303 matches
-
operațional, cele după care funcționează societatea tradițională; ele sunt stabilite la nivelul comunității, sunt cunoscute și internalizare de către toți participanții. Diferențele existente între regulile formale și cele informale duc la apariția unor conflicte care au avut ca final disoluția sistemului devălmaș. Pentru ca aplicarea regulilor de la nivelul constituțional să poată fi făcută la nivelul operațional, este nevoie de stabilirea unor mecanisme de aplicare la nivelul alegerii colective . În satele devălmașe există un conflict puternic între normele dreptului cutumiar, care asigură dreptul de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
creștere a numărului de acaparatori și de teritorii ce pot fi acaparate. Ca reacție, la nivelul alegerii colective apar o serie de reguli prin care se intenționează restrângerea drepturilor de exploatare. La nivelul operațional se păstrează vechiul tip de exploatare devălmaș, ceea ce va conduce la apariția unor conflicte juridice. Un exemplu în acest sens îl constituie alocarea drepturilor în funcție de obiceiul locului, fără existența unor acte. Puterea de decizie a tatălui asupra împărțelii averii familiale a condus uneori la conflicte între normele
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
operațional este ușor de făcut și pornește de la disfuncționalitățile pe care actorii le întâlnesc în interacțiunile zilnice. Regulile informale puteau fi schimbate la nivelul alegerii colective, unde participau toți cei vizați. De asemenea, se corectau eventualele imperfecțiuni ale funcționării sistemului devălmaș. Conform opiniei lui Ostrom (1998), monitorizarea respectării regulilor este una dintre principalele caracteristici care contribuie la menținerea sistemului de resurse comune. Sancțiunile nu trebuie să fie dure, ci pot fi graduale. La nivel operațional există modalități de monitorizare și aplicare
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
private (bazate pe dreptul de uz personal viager) și stăpânirile locurești (după putere și nevoi), la stăpânirea pe bază de stânjeni (drept de uz plafonat și egal), pentru a ajunge în final la drepturi inegale în cotă-parte din totalitatea satului devălmaș (Stahl, 1944, p. 323). Modificarea drepturilor de exploatare și acces se făcea în funcție de evoluția sistemului de relații din cadrul satului devălmaș. Pe măsură ce tipul de devălmășie se modifică, regulile și concepția despre proprietate se schimbă și ele. Principiul devălmășiei absolute nu reprezenta
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
stânjeni (drept de uz plafonat și egal), pentru a ajunge în final la drepturi inegale în cotă-parte din totalitatea satului devălmaș (Stahl, 1944, p. 323). Modificarea drepturilor de exploatare și acces se făcea în funcție de evoluția sistemului de relații din cadrul satului devălmaș. Pe măsură ce tipul de devălmășie se modifică, regulile și concepția despre proprietate se schimbă și ele. Principiul devălmășiei absolute nu reprezenta un pericol pentru menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse pentru simplul motiv că numărul de exploatatori era
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
168-169). Existența unor drepturi de uz asupra terenurilor era supusă unui control obștesc destul de strict. Săteanul nu putea utiliza terenul după bunul-plac. Deși uzul asupra terenurilor era familial, proprietatea rămânea colectivă și obștea avea decizia finală asupra ei. Așadar, satul devălmaș avea două caracteristici distincte: „O pluralitate de gospodării și o totalitate a lor care avea dreptul de amestec în fiecare gospodărie în parte” (Stahl, 1944, p. 321). La nivelul alegerii colective existau constrângeri care restrângeau libertatea de acțiune de la nivelul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Unul dintre principiile de funcționare a sistemului de exploatare în regimul devălmășiei absolute era acela conform căruia fiecare poate să folosească, atât cât dorește pentru consumul propriu, principiu generat de abundența de resurse. Dreptul de a folosi teritorii din patrimoniul devălmaș se stabilea în raport cu o serie de principii. După cum am văzut, stăpânirile locurești se bazau pe principiul folosirii egale cu munca depusă și pe principiul nerivalității în exploatarea resursei. Nevoia de a achita cisla satului a dus la apariția unei forme
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cu regula conform căreia fiecare poate revendica dreptul de a folosi privat suprafețe de teren din averea devălmașă în funcțiue de contribuția sa (Stahl, 1998, vol. I, p. 174). Stabilirea contribuției la bir în funcție de cantitatea de resursă folosită din patrimoniul devălmaș apare încă din momentul în care regiunea Vrancea încerca să proporționalizeze nivelul contribuției fiecăruia pentru plata birului. La început, statul nu solicita bir fiecărui sat în parte, ci considera Vrancea o unitate fiscală unică. Regiunea Vrancea cuprindea 14 sate, iar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare. Apariția drepturilor de proprietate prin vânzarea și cumpărarea de teren a dus la proporționalizarea drepturilor comune cu cele private. Cu alte cuvinte, dimensiunea dreptului de proprietate asupra pământului influența dimensiunea dreptului de folosință a patrimoniului devălmaș. Așa cum se poate însă observa ușor, aceste drepturi izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare intrau în contradicție cu sistemul de drepturi caracteristic regimului devălmășiei absolute. 3.4. Reguli de guvernare a resurselor comune în satele devălmașe Am văzut că principala regulă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de dreptul de folosință asupra bunurilor devălmașe. Regulile de intrare și ieșire din comunitate erau nașterea și moartea, adică principalele condiții biologice care influențează viața (Stahl, 1944, p. 24). Pentru a putea ridica pretenții în ceea ce privește drepturile de utilizare a patrimoniului devălmaș, orice individ trebuia să obțină indigenatul sătesc. Indigenatul sătesc, adică dreptul de a fi considerat membru al obștii și deci de a folosi întregul hotar al satului (Stahl, 1998, vol. II, p. 24). În funcție de nivelul de dezvoltare al relațiilor economice
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
faze de pătrundere a nebăștinașilor în comunitate, sub acoperirea legilor formale, apare posibilitatea obținerii indigenatului sătesc prin cumpărare (Stahl, 1998, vol. II, p. 226). Înrudirea efectivă - și primirea într-o familie băștinașă - echivala cu posibilitatea de a beneficia de patrimoniul devălmaș. Înrudirea efectivă reprezenta o amenințare pentru obște, deoarece permitea nebăștinașilor să exercite drepturi de folosință egale cu ale băștinașilor. Pentru a se proteja, obștea putea controla și interzice căsătoriile cu cei din afara comunității. La nivelul alegerii colective existau așadar posibilități
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a evita această controversă și pentru a anihila reacția comunității față de tranzacțiile de vânzare-cumpărare, se făcea apel la procedeul înrudirii fictive. Odată înrudit cu o familie băștinașă, cumpărătorul pătrundea în comunitate și putea exercita dreptul de folosință asupra întregului patrimoniu devălmaș. Indigenatul de cumpărătoare apărea în alte situații. Contractele de vânzare-cumpărare sunt reguli care apar la nivel constituțional și influențează decisiv interacțiunile de la nivelul operațional. Influența asupra nivelului operațional a contractelor de vânzare-cumpărare consta în apariția posibilității de pătrundere a nebăștinașilor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
condiționarea apartenenței la un anumit grup. Aceste prevederi intrau în contradicție cu regulile operaționale pe care țăranii le-au internalizat și le respectau. Regulile de la nivel constituțional erau percepute ca incorecte și contrare regulilor după care funcționa sistemul de relații devălmaș. După cum am văzut, una dintre condițiile esențiale pentru ca o regulă să funcționeze este cunoașterea și internalizarea ei de către membrii grupului. În cazul regulilor operaționale, schimbările puteau fi cunoscute și agreate de fiecare dintre beneficiarii reprezentați la nivelul alegerii colective. Noile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
să taie pădure în funcție de nevoile sale gospodărești. După defrișare, terenul era lucrat de membrii unei familii și devenea proprietatea acesteia până în momentul strângerii recoltei. Exploatarea terenurilor agricole depinde de nivelul dezvoltării economice și de modul de organizare socială a satului devălmaș. Tehnicile agricole specifice fazei inițiale satului devălmaș nu permiteau exploatarea de lungă durată a unui teren agricol, prin urmare erau necesare defrișări și desțeleniri permanente. Nivelul economic la care se aflau gospodăriile influența regulile de exploatare. Terenurile nu puteau fi
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
După defrișare, terenul era lucrat de membrii unei familii și devenea proprietatea acesteia până în momentul strângerii recoltei. Exploatarea terenurilor agricole depinde de nivelul dezvoltării economice și de modul de organizare socială a satului devălmaș. Tehnicile agricole specifice fazei inițiale satului devălmaș nu permiteau exploatarea de lungă durată a unui teren agricol, prin urmare erau necesare defrișări și desțeleniri permanente. Nivelul economic la care se aflau gospodăriile influența regulile de exploatare. Terenurile nu puteau fi exploatate pe perioade lungi de timp, motiv
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
însă niciun rezultat; ca urmare, interacțiunile de la nivel operațional au avut câștig de cauză în fața regulilor de la nivel constituțional (Stahl, 1998, vol. I, pp. 276-277). Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște: orice câmp agricol, după culegerea recoltei, devenea izlaz devălmaș, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală. Izlăjirea reprezintă o regulă de exploatare adoptată la nivel operațional și este delimitată clar în timp. „După vinerea mare, după 14 octombrie și primăvara, ține izlăjitul până la Sf. Gheorghe.” (Stahl, 1998, vol. I
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
terenurilor pe care le distribuie egalitar celor îndreptățiți. Ca și în celelalte cazuri, principala regulă de acces la folosirea terenurilor era apartenența la comunitate. La nivelul comunității, obștea exercită controlul asupra acțiu nilor individuale. După cum am arătat, în contextul satului devălmaș există o formă incipientă de proprietate asupra terenului. Stăpânirea locurească conferă dreptul de folosire a terenului pe perioada în care acesta este pus în exploatare. Stabilirea și respectarea stăpânirilor locurești sunt reguli care apar la nivel operațional . Eventualele probleme iscate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fi corectate de obște la nivelul alegerii colective. Obștea deține controlul asupra interacțiunilor de la nivelul operațional și poate interveni pentru stabilirea, mutarea sau desființarea stăpânirilor locurești (Stahl, 1998, vol. II, p. 59). Caracterul temporar al stăpânirii locurești ține de caracterul devălmaș al proprietății asupra pămîntului. După strângerea recoltei, se revenea la sistemul devălmaș în care terenul devenea de uz comun prin procesul de izlăjire. Regula după care erau exploatate terenurile cerea ca acestea, odată ce înceta obiectul stăpânirii locurești, să fie deschise
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
interacțiunilor de la nivelul operațional și poate interveni pentru stabilirea, mutarea sau desființarea stăpânirilor locurești (Stahl, 1998, vol. II, p. 59). Caracterul temporar al stăpânirii locurești ține de caracterul devălmaș al proprietății asupra pămîntului. După strângerea recoltei, se revenea la sistemul devălmaș în care terenul devenea de uz comun prin procesul de izlăjire. Regula după care erau exploatate terenurile cerea ca acestea, odată ce înceta obiectul stăpânirii locurești, să fie deschise folosului comun devenind pășuni devălmașe. Odată cu evoluția capacităților de exploatare prin care
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a pământurilor, stăpânirile locurești se transformă în ocină (Stahl, 1998, vol. I, p. 171). Ocina reprezintă dreptul de stăpânire ereditară a unei familii și nu un drept de proprietate în sens juridic, ci funcționeză în cadrul economic și juridic al satului devălmaș (Stahl, 1998, vol. I, p. 171). Nevoia de bani pentru plata datoriilor satului schimbă regulile inițiale de organizare a comunității și deschide calea spre apariția posibilității de individualizare a drepturilor și inegalizare a averilor. Inițial, contribuția individuală la cheltuielile comune
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
regulile de la nivel constituțional, cât și la cele de la nivelul operațional. Prevederile Codului civil sunt folosite pentru a cumpăra drepturi de exploatare, iar regulile obștii sunt utilizate pentru operațiunile de exploatare. După ce achiziționează drepturi de exploatare, utilizatorii apelează la sistemul devălmaș după putere și nevoi. După cum am văzut, în această fază de dezvoltare, exploatarea după putere și nevoi dă naștere unor inegalități economice majore. 3.7. Disoluția regimului devălmășiei absolute Stahl identifică două căi de desfășurare a procesului de dizolvare a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Reglementarea drepturilor de exploatare a pădurii este diferită de la o obște la alta. Unele obști au restrâns aria în care se permitea exploatarea, altele au permis doar tăierea anumitor copaci, desemnați dinainte. Există sate în care s-a menținut dreptul devălmaș de tăiere, dar s-a limitat cantitatea de lemn tăiat prin aceea că nu se putea folosi o forță de muncă mai mare decât cea formată din familia exploatatorului. În alte sate s-a stabilit o cantitate maximă de lemne
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cauzată și de regulile prezente la nivelul constituțional, și anume de recunoașterea drepturilor de proprietate individuală izvorâte din contractele de vânzare cumpărare. Codul civil permitea ieșirea din indiviziune și posibilitatea tranzacționării fără restricții a terenurilor. Regulile constituționale au schimbat modul devălmaș de exploatare a resurselor prin introducerea posibilității creșterii numărului de apropriatori de resurse. Creșterea numărului de apropriatori se datorează posibilității tranzacționării drepturilor de exploatare a sistemului de resurse. Creșterea numărului de apropriatori nu este însă singurul motiv pentru care apar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ipocrizie : nu poți face economie de piață fără acces la mijloace de producție. Complementul oarecum spiritual, de „mentalitate”, al acestei lungi durate economice îl constituie colectivismul țărănesc. „Un veac întreg, sătenii n-au făcut altceva decît să răstălmăcească în duh devălmaș toate reformele statului și, paradoxal, seria de împroprietăriri cari au urmat nu au dus la o întărire a spiritului de proprietate individuală”, constată bătrînul Stahl în anii ’30. Patruzeci de ani mai tîrziu, tînărul Stahl observă și el că „satele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de activitate economică în comunitatea rurală / 229 1. Aspecte preliminare / 231 2. Considerații teoretice asupra proprietății funciare. Definirea proprietății / 232 3. Istoricul evoluției proprietății funciare în mediul rural românesc până în 1989 / 234 3.1. Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș / 235 3.2. Reformele agrare și transformarea regimului proprietății / 238 4.Transformări în agricultura României în perioada postcomunistă / 240 4.1. Agricultura de subzistență / 245 4.2. Antreprenoriat în agricultură / 249 4.3. Arenda / 252 5. Aspecte empirice legate de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]