49,972 matches
-
Dworschak de a-i pune la punct, adesea În paranteză, pe toți voioșii interpreți, falși, destructurați, ai lui Mircea Eliade, folosindu-se de o bogată bibliografie eliadistă, cunoscută la sursă, adică din limbile engleză, franceză, germană și română. Comparase (cu detalii) formulele lui Dubuisson, Dumézil, Lévi-Strauss și Eliade, nu În vederea unei ierarhii, posibil păguboase, ci a unei descoperiri multiple de sensuri În aria culturii popoarelor. Singurul concept care s-a impus nu numai În arealul european, prin apelurile la prolificitatea sa
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
nr. 21) este publicată discuția de la G.D.S. pe tema Crizei manualelor, cu ocazia unei conferințe de presă la care a participat și dna Ecaterina Andronescu, ministrul școlii. Problemele sînt de acum cunoscute ca să mai fie nevoie de o reluare în detaliu: intervenția M.E.C. pe piața liberă a manualelor; refuzul M.E.C. de a semna lista de reeditări pentru la toamnă; o evaluare ciudată, tot la M.E.C., care a condus la monopolizarea pieței de către două trusturi de presă și edituri; scoaterea din competiție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
O incontestabilă dovadă în acest sens o constituie și volumul recent apărut, Literatura franceză de la Villon la zilele noastre, carte deopotrivă densă și delectabilă, amestec cu adevărat rar în peisajul cultural actual. La capătul lecturii acestui volum de eseuri toate detaliile autobiografice din articolul amintit mai devreme capătă un înțeles deplin. Biografia și experiența de lectură se luminează reciproc, ca într-un joc de oglinzi, și nu de multă subtilitate este nevoie ca să ne dăm seama că studiile adunate aici au
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
fără limbă al semnului/ cu ea deasupra,/ fluturii ucigași se întorc în coconi." E o carte inegală, în care proze precum Scrinul de stejar, care respiră un aer marquesian printr-o bruscă întoarcere către mister și moarte și prin câteva detalii prozastice care te trimit cu gândul la marele columbian. Oboseala de dimineață tentează o formulă postmodernă, fluidă și ambiguă, complicată naratologic și diluată în genul lui Barth, reușită tehnic, însă cu o recuzită destul de redusă: "Ochii se coborau, la intervale
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
mai mare atenție. Apoi, ca să alegi cele mai reprezentative fragmente, îl mai răsfoiești de zece ori. Reciteși iar fragmentele alese ca să faci notele lexicale. Cum în România instrumentele de lucru sînt puține și pline de lacune, verificarea celui mai banal detaliu înghite un timp enorm. Cauți, de pildă, lapislazuli în DEX. îl găsești echivalat prin "lazurit". Te gîndești că unui elev explicația aceasta îi spune chiar mai puțin decît cuvîntul necunoscut. Așa că mai consulți cîteva dicționare străine ca să încropești o notă
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
Lui Daniel șRăul de Nordț). Picturală, bizuită pe o retorică plastică, o asemenea poetică a reabilitării își anexează și aspectul melic al unei vegetații sonore; "Nordul se întemeiază pe discursivități/ plastice, paralele sau în confruntare,/ de o densitate voltaică a detaliului:/ n-ai putea picta aici numai dacă arborii/ ar deveni voci și iarba ecou" (Pictorului Dorel Petrehuș). Nordul își dezvăluie "filosofia" (antibaudelairiană!), care este mișcarea perpetuă: "Singura regulă a Nordului este să/ înaintezi" (Nordul e în față, precum moartea). De la
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
american de acelea ale emulului de pe vremuri al lui Nae Ionescu. Ce are a face că o asemenea legătură dovedește o lipsă de spirit științific pe care o egalează doar lipsa de scrupul moral a autoarei? Nu pot intra în detalii. Ar fi să lungesc peste măsură acest articol. Îi trimit pe cititori la capitolul IX (Memoria și uitarea: trecutul în opere), cel mai scandalos din carte. Lavastine n-are nici o dificultate în a scrie negru pe alb: "Că pozițiile sale
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
dereglată deopotrivă sub raport sentimental, comportamental, social, fiziologic, e o caricatură atroce care implică decăderea umană fără rest. Ne învîrtim într-o societate de monștri, înregistrați "la lupă și la microscop", astfel încît să iasă în evidență "toți porii", toate detaliile constituției lor, din unghiul anafectivității care încarcă observația de cinism. Am putea spune că cinismul e nota lirică a unor atari plăsmuiri. Nimic nu e cruțat în perimetrul unei viziuni ce descalifică totul, ca o emanație a unui "blestem" inițial
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
tradiției. Numai stelele știu căreia, și când, îi vine rândul. Traducerea, o tangentă la cerc La fel cum cioburile unei amfore care urmează să fie reconstituită în întregime trebuie să se potrivească între ele pînă și în cele mai mici detalii, fără să fie identice, nici traducerea nu trebuie să semene cu sensul originalului, ci să încorporeze în propria limbă, cu iubire și în detaliu, modul său de semnificație, pentru ca astfel ambele să fie recunoscute ca fragmente ale unei limbi mai
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
fie reconstituită în întregime trebuie să se potrivească între ele pînă și în cele mai mici detalii, fără să fie identice, nici traducerea nu trebuie să semene cu sensul originalului, ci să încorporeze în propria limbă, cu iubire și în detaliu, modul său de semnificație, pentru ca astfel ambele să fie recunoscute ca fragmente ale unei limbi mai mari, așa cum cioburile sunt recunoscute ca fragmente ale unei amfore. Tocmai din această cauză, traducerea trebuie să se abțină în mare măsură de la intenția
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
cu genul de școală pe care îl practică sau îl cultivă. Textele publicate sînt tulburătoare. Poartă amprenta emoțională a întîlnirii atîtor energii speciale, atrase și stimulate, de ce nu, de personalitatea lui Georges Banu. Vom reveni cu o discuție aplicată, cu detalii despre numărul din Alternatives Théâtrales. Ne bucurăm să publicăm fragmente din intervenția lui Radu Penciulescu, memorabilă, avînd acceptul lui George Banu. Veți putea citi în revista Teatrul. Azi 6-7-8, ce va apărea pe piață curînd, întregul studiu. Sîntem convinși că
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
mă susține adică, în comentarea geografiei spirituale a itinerariilor pe care le străbate știința etnologiei, orizonturile spațiale și temporale mereu deschise spre coerența universală a științei, nicicînd închistată în granițele ridicate entuziasmului și tensiunii cercetării, fervorii curiozității, înțelegerii analitice a detaliului, acuității, eficacității. Într-un cuvînt, tabloului probant prin datele și unghiurile sale de vedere, multiplicat divers, prin atmosfera vie creată de analogii și relații. Un tablou suprasaturat de date, de referințe, de distincte direcții ale gîndirii, cum aș structura logic
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
text are dimensiunea impusă de rigoarea demonstrației, urmează structura logică a datelor, se construiește pe solida cunoaștere și apreciere a faptelor istoriei, se desfășoară ca un montaj erudit și dezvoltă o rețea densă de analize și teorii, deduse din concretul detaliului. Textele cuprind studii despre marii etnografi și folcloriști, despre marii scriitori, preocupați de folclor, despre personalități, cu specializare în alte domenii, interesați și contribuind cu ceva la progresul științei etnografiei și folclorului. Ceea ce nu înseamnă că tratarea nu se bucură
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
de exclamare îl vor însoți), a reușit, după ani de lupte, să aducă pe ordinea de zi a parlamentarilor proiectul Legii privind protecția limbii române. Această lege, care s-ar vrea a fi patriotică, este periculoasă în idee, aberantă în detalii și inaplicabilă în practică. Periculoasă în idee. Limba națională este una dintre pietrele de temelie ale unui popor. Ea definește mai mult decît orice altceva (cetățenie, domiciliu, declarații, activitate etc.) apartenența la o națiune și trebuie să fie prețuită ca
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
nu este nejustificată teama față de riscul extinderii, ca o molimă, a Legii Pruteanu. Aceasta rimează foarte bine, de pildă, cu o eventuală lege privind dragostea de țară: cum se măsoară, cum se constată abaterile și cum se pedepsesc. Aberantă în detalii. Fiind un act normativ contra naturii, încercînd să impună principiile Codului Penal într-un domeniu spiritual, era inevitabil ca Legea Pruteanu, ca și comentariile autorului ei, să conțină aberații. Artificialul nu poate fi justificat natural. Vom menționa doar cîteva dintre
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
fost împușcați. Calanda avea două biserici și șapte preoți, pe lângă unchiul Santos care, în urma unui accident (căzuse într-o prăpastie în timpul partidei de vânătoare) fusese angajat de tata, ca să-i administreze bunurile. Religia era omniprezentă și se manifesta în toate detaliile vieții. Eu, de exemplu, mă prefăceam că țin o slujbă religioasă în podul casei, iar surorile mele făceau pe credincioasele. Aveam diverse obiecte de cult din plumb, precum și o haină preoțească și un patrafir. Miracolul din 1640 Credința noastră era
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
de cealaltă parte. În vremea aceea erau la modă pălăriile cu ace lungi și doamnele, știindu-se observate, introduceau ácele respective în gaura din perete, fără să le pese că puteau înțepa ochiul indiscret (mai târziu, mi-am amintit acest detaliu în filmul El). Ca să ne ferim de ácele de pălărie, puneam bucățele de sticlă în găuri. Unul din oamenii cei mai duri din Calanda, care s-ar fi prăpădit de râs dacă ar fi bănuit ce probleme de conștiință aveam
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
credința romano-catolică), se regăsește deopotrivă în viața academică și în prozele ample pe care le scrie în toată perioada activității sale la catedră. De altfel, construite pe tema căutării misterioase într-o lume paralelă inventată pînă în cele mai mici detalii (inclusiv cu referințe livrești la istorie, religie, calendar, alfabet, genealogie etc.) romanele lui Tolkien îmbină stilul exotic al literaturii de aventuri a unui Robert Louis Stevenson cu rigoarea academică a istoriilor inexistente alcătuite de Borges. Prin ideea universului paralel al
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
vede astfel răsplătită printr-o editare exactă și unitară. Mai mult, după moartea autorului (1973), corecturile grafice și tipografice efectuate de cel de-al treilea fiu al său, Christopher, inclusiv la nivelul hărților, îmbogățesc conținutul romanului prin inserția unor noi detalii obținute din arhiva tatălui, dar, în același timp, complică munca editorilor, a istoricilor literari și a cititorilor pasionați de adnotarea riguroasă a lumii lui Tolkien. Misterul, fascinația aventurii (literare sau literale) și, mai ales, așteptarea unui deznodămînt clar și definitiv
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
în vechiul depozit, fișierul este vetust (nu s-a trecut - nu a fost dorită, mi s-a spus - la computerizare, și de-abia mai poți vârî degetul ca să cauți fișa cu titlul dorit); iar "veceul", da, tot nu are încuietori (detaliu vulgar, însă semnificativ nu doar pentru un semiotician). De ce? Pentru că totul a rămas la fel, ca bibliotecă (dacă o "bibliotecă publică" înseamnă spațiu pentru publicații și pentru cititori): în clădirea nouă, "modernă", sunt numai birourile funcționarilor (și o parte din
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
poștale” acide, din care fanii lui Palahniuk pot constata că viața idolului lor seamănă leit cu a eroilor din cărțile pe care le scrie. „Ceea ce pot să fac mai bine e să aștern pe hîrtie ceea ce trăiesc. Să-mi amintesc. Detalii. Să le omagiez, într-un fel” - scrie Palahniuk la sfîrșitul „ghidului” său. Scrisul ca instinct de conservare apare și în romanul intitulat Jurnal, centrat pe Misty Mary Wilmot, o pictoriță însingurată, și pe sinistra familie în care a intrat prin
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
clan de insulari cu sînge albastru. Misty își relatează povestea sub forma unui jurnal pe care-l adresează soțului ei, Peter, aflat în comă după o tentativă de sinucidere. Impregnat de climatul de angoasă și paranoia al insulei, plin de detalii ciudate, Jurnalul poartă marca stilistică a lui Chuck Palahniuk - fraze scurte, repetitive, ce degajă autentica forță a personajelor sălbatice și dezaxate - scrie „The New York Times”.
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
și etică intelectuală. A avea o contribuție în domeniul filologiei clasice presupune o competență și un efort ieșit din comun, căci filologia clasică este un domeniu despre care s-a scris încă din timpul Renașterii; pentru realizarea unui studiu de detaliu sau a unei viziuni noi asupra tragediei grecești sau asupra lui Horațius, de pildă, este necesară nu numai cercetarea textului în sine, ci și a unei imense literaturi secundare, mai numeroase decât în oricare alt domeniu prin forșa multelor secole
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
care, cu deplină responsabilitate, încearcă să elucideze punctele aflate în dezbatere fără dorința vizibilă de a face prozeliți pentru confesiunea pe care o reprezintă. Cu excepția ÎPSS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului (ortodox), toți ceilalți intervievați aparțin spațiului spiritual al catolicismului. Acest detaliu - de care, firește, trebuie să se țină cont la lectură - nu reduce cota de interes a cărții. Dimpotrivă. Pentru că dinamica schimbării, specifică epocii contemporane, își are unul din motoarele principale în Vestul Europei, spațiul tradițional al catolicismului. Iar punctele de
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
abia) crescute în plină eră informatică, dominată de jocurile pe calculator, vorbesc despre jucăriile lor de pluș, liniștindu-ne: nu a dispărut încă dimensiunea concretă, tactilă și afectivă a jocului; e minunat contrastul între pseudonimele crunte - Devil, Nightmare, Oribilul - și detaliile din descrierea propriilor ursuleți de pluș, evocați în genere cu ironie afectuoasă; termenul generic preferat de autori e animăluțe. Mesajele conțin în primul rînd cîteva indicații în privința surselor onomastice: una dintre acestea este chiar denumirea comercială, numele de pe etichetă: „Lupul
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]