400 matches
-
1,635 ha și centrală română Drobeta-Turnu Severin 37. 8.18.01 Baraj nedeversor H = 51,5 m, Ecluza română și mal Gură Văii, 1971 9.877.790.329 S = 1,118 ha Drobeta-Turnu Severin 38. 8.18.01 Baraj deversor Gogosu H = 29,5 m, Baraj nedeversor de Comună Gogosu, 1994 40.470.234.416 (S.H. Porțile de Fier ÎI) S = 0,681 ha pământ, mal stâng și județul Mehedinți Baraj nedeversor de �� pământ, Centrala suplimentară 39. 8.18.01
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
Centrala suplimentară 39. 8.18.01 Baraj de pământ nedeversor H = 43,5 m, Mal stâng și mal Comună Gogosu, 1984 334.093.193.550 S = 1,861 ha drept Centrală județul Mehedinți suplimentară Gogosu 40. 8.18.01 Baraj deversor de greutate H = 60,52 m, Teritoriul iugoslav Comună Gogosu, 1984 1.523.176.425.519 SH Porțile de Fier ÎI S = 1,666 ha județul Mehedinți 41. 8.18.01 Baraj Vidra H = 121,5 m, Ocol silvic Voineasa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
cuvânt a Direcției Apelor Banat, doamna Andreea Butnărașu, ne-a informat că, de-a lungul timpului, au fost executate o serie de reparații și lucrări provizorii de consolidare. În urma viiturilor din anii 1998-2000 s-a produs, însă, avarierea corpului barajului deversor și au avut loc eroziuni și dislocări locale. În această situație, pe baza studiului de specialitate elaborat de „Aquaproiect“ s-a trecut efectiv la reconstrucția barajului, punerea în siguranță a casei-stăvilar etc. În cea mai mare parte, prevederile proiectului au
Agenda2004-50-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283150_a_284479]
-
a fost construit un dig care a închis portița naturală, transformând limanul dintr-o lagună ce era, într-un lac cu apă dulce. Digul este din nisip consolidat (cu lățimea de până la 0,5 km) și este echipat cu un deversor. Salinitatea lacului a scăzut prin realizarea canalului Bîstroe. Intenția era de a folosi apa pentru irigație în cadrul sistemului sovietic de irigații Dunăre-Nipru. Dar proiectul, gândit doar inginerește și neținând cont de realitățile geografice, geologice, hidrologice și ecologice semnalate de specialiștii
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
a necesitat mai multe reparații. În urma viiturilor din anii 1998-2000, s-au produs avarii importante, ceea ce a impus elaborarea unui proiect de punere în siguranță a Nodului hidrotehnic Coștei, prin lucrări de etanșare a fundației și de refacere a barajului deversor, execuția barajului disipator, amenajarea albiei în aval, consolidarea canalului de alimentare Timiș-Bega, înlocuirea echipamentelor hidrotehnice etc. Lucrările au demarat în 2001 și se află în plină desfășurare. De la directorul Direcției Apelor Banat, dl ec. Titus Bojin, am aflat că, în
Agenda2003-28-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281221_a_282550]
-
an urmează să se finalizeze: l amenajarea hidrotehnică pe Timiș, între Lugoj și Jena, tronson pe care se execută diguri, consolidări - praguri de fund l amenajarea pârâului Ciclova pe raza localității Ciclova Montană, la confluența cu râul Caraș l refacerea deversoarelor la acumulările Hodoș, Murani și Repaș l două poduri pe râul Bistra, și anume unul pe raza localităților Marga și Nermeș și unul peste pârâul Dognecea în perimetrul localității omonime. Ministerul de resort a aprobat fonduri pentru elaborarea proiectelor la
Agenda2003-31-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281309_a_282638]
-
protejată se vor stabili mai multe perimetre. "Vor fi mai multe zone, inclusiv cea tampon, zona de dezvoltare durabilă, unde se vor putea face și construcții pentru promovarea turismului, agrementului, educației, științei și atunci se va lua în calcul și deversorul și în funcție de acesta se va face și zonificarea ariei naturale protejate. Din punct de vedere juridic situația trebuie să fie reglementată de Ministerul Mediului în paralel cu obținerea celorlalte avize. În momentul în care documentația e completă se supune aprobării
Delta Văcărești - arie protejată, proiect adoptat în CGMB by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/33941_a_35266]
-
iar rețeaua de canalizare publică este rețeaua exterioară. Rețeaua exterioară de canalizare (publicăă este alcătuită dintr-un ansamblu de conducte și canale la care se adaugă o serie de lucrări accesorii (cămine de vizitare, cămine de rupere de pantă, camere deversoare, stații de pompare etc., figura 1.1), capabile să primească toate apele de canalizare colectate de pe suprafața ce se canalizează. Din punct de vedere funcțional colectoarele și lucrările accesorii se grupează în:colectoare principale; - colectoare secundare; - cămin de serviciu ; - cămin
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
etc., figura 1.1), capabile să primească toate apele de canalizare colectate de pe suprafața ce se canalizează. Din punct de vedere funcțional colectoarele și lucrările accesorii se grupează în:colectoare principale; - colectoare secundare; - cămin de serviciu ; - cămin de racord; - camere deversoare etc. Colectoarele principale adună apa de pe întreaga suprafață canalizată și o transportă spre stația de epurare. De obicei acestea se amplasează în zonele cele mai joase ale localităților pe malurile râului (receptorului). Pentru a reduce din secțiunea lor se prevăd
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
Colectoarele principale adună apa de pe întreaga suprafață canalizată și o transportă spre stația de epurare. De obicei acestea se amplasează în zonele cele mai joase ale localităților pe malurile râului (receptorului). Pentru a reduce din secțiunea lor se prevăd camere deversoare ce descarcă direct în receptor apele la un anumit grad de diluție pentru a nu-l polua, când sistemul de canalizare este unitar. Colectoarele secundare evacuează apele în colectore principale primind apele de la canalele de serviciu (secundare). Căminul de serviciu
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
canalele de serviciu (secundare). Căminul de serviciu se amplasează pe toate străzile (cvartalele) primind apele de la folosință prin intermediul căminelor de racord. Construcțiile accesorii (anexe) de pe rețeaua exterioară de canalizare (cămin de vizitare, cămine de spălare, cămine de rupere de pantă, deversoare, guri de scurgere, guri de zăpadă etc.) au rolul de a asigura o bună exploatare, precum și o funcționare riguroasă și continuă a rețelei. Stația de tratare ape uzate (uzina de epurare) se amplasează în aval de localitatea canalizată, având rolul
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
100 ha. În această situație debitul de ploaie total căzut pe suprafața orașului este de 177 l/s. Repartiția acestui debit: - evaporație și infiltrație = 45 l/s; - influent în S.E. Tg. Mureș = 68 l/s; - deversat în emisar prin camerele deversoare = 64 l/s. TOTAL Qpl =177 l/s b. Situații maxime ale debitului pluvial în perioada 1997-2001 Aceste informații din paragraf sunt numai informative pentru a atenționa viitorii proiectanți de variațiile maximale care pot apare la intrarea în Stația de
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
b. Situații maxime ale debitului pluvial în perioada 1997-2001 Aceste informații din paragraf sunt numai informative pentru a atenționa viitorii proiectanți de variațiile maximale care pot apare la intrarea în Stația de Epurare dacă nu sunt controlate deversările prin camerele deversoare în amonte de Stația de Epurare. Ploile maxime datorită coeficientului de scurgere ating în R.C.P. viteze foarte mari. Aceste debite întăresc decizia de refacere a camerelor deversoare în amonte de colectorul final. 2.1.2.1.3. Elemente privind debitul
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
la intrarea în Stația de Epurare dacă nu sunt controlate deversările prin camerele deversoare în amonte de Stația de Epurare. Ploile maxime datorită coeficientului de scurgere ating în R.C.P. viteze foarte mari. Aceste debite întăresc decizia de refacere a camerelor deversoare în amonte de colectorul final. 2.1.2.1.3. Elemente privind debitul de infiltrații în rețeaua de canalizare a municipiului Tg. Mureș A) Determinarea debitelor de infiltrație în rețeaua de canalizare publică A1) Generalități Debitul de infiltrație în rețeaua
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
se amplasează la convergența pantelor de colectare. Corpul gurilor de scurgere va fi astfel amplasat pe verticală încât oglinda apei reținută de sifon să fie la o adâncime H cel puțin egală cu adâncimea de îngheț. 2.7.1.5. Deversoare Deversoarele sunt construcții folosite în sistemul unitar de canalizare având ca scop evacuarea unei părți din apă, în timpul ploilor, în emisarul învecinat, atunci când diluția admisă (a amestecului de ape meteorice și ape uzate) a fost atinsă. Astfel, colectorul capătă în
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
amplasează la convergența pantelor de colectare. Corpul gurilor de scurgere va fi astfel amplasat pe verticală încât oglinda apei reținută de sifon să fie la o adâncime H cel puțin egală cu adâncimea de îngheț. 2.7.1.5. Deversoare Deversoarele sunt construcții folosite în sistemul unitar de canalizare având ca scop evacuarea unei părți din apă, în timpul ploilor, în emisarul învecinat, atunci când diluția admisă (a amestecului de ape meteorice și ape uzate) a fost atinsă. Astfel, colectorul capătă în aval
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
apă, în timpul ploilor, în emisarul învecinat, atunci când diluția admisă (a amestecului de ape meteorice și ape uzate) a fost atinsă. Astfel, colectorul capătă în aval dimensiuni mai mici, prin evacuarea directă în emisar a unei părți din apele de canalizare. Deversorul este așezat în camera de deversare, în care, pe de o parte, intră conducta colector AB, care aduce apele uzate, iar pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
prin evacuarea directă în emisar a unei părți din apele de canalizare. Deversorul este așezat în camera de deversare, în care, pe de o parte, intră conducta colector AB, care aduce apele uzate, iar pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
AB, care aduce apele uzate, iar pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]