362 matches
-
20%. Notă: 0C002 nu supune controlului cantități de 4 "grame efective" sau mai putin, dacă acestea sunt conținute într-un instrument de detecție. 0C003 Deuteriu, apa grea (oxid de deuteriu) și alți compuși ai deuteriului, precum și amestecuri și soluții conținând deuteriu, în care raportul izotopic deuteriu-hidrogen este mai mare de 1:5.000. 0C004 Grafit de calitate nucleară, având un grad de puritate corespunzător unui conținut de sau mai mic de 5 ppm 'echivalent în bor' și o densitate mai mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
pentru realizarea de studii și cercetări care vizează: a) tehnologii pentru producerea, separarea și reconcentrarea apei grele, aparatură de analiză, asistență tehnică și expertizare, monitorizare și analize de mediu; ... b) cercetarea echilibrelor și proceselor de separare a izotopilor hidrogenului (tritiu, deuteriu), inclusiv la nivel de instalații-pilot industrial cu aplicații la Centrala Nucleară tip CANDU; ... c) tehnici și metode de separare a izotopilor radioactivi (tritiu, C^14 etc.); ... d) tehnologii de stocare a izotopilor radioactivi; ... e) managementul tritiului într-o instalație de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170511_a_171840]
-
IUCN - Dubna, la programul CORINT și altele, precum și la proiecte dezvoltate în cadrul acordurilor interguvernamentale, bilaterale și interacademice; ... b) participarea la programele europene EFDA-JET și EURATOM referitoare la utilizarea energiei nucleare în scopuri pașnice, proiecte ce dezvoltă tehnologii noi pentru separarea deuteriului și tritiului, precum și baze de date asupra materialelor și echipamentelor care vor intra în componența reactoarelor de fuziune nucleară. ... B. Activități conexe activității de cercetare-dezvoltare desfășurate în domeniul propriu de activitate, conform prevederilor legale: 1. Cod CAEN 1598 - Producția de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170511_a_171840]
-
poate fi un obiectiv major al viitorului economiei mondiale. În cazul în care într-o bună zi se va face un progres în domeniul energiei de fuziune, omenirea va avea nevoie de două lucruri rar întâlnite pe Pamant: heliu-3 și deuteriu. Saturn are un volum relativ mare a acestor resurse și Titan poate servi drept un punct intermediar pentru începerea producției și transportării în continuare de heliu-3 și deuteriu de pe Saturn. Omul de stiință american, Dr. Robert Bussard a calculat că
Colonizarea lui Titan () [Corola-website/Science/333805_a_335134]
-
va avea nevoie de două lucruri rar întâlnite pe Pamant: heliu-3 și deuteriu. Saturn are un volum relativ mare a acestor resurse și Titan poate servi drept un punct intermediar pentru începerea producției și transportării în continuare de heliu-3 și deuteriu de pe Saturn. Omul de stiință american, Dr. Robert Bussard a calculat că o misiunea spre Titan, ce un echipaj de 400 de persoane, cu scopul de a crea o colonie acolo, cu 24 mii de tone de sarcină utilă la
Colonizarea lui Titan () [Corola-website/Science/333805_a_335134]
-
a electronului—este cu mult mai mică decât . De exemplu, este nevoie de doar 13.6 eV pentru a scoate un electron din dintr-un atom de hidrogen, comparativ cu 2.23 "milioane de" eV pentru divizarea unui nucleu de deuteriu. Atomii sunt neutri din punct de vedere electric dacă au un număr egal de protoni și electroni. Atomii care au un deficit sau un surplus de electroni se numesc ioni. Electronii care aflați mai depărte de nucleu pot fi transferați
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
același număr de protoni, dar număr diferit de "neutroni" sunt izotopi diferiți ai aceluiași element. De exemplu, atomii de hidrogen admit exact un proton, dar există izotopi fără neutroni (, de departe, cea mai comună forma, numit și protiu), un neutron (deuteriu), doi neutroni (tritiu) și mai mult de doi neutroni. Elementele cunoscute formează un set de numere atomice, de la elementul cu un singur proton, hidrogenul, până la elementul cu 118 protoni ununocțiu. Toți izotopii cunoscuți ai elementelor cu numărul atomic mai mare
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
învelișuri pline, cum ar fi învelișul plin de 50 de protoni pentru staniu, conferă stabilitate neobișnuită nuclidului. Din cele 254 de nuclee stabile cunoscute, doar patru au atât un număr impar de protoni "și" un număr impar de neutroni: hidrogen-2 (deuteriu), , bor-10 și . De asemenea, doar patru nuclizi naturali, radioactivi, par-par au un timp de înjumătățire de peste un miliard de ani: , , și . Majoritatea nucleelor impar-impar sunt foarte instabile în raport cu , deoarece produsele de descompunere sunt par-par, și, prin urmare, mai puternic legate
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
o materie întunecată necunoscută.) Se crede că electronii existau în Univers din primele etape ale Big Bangului. Nucleele atomice se formează în reacțiile de nucleosinteză. În aproximativ trei minute nucleosinteza Big Bangului a produs mare parte din heliul, litiul, și deuteriul din Univers, și, probabil, o parte din beriliu și bor. Omniprezența și stabilitatea atomilor se bazează pe , ceea ce înseamnă că un atom are o energie mai mică decât un sistem format din nucleu și electroni nelegați. Unde temperatura este mult
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
simplu interzicând apei să iasă din stratosferă (Vezi mai sus) Măsurătorile făcute de către savanți și sondele spațiale au condus la îmbunătățirea cunoștințelor despre raportul izotopic din atmosfera joviană a lui Jupiter. Astfel, în iulie 2003, savanții au aproximat valoarea abundenței deuteriului în atmosfera respectivă la 2,25 ± 0,35 × 10 , ce reprezintă probabil valoarea primordială din nebuloasa protosolară ce a dat viață Sistemului Solar. Raportul dintre izotopii azotului în atmosfera joviană (N la N) este de 2,3 × 10, adică cu
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
izotopilor aceluiași element (efectul izotopic). Efectul izotopic poate consta în diferențe ale punctului de fierbere sau de înghet, presiunii de vapori la o anumită temperatură, căldurii de vaporizare, vâscozității, tensiunii superficiale sau spectrelor optice de emisie . Separarea izotopilor de hidrogen, deuteriul (hidrogen-2) și hidrogenul obișnuit (hidrogen-1), primul separat în cantități apreciabile, este atribuită chimistului american Harold Urey, care a descoperit deuteriul în 1932. Înainte de 1940 multe metode au fost folosite la separarea unor mici cantități de izotopi necesare pentru cercetări. Unele
Izotop () [Corola-website/Science/297817_a_299146]
-
vapori la o anumită temperatură, căldurii de vaporizare, vâscozității, tensiunii superficiale sau spectrelor optice de emisie . Separarea izotopilor de hidrogen, deuteriul (hidrogen-2) și hidrogenul obișnuit (hidrogen-1), primul separat în cantități apreciabile, este atribuită chimistului american Harold Urey, care a descoperit deuteriul în 1932. Înainte de 1940 multe metode au fost folosite la separarea unor mici cantități de izotopi necesare pentru cercetări. Unele din cele mai reușite au fost metoda centrifugă și separarea electromagnetică. Fiecare din aceste metode depind de o mică diferență
Izotop () [Corola-website/Science/297817_a_299146]
-
mici pentru microscoapele convenționale. Efectul tunel este un mecanism folosit de enzime pentru a crește vitezele de reacție. A fost demonstrat faptul că enzimele folosesc efectul tunel pentru a transfera atât electroni, cât și nuclee, cum ar fi protoni și deuteriul. S-a demonstrat chiar la enzima glucozoxidază, unde nucleele de oxigen s-au deplasat prin efectul tunel, în condiții fiziologice. Se consideră o particulă care, mișcându-se de la stânga la dreapta, cade pe o barieră de potențial de înălțime "U
Efectul tunel () [Corola-website/Science/299459_a_300788]
-
un al doilea vârf de concetrație plasmatică a fost observat la aproximativ 24 de ore după administrare, probabil datorită reciclării enterohepatice și redistribuirea de la ficat la circulație. Tomono și alți cercetători au folosit o formă cristalină de CoQ îmbogățită cu deuteriu să investigheze farmacocinetica la om și au determinat că timpul de înjumătățire este de 33 de ore. Importanța formei medicamentoase pentuu biodisponibilitatea este bine cunoscută. În scopul de a găsi un principiu pentru a spori biodisponibilitatea CoQ după administrarea orală
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
important în dezvoltarea cercetărilor privind fuziunea nucleară este construirea în URSS (1968) a instalației TOKAMAK, adoptată ulterior de aproape toate țările. Cel mai mare experiment de fuziune a fost realizat de instalația JET din Anglia unde reacța de fuziune a deuteriului și tritiului a produs mai multă energie decât a consumat (16 MW timp de 1 secundă). Proiectul ITER lansat în 2003 este un experiment științific ce urmărește să demonstreze fezabilitatea producerii comerciale a energiei din fuziune. Instalația ITER este proiectată
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
etc. Controlul și reglarea funcționării reactorului se realizează cu ajutorul a numeroase instrumente și sisteme de suport logistic care monitorizează (urmăresc) temperatura, presiunea, nivelul de radiație, nivelul de putere și alți parametri. Un reactor nuclear de fuziune încălzește combustibilul compus din Deuteriu și Tritiu până acesta se transformă în plasmă foarte fierbinte în care are loc reacția de fuziune. În exteriorul camerei în care se formează plasma se află o manta din Litiu care absoarbe neutronii energetici din fuziune pentru a produce
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
termic cu mediul înconjurător (neutroni termici). Neutronii rapizi sunt încetiniți prin ciocnirea cu atomii moderatorului. Hidrogenul (apa ușoară) cu masă egală cu cea a neutronului ar părea cel mai bun moderator dar el poate absoarbe ușor neutronii scăzând numărul lor. Deuteriul (apa grea) are avantajul că absoarbe mai puțini neutroni realizând mai ușor perpetuarea reacției în lanț. În reactor numărul de neutroni este rezultatul competiției dintre procesul de fisiune (care generează neutroni) și a procesesele neproductive de absorbție în materialele reactorului
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
neutroni el se poate transfoema în Pu240 (nefisionabil) și în Pu241 (fisionabil). Timpul de înjumătățire al Pu239 este 24 000 ani. Tritiul, un radioizotop foarte mobil poate fi generat prin fisiune (1/10 000) precum și prin absorbția unui neutron de către deuteriul din apa grea. Tritiul este un emițător beta de joasă energie, radiația sa nu pătrunde prin piele, dar atunci când este inhalat sau ingerat cu alimente sau apă prezintă pericolul iradierii interne. Producerea de electricitate folosind reactoarele nucleare, ca orice tehnologie
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
H până la H), au fost sintetizați în laborator dar nu au fost observați în natură. Hidrogenul este singurul element care are nume diferite pentru izotopii săi cei mai răspândiți. Simbolurile D și T (în loc de H și H) sunt folosite pentru deuteriu și tritiu, dar P este utilizat pentru fosfor, deci nu se poate folosi pentru simbolizarea protiului. IUPAC acceptă atât ambele variante, dar H și H sunt preferate. Emisia spectrală a atomului de hidrogen este caracterizată prin linii spectrale date de
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
și dirijabile. De asemenea, este materie primă în diverse tehnologii: de reducere a minereurilor, de fabricare a amoniacului și în procedeele de hidrogenare. Hidrogenul are aplicații și în industria automobilelor, chimică, aerospațială și de telecomunicații. Izotopii hidrogenului au aplicații specifice. Deuteriul din compoziția apei grele este utilizat în reacțiile de fisiune nucleară ca moderator pentru încetinirea neutronilor. Compușii acestuia se folosesc în cadrul studiilor ce urmăresc efectele reacțiilor izotopice. Tritiul, produs în reactoarele nucleare, se folosește în producerea bombelor cu hidrogen, în
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
este o apă care conține mai puțin deuteriu decât apa din natură. Hidrogenul are doi izotopi stabili: protiu și deuteriu. Nucleul de protiu conține un proton iar cel de deuteriu conține un proton și un neutron, ceea ce face ca masa deuteriului să fie dublă față de cea a protiului
Apa cu conținut redus de deuteriu () [Corola-website/Science/333929_a_335258]
-
este o apă care conține mai puțin deuteriu decât apa din natură. Hidrogenul are doi izotopi stabili: protiu și deuteriu. Nucleul de protiu conține un proton iar cel de deuteriu conține un proton și un neutron, ceea ce face ca masa deuteriului să fie dublă față de cea a protiului. De aceea, apa care are molecula formată doar din doi atomi deuteriu
Apa cu conținut redus de deuteriu () [Corola-website/Science/333929_a_335258]
-
este o apă care conține mai puțin deuteriu decât apa din natură. Hidrogenul are doi izotopi stabili: protiu și deuteriu. Nucleul de protiu conține un proton iar cel de deuteriu conține un proton și un neutron, ceea ce face ca masa deuteriului să fie dublă față de cea a protiului. De aceea, apa care are molecula formată doar din doi atomi deuteriu legați de un atom de oxigen(DO) se numește și
Apa cu conținut redus de deuteriu () [Corola-website/Science/333929_a_335258]
-
este o apă care conține mai puțin deuteriu decât apa din natură. Hidrogenul are doi izotopi stabili: protiu și deuteriu. Nucleul de protiu conține un proton iar cel de deuteriu conține un proton și un neutron, ceea ce face ca masa deuteriului să fie dublă față de cea a protiului. De aceea, apa care are molecula formată doar din doi atomi deuteriu legați de un atom de oxigen(DO) se numește și apă grea, iar apa care conține în moleculă doar protiu și
Apa cu conținut redus de deuteriu () [Corola-website/Science/333929_a_335258]
-
deuteriu. Nucleul de protiu conține un proton iar cel de deuteriu conține un proton și un neutron, ceea ce face ca masa deuteriului să fie dublă față de cea a protiului. De aceea, apa care are molecula formată doar din doi atomi deuteriu legați de un atom de oxigen(DO) se numește și apă grea, iar apa care conține în moleculă doar protiu și oxigen (HO) este denumită și apă ușoară. În natură coexistă ambele variante, dar și cea intermediară (HDO), în care
Apa cu conținut redus de deuteriu () [Corola-website/Science/333929_a_335258]