate; într-adevăr, moralitatea și religia, în măsura în care ultima se raportează la acțiunea omului, au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
politică este un despotism lipsit de orice principiu, lipsit de reguli de moralitate și religiozitate; într-adevăr, moralitatea și religia, în măsura în care ultima se raportează la acțiunea omului, au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la el acasă. China, Persia, Turcia, Asia, în general, constituie un tărîm al despotismului și, în accepție peiorativă, al tiraniei. Tirania îi revoltă pe indivizi. În India, ea este însă în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
raportează la acțiunea omului, au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la el acasă. China, Persia, Turcia, Asia, în general, constituie un tărîm al despotismului și, în accepție peiorativă, al tiraniei. Tirania îi revoltă pe indivizi. În India, ea este însă în firea lucrurilor, deoarece acolo nu există sentimentul eului, cu care tirania să poată fi comparată pentru a duce la răzvrătirea spiritelor; nu rămîn
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cele mai necesare trebuințe și plăceri, care se opun tiraniei sub forma unui sentiment, cel al negației [45 td]. Statul are drept scop realizarea legii libertății spirituale [201]: dar în India domină un stat al cărui guvern este de un despotism inadmisibil. Există o comuniune, o viață socială, chiar destul de evoluată, dar nu există vreun principiu determinant pentru ceea ce în această viață trebuie să fie drept, etic, moral; nu este o religiozitate sub formă de conștiință. Este multă religie, dar nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de sensibilitate și cu această totală inconștiență a unui scop general care să pornească din inimi și să le poată determina acțiunile, este ușor de înțeles de ce nu pot exista nici o politică adevărată, nici libertate și de ce ajung să domine despotismul, cînd mai crud, cînd mai blînd. Pentru a concluziona, trebuie să spunem că moralitatea indienilor este tot atît de tranșant separată de religie pe cît este Brahman de conținutul său concret. Religia este pentru noi știința acelei esențe care constituie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ale justiției, moralitate [...] rămîne doar arbitrariul, pura întîmplare. Libertatea este, într-adevăr, aici doar momentul negativ al desprinderii de orice determinare a vieții și a conștiinței. De aceea, ceea ce în India poate fi eventual considerat drept viață politică, este un despotism lipsit de orice principiu, lipsit de reguli de moralitate și religiozitate; în măsura în care moralitatea și religiozitatea și mai ales ultima se raportează la acțiunea omului, ele au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]