637 matches
-
s-ar putea explica cum că există și alți factori care lucrează la această evoluție a istoriei. Nu neg deloc, problema este extrem de complexă. Dar mi-am fixat drept scop expunerea exhaustivă a uneia dintre ipotezele psihologiei mulțimilor: tendința către despotism a societății contemporane. Ea vede în aceasta un simptom al degradării civilizației noastre, prin victoria colectivităților asupra individului precum și prin abandonarea de către elitele politice și intelectuale a tututor responsabilităților lor față de democrație. Există multe posibilități de a revolta sufletele, de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
individului precum și prin abandonarea de către elitele politice și intelectuale a tututor responsabilităților lor față de democrație. Există multe posibilități de a revolta sufletele, de a stîrni conștiințele unele împotriva celorlalte. Dar acolo unde masele domnesc, nu guvernează, recunoaștem fără greș semnul despotismului occidental. Exact ca odinioară, acolo unde dăm de un rege care domnește, dar nu guvernează, salutăm o cucerire a democrației. "Este remarcabil, scria Paul Valéry, că acum dictatura e la fel de contagioasă cum a fost altădată libertatea". IV Cu mult înaintea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
contagioasă cum a fost altădată libertatea". IV Cu mult înaintea nașterii psihologiei maselor, Burkhardt, un istoric renascentist, întrezărise această evoluție: "Viitorul este al maselor și al celor care le pot explica cît mai simplu lucrurile". Această știință nu a inventat despotismul, nici tipul uman autoritar în Europa, la fel cum nici economia nu a inventat profitul sau întreprinderea capitalistă, limitîndu-se doar să le studieze. Totuși, i s-a adus acest reproș. De aceea, a și fost cenzurată, ținută în carantină. Oamenii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
le studieze. Totuși, i s-a adus acest reproș. De aceea, a și fost cenzurată, ținută în carantină. Oamenii își închipuie că așa promovează democrația, preschimbă în etape triumfale tragicele lor înfrîngeri. Psihologii au încercat să combată astfel de iluzii. Despotismul e tema majoră a lucrărilor lor, începînd cu Le Bon, care vede în el o trăsătură a naturii umane, sfîrșind cu sociologul german Adorno care studiază personalitatea despotică, autoritară, și trecînd prin Fromm și Reich care explorează rădăcinile familiale ale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
noi plasîndu-ne în perspectiva a ceea ce lucrurile ar fi trebuit să fie dacă ar fi existat voința de schimbare. Avem de-a face, se observă limpede, cu opusul unei reflecții detașate și neutre. Doar ei au luat în serios tema despotismului occidental. Fie c-a fost vorba de influența mass-media sau de structura autoritară a maselor, ei nu le-au ales la întîmplare, nici din simplă curiozitate intelectuală. Această temă trimite la realitate, deci cu ea trebuiau să se pună de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este aceea care se exercită inconștient asupra sufletelor, căci e singura împotriva căreia nu se poate lupta. Sigur că Tiberiu, Gingis-Han, Napoleon au fost tirani de temut, dar din adîncul mormintelor lor Moise, Budha, Iisus, Mahomed, Luther au exercitat un despotism mult mai profund asupra sufletelor. O conspirație poate înlătura un tiran, dar ce poate face ea împotriva unei credințe bine înrădăcinate?!"176 Nu științele sau filosofiile alcătuiesc unitatea mentală a maselor, ci credințele, cele cărora nu ne putem sustrage. Nici o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ea și imperfectă, să definească cel mai bun mod de a guverna societățile. Ea are ca misiune să examineze, fără a se lăsa deturnată de dorințe și himere, circumstanțele care conduc spre cutare sau cutare formă, la democrație sau la despotism, mai întîi. Apoi să determine raportul forțelor aflate față în față. În sfîrșit, să conceapă metode pentru a adapta aceste forțe la împrejurări. Tocmai asta face psihologia mulțimilor ținînd cont de ascensiunea maselor în Istorie. Ea își îndeplinește rolul arătînd
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
15 martie 1981 TABLA DE MATERII PREFAȚĂ / 5 NOTA AUTORULUI /9 INTRODUCERE /11 Partea întîi ȘTIINȚA MASELOR Capitolul I: Masa și individul / 21 Capitolul II: Revolta maselor / 27 Capitolul III: Ce-i de făcut cînd vin masele? / 35 Capitolul IV: Despotismul oriental și despotismul occidental / 45 Partea a doua LE BON ȘI TEAMA MULȚIMILOR Capitolul I: Cine era Gustave Le Bon?/ 55 Capitolul II: Un Machiavelli al societății de masă / 61 Capitolul III: Cele 4 motive ale unei tăceri / 73 Capitolul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
TABLA DE MATERII PREFAȚĂ / 5 NOTA AUTORULUI /9 INTRODUCERE /11 Partea întîi ȘTIINȚA MASELOR Capitolul I: Masa și individul / 21 Capitolul II: Revolta maselor / 27 Capitolul III: Ce-i de făcut cînd vin masele? / 35 Capitolul IV: Despotismul oriental și despotismul occidental / 45 Partea a doua LE BON ȘI TEAMA MULȚIMILOR Capitolul I: Cine era Gustave Le Bon?/ 55 Capitolul II: Un Machiavelli al societății de masă / 61 Capitolul III: Cele 4 motive ale unei tăceri / 73 Capitolul IV: Descoperirea mulțimilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cei care au participat direct la evenimente subliniază această lacună a unei concepții în întregime socială și ecomonică: Deși condusă de oameni integri și intelectuali, Revoluția rusă nu a rezolvat această problemă: caracterul imprimat în mase ca urmare a experienței despotismului, amprenta fatală ce o purtau asupra lor înșiși conducătorii. Făcînd acestă judecată nu vreau să neg importanța factorilor economici și istorici: aceștia condiționează în mare acțiunea, dar nu-i determină întrutotul calitatea" (Vezi V. Serge, Memoirs of a revolutionary, ed.
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Charles de Secondat, baron de Montesquieu, a cărui operă complexă tratează o serie de idei cu privire la morală și interacțiunea acesteia cu religia (Scrisori persane, 1721ă, legile umane și cele sociale, ca măsuri ale guvernării, sub toate formele ei: republică, monarhie, despotism (Spiritul legilor, 1748ă. În același timp, J.-J. Rousseau vorbește despre existența unei voci a conștiinței, transpusă prin sentimente care fundamentează morala și obligația morală. În sfera științelor economice, prin lucrarea Teoria sentimentelor morale, Adam Smith consideră că ființa umană
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
eliberare din convențiile „logicii” și „gramaticii”, al spiritului pozitivist. Adevărat este Însă faptul că Ilarie Voronca e, ca să zicem așa, mai „artist” decît alți promotori ai avangardei, de vreme ce se arată preocupat de pericolele pe care le poate constitui „domnia și despotismul cuvîntului”, - „vasalitate”, notează el, „inversă aceleia de care mă temeam la Început, adică pornind de la gîndire la cuvînt”. Altfel spus, fascinația „artei combinatorii” („să le alătur [este vorba de elementele date de lumea din afară - n.n.], să le combin - matematicește
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
clasic în jurul „țăranului român” și „satului românesc”, ca bastion mai general al patriarhatxe "„patriarhat"ului, socialiștii (ca și liberalii, de altfel) leagă progresul social de munca salariată. Pentru Gherea, în condiții de neoiobăgie, țăranii sunt lăsați în ignoranță, alimentați cu despotism sentimental-religios care poate fi destructurat doar prin proletarizare. El este un critic proeminent al instituțiilor patriarhale, al modelului autoritar pater familias. Gânditorul socialist dă și o interesantă explicație pentru atracția mare a oamenilor față de stat ca „patriarh general”, și anume
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
gramaticii. N-are insolența, superbia geniului care vrea să recreeze totul vrea numai să ferească pe alții de greșeală și să Îndrepte proastele obiceiuri ale vorbirii. Artist, totuși, În fundul sufletului său, nu Împinge rigorile sale morale și scriptuale pînă la despotism. Lasă și plăcerii un loc În acest scenariu al băgărilor de seamă. „Siliți-vă a o Învăța - scrie el - sau faceți cum vă place.” Acest cum vă place respectă principiul individualității, flatează subiectivitatea vorbitorului (sau scriitorului), recunoaște dreptul de a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cînturi și note explicative Conrad din 1867. Este, indiscutabil, performanța lirică a fecundului autor. Regăsim, aici, toate temele lui, tratate cu mai mare originalitate: tema nimicniciei omului și a trecerii vieții, tema matinalului, tema armoniei, tema creatorului proscris și a despotismului sălbatic etc. Un discurs vast În care mitologicul și politicul se succed Într-o retorică destul de bine articulată. Insă, Înainte de orice, Bolintineanu este, aici, Într-un chip mai coerent și mai inspirat, poetul „tărîmelor lichide”,, poet neptunic În adevăratul Înțeles
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și să se apuce să scrie dacă nu există ambianța favorabilă: cabinetul de lucru bine Încălzit, candelabrul aprins, ceaiul aburind pe masă, focul pîlpîind vesel În sobă... Numai atunci simte Îndemnul de a pune mîna pe condei, numai sub apăsarea „despotismului Îngrozitor al iernei” poetul Își notează impresiile. O recluziune jumătate impusă, jumătate căutată precede, dar, hotărîrea lui Alecsandri de a scrie. O recluziune care se transformă Într-o bucurie a spiritului laborios: „CÎt ține timpul aspru - scrie el lui Ion
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ani și, trebuie să spun, primejdia la fiece moment de a merge la eșafod. Îmi plac personajele cele mai detestate: Robespierre, Marat, Saint-Just, eroii absurzi, făcând o politică aparent lipsită de bun-simț, descreierată. (Ioanide: "Robespierre voia ceva onorabil: să doboare despotismul monarhic!") O paranteză: Bunul-simț n-are succes în istorie. Spre pildă, Napoleon. Toate campaniile lui sunt iraționale, politica lui este ieșită parcă din capul unui poet epic în delir. Și cu toate astea, l-au urmat frenetic milioane de oameni
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de putere (spre deosebire de numeroase regiuni din Africa Occidentală, sau chiar din regiunea sudică a Congo, regatele Bateke și Vili). Organizarea politică nu depășea satul guvernat de adunarea șefilor de rudenie (șefi familiali care nu aveau nimic de-a face cu despotismul). În unele cazuri particulare, un șef putea fi ales pentru a conduce temporar o federație de rudenii, sistem asociativ care nu trebuia să dureze decât o scurtă perioadă și care dispărea odată cu cauza concretă a formării lui. Șeful autoritar, impus
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care trebuie să facă față astăzi; și, de exemplu, va trebui să aibă în continuare în ceea ce privește străinii atitudine amenințătoare; căci, spun semnatarii programului, "legați prin această solidaritate sfântă și prin precedentele Franței republicane, purtăm urările noastre dincolo de barierele pe care despotismul le ridică între națiuni: dreptul pe care îl dorim pentru noi, îl dorim pentru toți cei care suportă jugul tiraniilor; dorim ca armata noastră glorioasă să fie încă, dacă trebuie, armata libertății". Vedeți că mâna blândă a statului care dă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
voința sa și să concentreze, ca să zic așa, umanitatea în el însuși? Cu cât se examinează mai mult aceste școli avansate, cu atât este întărită convingerea că în fond nu au nimic de zis: ignoranța proclamându-se infailibilă și reclamând despotismul în numele acestei infailibilități. Să ne scuze cititorul pentru această digresiune. Ea nu este probabil inutilă în momentul în care, scăpate din cărțile saint-simoniene, falansteriene și icariene, declamațiile împotriva Intermediarilor invadează jurnalismul și tribuna și amenință în mod serios libertatea muncii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a devorării lui, a unei instaurări despotice asupra lui. De altfel, în orice despot există această invaliditate, această neputință de a transforma ființa comunității care-l cuprinde în mediul său intern, o neputință de a fi până la urmă. E, în despotism, zbaterea și ridicolul unei boabe de spumă care vrea să se înstăpînească asupra mării într-un chip exterior: despotul nu absoarbe în el comunitatea care l-a făcut cu putință, ci o îmbrățișează silnic. Trecerea mediului extern în mediu intern
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
i-a omorât politicește; aceasta și escesul libertății individuale. Dar a fi cetățan polon era un privilegiu. Cei mai mulți locuitori - misera plebs contribuens - nu însemna nimic. Poporul era sclavul unui milion de cetățeni poloni. Monarhia aceasta nu este de confundat cu despotismul. Despotismul, adică substituirea voinței individuale în locul armoniei intereselor, după, noi se naște sau prin uzurpațiune sau acolo unde, pe aceeași întindere de pământ, o rasă domnește peste altele, mai ales însă o rasă fundamental deosebită de locuitorii autohtoni. Ex. turcii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a omorât politicește; aceasta și escesul libertății individuale. Dar a fi cetățan polon era un privilegiu. Cei mai mulți locuitori - misera plebs contribuens - nu însemna nimic. Poporul era sclavul unui milion de cetățeni poloni. Monarhia aceasta nu este de confundat cu despotismul. Despotismul, adică substituirea voinței individuale în locul armoniei intereselor, după, noi se naște sau prin uzurpațiune sau acolo unde, pe aceeași întindere de pământ, o rasă domnește peste altele, mai ales însă o rasă fundamental deosebită de locuitorii autohtoni. Ex. turcii și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Totodată se vede ce puțin calcul au dovedit Midhat Pașa când au respins propunerile conferenței. "Pesther Lloyd", organul contelui Andrassy, judecă în această privire drept când spune că, odată ce Midhat au recucerit independența Porții, el a deschis din nou era despotismului arbitrar și a pus imperiul în aceeași stare în care se afla în cele din urmă zile ale lui Abdul Aziz. E clar că vremea s-a însărcinat de a da dovezile necesare pentru teoria susținută de cabinetul din St
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuvintelor mele. Abstrăgând cu totul de la observațiile care-mi ating persoana și nu au a face cu obiectul, această dare de samă, semnată de-un X, cuprinde următoarele puncte teoretice. Se zice că eu aș fi susținut: 1) că numai despotismul este fericirea și progresul popoarelor, 2) că țăranul trebuie să rămână țăran, robul rob, boierul boier etc. (prin urmare organizarea de caste ereditare), {EminescuOpIX 471} 3) că este rău sistemul nostru constituțional, care dă drept la alegeri, înlesnind scribilor a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]