380 matches
-
comun era cea mai potrivită la acea vreme. Astfel, costurile creării și întăririi drepturilor de proprietate privată sunt mari. Dacă în cazurile studiate de Ostrom costurile mari proveneau din dificultatea tehnică de a împărți resursele și sistemele respective, în satele devălmașe există costuri mari chiar și în cazul unor resurse care nu pun astfel de probleme tehnice. Costurile mari vin în principal din raporturile cu statul, care nu avea un aparat administrativ capabil să garanteze proprietatea privată. O altă condiție ce
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vin în principal din raporturile cu statul, care nu avea un aparat administrativ capabil să garanteze proprietatea privată. O altă condiție ce recomandă guvernarea în comun este valoarea economică mică a produsului obținut din sistemul de resurse. În cazul satelor devălmașe avem de-a face cu resurse care au o valoare mică datorită condițiilor tehnice și a celor economice. Primele împiedicau transformarea resurselor în produse finisate cu valoare economică mare, iar ultimele împiedicau valorificarea lor. Nu în ultimul rând, beneficiile generate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a resurselor exploatate se modificau regulat. După ce am stabilit, conform grilei teoretice, că devălmășia absolută era cea mai bună formă de organizare la acea vreme, voi încerca să formulez o concluzie și în privința eficienței aranjamentelor instituționale particulare identificate în satele devălmașe. Pe parcursul capitolului am punctat diversele elemente care ne determină să afirmăm dacă acele aranjamente instituționale au fost eficiente sau nu, motiv pentru care nu voi mai reveni asupra lor. Însă, în loc să sumarizez toate observațiile într-o concluzie finală, voi face
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dacă luăm în calcul accentul pe egalitate între membrii comunității, subliniat permanent de studiul lui Stahl. d) „Cei care monitorizează răspund față de cei care au dreptul de a apropria resurse sau sunt chiar unii dintre aceștia.” Și în cazul satelor devălmașe, monitorizarea se făcea de către membrii comunității care deținea bunul comun. e) „Pedeapsa pentru încălcarea regulilor operaționale se stabilește în funcție de gravitatea faptei.” Pe parcursul analizei am identificat doar tipuri de pedepse în funcție de tipurile de acțiuni, nu și pedepse proporționale cu fapta. f
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
faptei.” Pe parcursul analizei am identificat doar tipuri de pedepse în funcție de tipurile de acțiuni, nu și pedepse proporționale cu fapta. f) „Mecanismele de aplanare a conflictelor nu sunt costisitoare.” Am argumentat pe parcursul analizei că acest principiu era respectat și în satele devălmașe. g) „Recunoașterea dreptului localnicilor de a se autoorganiza nu este chestionată de autoritățile externe comunității.” Într-o primă etapă, acest principiu este valabil și în satele devălmașe, după care statul începe să intervină din ce în ce mai mult. Se trece printr o perioadă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
costisitoare.” Am argumentat pe parcursul analizei că acest principiu era respectat și în satele devălmașe. g) „Recunoașterea dreptului localnicilor de a se autoorganiza nu este chestionată de autoritățile externe comunității.” Într-o primă etapă, acest principiu este valabil și în satele devălmașe, după care statul începe să intervină din ce în ce mai mult. Se trece printr o perioadă în care autoorganizarea era posibilă mai degrabă datorită unui vid legislativ și se ajunge apoi la o neconcordanță destul de semnificativă între comunitate și stat. Așadar, se poate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nu sunt însoțite de reguli la toate nivelurile. Dată fiind absența regulilor de procedură, semnalată de mai multe ori, putem afirma că acest principiu, chiar dacă era respectat, era respectat întâmplător. În concluzie, având în vedere că aranjamentele instituționale din satele devălmașe, dintr-un număr de opt principii, respectau pe deplin doar trei, putem afirma că guvernarea în comun, sub forma cunoscută în satele românești, nu reprezenta un sistem eficient în sensul sustenabilității în exploatare a sistemelor de resurse. Ce-i drept
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
să se destrame. Nu știm în ce măsură destrămarea acesteia poate fi pusă pe seama propriei incapacități sau pe seama altor factori, întrucât nu avem elementele necasare pentru a ne pronunța. Scopul acestui capitol este însă acela de a vedea dacă avem în satele devălmașe exemple de bună practică în guvernarea bunurilor comune. Observăm în satele românești o oarecare capacitate de a găsi soluții colective în gestionarea resurselor, dar, din punctul meu de vedere, analiza de față ne spune cu siguranță că nu avem un
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
exemple de guvernare a bunurilor care să fie aplicabile României de azi. Nu afirm că soluția guvernării în comun nu este potrivită pentru România, ci că, dacă vrem să pledăm pentru această soluție, nu o putem face invocând exemplul satelor devălmașe. În acest sens, analiza de față constituie doar un început care, dacă ar continua cu o analiză a perioadei capitaliste și apoi a celei comuniste, ar oferi un tablou complet al patternurilor specifice României în ceea ce privește managerierea resurselor. Acest tablou ar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
XVIII-lea și începutul regimului comunist, devoluția aranjamentului devălmaș a avut loc printr-un set de adaptări, dintre care cele mai importante sunt restrângerea domeniului acțiunii colective și simplificarea graduală a arhitecturii sale instituționale. • Interludiu 1: momentul colectivizării găsește proprietatea devălmașă asupra pădurilor separată între obști, iar proprietatea asupra pământului cultivabil privatizată. După această fază, nivelul de complexitate al aranjamentului a ajuns la minimul posibil, existența sa continuând pentru întreaga perioadă a regimului comunist și primii zece ani de tranziție sub
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
suprafața de pământ pe care satul o folosea din totalul averii colective vrâncene. Astfel, regula era „așezarea birului pe munți”. Stahl susține (1998, vol. I, p. 135) că aceasta a fost punctul de plecare al regulii inverse, adică distribuția averii devălmașe în funcție de contribuția la plata birului. Astfel: Odată stabilită corespondența dintre cota-parte de bir și suprafața deținută în munți, de la ideea foarte limpede a contribuirii la o sarcină comună în proporție cu folosul pe care îl ai de la bunul comun, s-
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin creșterea stimulentelor în direcția privatizării proprietății devălmașe. Expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române a fost orizontală, în sensul îmbunătățirii transporturilor și reducerii gradului de izolare a așezărilor, și în profunzime, prin urbanizare, diversificarea patternurilor de consum și deci prin creșterea cererii pentru noi și noi produse, dintre
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
respinge judecata confederației și face recurs la aranjamente instuționale mai largi decât confederația. Tendințele de acaparare individuală se manifestă simultan: vechilii, reprezentanții care luptaseră în procesul pentru apărarea Vrancei, ridică pretenția pentru avantaje personale sub formă de donații din averea devălmașă a Vrancei către persoane ca posesiuni individuale (30 lei munte „se lasă” „pentru ostenelile sfinției sale părintelui Șerban, umblând pentru noi, pentru giudecate moșiei a toată Vrancea” în Năruja; satului Spinești i se lasă 30 lei „pentru moș Toder Țârde, umblând
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
-se lista de stăpâniri. Însă urmează operațiuni mai restrânse, în care fiecare sat își împarte subsecvent teritoriile către satele și cătunele componente. Se poate concluziona, la acest punct, că există date care atestă un dublu proces de privatizare: dinspre proprietatea devălmașă a întregii Vrance către satele constitutive și către proprietatea privată, în interiorul acestora. (Evoluții generale 1755-1840) În faza inițială nu au existat munți stăpâniți în continuu de același sat între 1755 și 1840. Toți au fost redistribuiți cu ocazia aruncărilor. Ulterior
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
actorii politici principali care au acționat către autonomizarea satelor și creșterea puterii lor în raport cu confederația au fost elitele sătești (proprietarii, funcționarii permanentizați ai satelor, preoții), probabil motivate selectiv de percepția propriului avantaj în jocul subsecvent pentru acaparare privată a resurselor devălmașe. O posibilă obiecție este că nivelul confederal ar fi putut dispărea și numai sub efectul singular al expansiunii piețelor interne. Contrafactual, acest lucru este desigur posibil, însă nu este și necesar: mai degrabă, nivelul confederal ar fi putut asigura tranziția
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
alternativ pe care îl vom avea în vedere și la care se va face raportarea este cel construit de H.H. Stahl (1998), cu scopul de a oferi o înțelegere a modului în care au fost guvernate în mod tradițional satele devălmașe românești, îndeosebi cele din spațiul Vrancei. Prima parte a volumului cuprinde contribuții în acest sens. Analiza lui Stahl cu privire la modul în care comunitățile (sate sau confederații de sate) gestionau în comun resurse tradiționale precum pădurile, pășunile, iazurile etc. nu avea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
soluțiile oferite au făcut apel la coerciția statului. Țăranul era obligat să muncească pe moșiile boierilor și era pedepsit dacă nu făcea acest lucru. El era constrâns în acest sens prin mijloace administrative, nu stimulat economic. Aranjamente instituționale precum satele devălmașe tradiționale au reprezentat însă un cu totul alt tip de soluție la problemele de acțiune colectivă: o soluție caracterizată prin mecanisme locale, endogene. Comunitățile mici (sate sau grupuri de sate) au produs mecanisme de gestionare a problemelor cu care se
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
comune și au funcționat în perioada în care aceste circumstanțe s-au păstrat; deterioarea circumstanțelor a reprezentat momentul în care și instituțiile respective și-au arătat cu claritate slăbiciunile. Dar dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că aranjamentele instituționale din satele devălmașe diferă în mod radical de acelea pe care Ostrom le-a studiat; căci Ostrom s-a aplecat asupra acelor instituții care au reușit să facă față situațiilor în care resursele deveneau limitate sau chiar apărea o puternică penurie. Altfel spus
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
este că aceste instituții nu erau îndeajuns de elaborate încât să facă față unor situații noi. Voi da un singur exemplu în acest sens; el nu privește regulile pe care Stahl le-a considerat centrale pentru înțelegerea adecvată a instituțiilor devălmașe; de altfel, le acordă un loc foarte redus în cele trei volume ale Contribuțiilor sale. Din punctul meu de vedere, aceste reguli sunt însă esențiale pentru înțelegerea modului în care funcționează o societate. E vorba de regulile de luare a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
nouă situație la cadrul existent, nu o construcție nouă, adecvată unor circumstanțe de o natură radical diferită de cele anterioare. Să notăm aici o dificultate serioasă a analizei propuse de Stahl. El presupune că, atâta vreme cât abundența era regula, aranjamentele instituționale devălmașe erau eficiente: ele au funcționat în satul arhaic. Or, în lipsa evidenței empirice, este greu de spus dacă persistența acelor aranjamente a fost datorată faptului că erau eficiente sau pur și simplu faptului că obștile nu aveau nici capacitatea tehnică și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți agenți acaparatori au profitat atât de legile formale, cât și de cele ale comunităților devălmașe, modificând în același timp și forma de proprietate și, implicit, patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că devălmășia a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută (p. 99). Aranjamentele instituționale devălmașe stau mărturie pentru un anumit tip de organizare socială în care de fapt nu se presupune că existau condițiile tehnologice și demografice care să conducă la epuizarea resurselor; ele asumau abundența acestora și se construiau prin evitarea - întru totul posibilă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
guverneze comportamentul individual și să stabilească modalitatea de exploatare a resurselor. Plecând de la modelul dezvoltat de către Elinor Ostrom și colaboratorii săi (CADI), în capitolul de față mă voi opri asupra sistemului de reguli dezvoltate la nivelul comunităților locale din satele devălmașe din Vrancea. În acest sens voi analiza sistemul de reguli existent, sursa regulilor (dezvoltate la nivelul comunității sau provenite din exterior), tipurile de reguli și măsura în care acestea stabilesc mecanisme clare de utilizare a sistemelor de resurse. În cazul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
În acest sens voi analiza sistemul de reguli existent, sursa regulilor (dezvoltate la nivelul comunității sau provenite din exterior), tipurile de reguli și măsura în care acestea stabilesc mecanisme clare de utilizare a sistemelor de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Conflictele dintre regulile dezvoltate la niveluri diferite și imposibilitatea agregării unui sistem coerent de reguli au condus la utilizarea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de apariția unor reguli care să guverneze comportamentul individual și să stabilească modalitatea de exploatare a resurselor. Aceste reguli pot fi dezvoltate la diferite niveluri. Aici mă voi opri asupra sistemului de reguli dezvoltate la nivelul comunităților locale din satele devălmașe din Vrancea și voi analiza sistemul de reguli existent, sursa regulilor (dezvoltate la nivelul comunității sau provenite din exterior), tipurile de reguli și măsura în care acestea stabilesc mecanisme clare de utilizare a sistemelor de resurse. Relevanța discutării satelor din
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]