769 matches
-
Abric, 1996), avînd practici diferite (represive, preventive, mixte), demonstrează eficacitatea acestei proceduri pentru sublinierea substructurilor periferice în contexte particulare, ca la polițiștii "micști" (în același timp preventivi și represivi), în care cele două scheme "a fi reintegrabil" sau "instalat în devianță" sînt supraactivate (Rouquette și Rateau, pp. 101-104). Avantajul acestei tehnici este că se pot distinge, mulțumită aplicării ei, elementele periferice supraactivate a căror valență este mai ridicată decît cea a cognemelor sistemului central. Primele forme (supraactivate) reprezintă cogniții care pot
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
decisivă pentru succesul integrării sociale. "Diagnosticarea sau etichetarea acestor fenomene sau comportamente ca fiind normale ori anormale depinde de natura normelor sociale, de gradul de toleranță al societății respective, ca și de pericolul actual sau potențial pe care îl prezintă devianța pentru stabilitatea vieții sociale 30". Important este ca pedagogul să cunoască și să se adreseze specialistului. Dictonul Primo non nocere 31 trebuie respectat cu sfințenie, întrucât greșelile chiar și cele săvârșite din cele mai bune intenții pot avea consecințe ireversibile
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
din punct de vedere atât anatomic, cât și fiziologic, doar analizatorul auditiv fiind suferind. Vom vedea cum și de ce acest handicap se află la originea muțeniei. În abordarea surdologiei, vom urma același parcurs ca și în studierea celorlalte tipuri de devianțe. Studierea cauzelor deficienței Asemenea celorlalte deficiențe, și cele de auz pot fi: ereditare, genetice, intrauterine, perinatale, dobândite. Surditatea congenitală poate fi ereditară, apărând în cadrul unor afecțiuni reunite sub denumirea de sindrom al lui Waardenburg. De fapt, în peste 50% dintre
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Inhelder, Bärbel Psihologia copilului, Cartier, 2005. Piéron, Henri Vocabularul psihologiei, Univers Enciclopedic, 2001. Popescu-Neveanu, Paul, Dicționar de psihologie, Albatros, 1978. Prundea, Mădălina, "Un orb surdomut a învățat să vorbească", în Evenimentul Zilei, 2 decembrie 2005. Rădulescu, Sorin, M.; Piticariu, Mircea, Devianța comportamentală și boala psihică, Editura Academiei R.S.R., București, 1989. Ribot, Théodule, Atenția și patologia ei, IRI, București, 2000. Rocheblave-Spenlé, Anne-Marie, Psychologie des Konflikts, Lambertus Verlag, 1973. Roșca, Mariana, Specificul diferențelor psihice dintre copiii întârziați mintali și cei normali, Editura Didactică
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
vorbi în termenii lui Kurt Lewin, ei sînt copii normali situați însă într-un cîmp psihologic de forțe provocatoare, în care forțele de control sînt slabe sau inexistente. Bineînțeles că drumul pe care îl parcurge un minor de la normalitate la devianță nu este întotdeauna același. În penitenciare pot fi întîlniți copii ce provin din familii bine structurate, care n-au avut probleme școlare și nici nu s-au asociat în bande de delincvenți, ci au furat poate pentru prima oară în
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Negrier-Dormont, Lygia, La criminologie, Les cours de droit, Paris, 1989. Newman, Graeme, The Punishment response, J.B. Lippincott Company, Philadelphia/New York/San José/Toronto, 1978. Niculae, Claudiu, Schimbarea organizației militare. O perspectivă (neo)instituționalistă, Editura Tritonic, București, 2004. Ogien, Albert, Sociologia devianței, Editura Polirom, Iași, 2002. Ohlin, Lloyd E., Sociology and the Field of Corrections, Russel Sage Foundation, New York, 1956. ONU, Handbook on Social Indicators, New York, 1989. ONU, PRI, A pune regulile în acțiune. Un manual internațional privind o bună practivă în
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Paris, 2003. Priestley, Philip; McGuire, James; Flegg David, Social skills in prison and the community: problem solving for offenders, Routledge/Kegan Paul, Londra, 1984. Rădulescu Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducării, Editura Ramida, București, 1998. Rădulescu, Sorin M., Devianță, criminalitate și patologie socială, Editura Lumina Lex, București, 1999. Rădulescu, Sorin M.; Banciu, Dan, Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București, 1990. Rădulescu, Sorin M.; Banciu, Dan, Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București, 1996. Reik, Theodor, Le besoin
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1998, pp. 28, 30. 109 Studiul este prezentat de Gheorghe Florian, Fenomenologie penitenciară, Editura Oscar Print, București, 2003, pp. 109-110. 110 Octav Bozînțan, op. cit., p. 43. 111 Émile Durkheim, Despre sinucidere, Editura Institutul European, Iași, 1991. 112 Sorin M. Rădulescu, Devianță, criminalitate și patologie socială, Editura Lumina Lex, București, 1999, p. 241. 113 Marina-Sorina Țogoie, "Tentativa suicidară și suicidul în mediul penitenciar. Semnificații și modalități de prevenire", în Revista Administrației Penitenciare din România, aprilie 2002, p. 74. 114 Geert Hofstede, op. cit
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
anumită imagine, care din punct de vedere medical corespunde cu forma clinică pe care o ia tulburarea psihică respectivă. Dincolo Însă de aceste transformări medico-psihiatrice, trebuie să vedem și o alterare a semnificației psiho-morale a persoanei bolnavului psihic. b. Imaginile devianței În cadrul tipurilor imagologice negative ale Eului, În afara imaginilor nebuniei, trebuie semnalate și studiate imaginile devianței. Imaginile psihopatologice ale Eului sunt consecința alterărilor psihice dintre cele mai diferite ale sistemului personalității, ale Eului personal al individului. În ceea ce privește imaginile devianței, acestea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ia tulburarea psihică respectivă. Dincolo Însă de aceste transformări medico-psihiatrice, trebuie să vedem și o alterare a semnificației psiho-morale a persoanei bolnavului psihic. b. Imaginile devianței În cadrul tipurilor imagologice negative ale Eului, În afara imaginilor nebuniei, trebuie semnalate și studiate imaginile devianței. Imaginile psihopatologice ale Eului sunt consecința alterărilor psihice dintre cele mai diferite ale sistemului personalității, ale Eului personal al individului. În ceea ce privește imaginile devianței, acestea nu recunosc drept cauză o alterare a personalității, ci o formă de Eu de tip deviant
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
b. Imaginile devianței În cadrul tipurilor imagologice negative ale Eului, În afara imaginilor nebuniei, trebuie semnalate și studiate imaginile devianței. Imaginile psihopatologice ale Eului sunt consecința alterărilor psihice dintre cele mai diferite ale sistemului personalității, ale Eului personal al individului. În ceea ce privește imaginile devianței, acestea nu recunosc drept cauză o alterare a personalității, ci o formă de Eu de tip deviant, ale cărei cauze sunt În primul rând de ordin psihologic și moral, prin insuficiențe sau deficiențe În formarea și maturizarea Supra-Eului moral al
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
armonizarea comportamentelor, fie la conflictualizarea lor. Nu este deloc greu să ne dăm seama că funcționalitatea tuturor acestor surse generatoare de conflicte la nivel intragrupal se soldează cu efecte dintre cele mai neplăcute: comportamente neproductive cau chiar antiproductive, insatisfacții, nonconformism, devianță, marginalizare, rezistență la schimbare, disocierea și dezmembrarea grupului, chiar disoluția grupului etc. Remediul se află în compatibilizarea structurilor formale cu cele informale (prin diminuarea caracterului constrângător al structurilor formale, prin punerea de acord a constrângerilor formale cu aspirațiile individuale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Socială, masterul de Management Social și Dezvoltare Comunitară și a obținut diploma de doctor în domeniul sociologie (2011). Activitatea didactică și de cercetare este focalizată pe domenii precum: deontologia profesiei de asistent social, formarea profesională continuă, deontologia și legislația muncii, devianță socială, adicții. Este autoare a numeroase articole și studii în domenii pe care le predă și le cercetează, fiind coautoare a volumelor Politica ocupării forței de muncă (2008) și Sisteme de acțiune socială (2008). Mihaela Rădoi, Devianța socială la tineri
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și legislația muncii, devianță socială, adicții. Este autoare a numeroase articole și studii în domenii pe care le predă și le cercetează, fiind coautoare a volumelor Politica ocupării forței de muncă (2008) și Sisteme de acțiune socială (2008). Mihaela Rădoi, Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de substanțe (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PITULAC, TUDOR RĂDOI, MIHAELA Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe / Mihaela Rădoi; pref.: Ion I. Ionescu. Iași: Institutul European, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978606-24-0115-3 I. Ionescu, Ion I. (pref.) 613.83 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Iași: Institutul European, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978606-24-0115-3 I. Ionescu, Ion I. (pref.) 613.83 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA MIHAELA RĂDOI DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Dependența de substanțe Prefață de Ion I. IONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: devianță, delincvență juvenilă, consum de droguri, abuz de droguri, adolescent Cuprins Prefață / 7 Capitolul 1. Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale / 9 1
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA MIHAELA RĂDOI DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Dependența de substanțe Prefață de Ion I. IONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: devianță, delincvență juvenilă, consum de droguri, abuz de droguri, adolescent Cuprins Prefață / 7 Capitolul 1. Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale / 9 1.1 Scurt istoric al consumului de droguri / 9 1.2 Drogurile - cadru general de analiză și
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
40 2.2.3 Tutunul / 45 2. 3 Estimări ale consumului de droguri legale în Europa / 47 2.3.1 Consecințe și costuri sociale ale consumului de alcool și tutun în Europa / 49 Capitolul 3. Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri / 55 3.1 Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale / 55 3.1.1 Delincvența juvenilă / 57 3. 2 Teorii cu privire la devianță / 59 3.3 Teorii și modele explicative ale consumului de substanțe - analiză din perspectiva construirii
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Estimări ale consumului de droguri legale în Europa / 47 2.3.1 Consecințe și costuri sociale ale consumului de alcool și tutun în Europa / 49 Capitolul 3. Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri / 55 3.1 Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale / 55 3.1.1 Delincvența juvenilă / 57 3. 2 Teorii cu privire la devianță / 59 3.3 Teorii și modele explicative ale consumului de substanțe - analiză din perspectiva construirii modelelor de intervenție / 64 3.3.1.Teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consumului de alcool și tutun în Europa / 49 Capitolul 3. Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri / 55 3.1 Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale / 55 3.1.1 Delincvența juvenilă / 57 3. 2 Teorii cu privire la devianță / 59 3.3 Teorii și modele explicative ale consumului de substanțe - analiză din perspectiva construirii modelelor de intervenție / 64 3.3.1.Teoriile și modelele parțiale sau bazate pe puține componente / 66 3.3.2.Teorii și modele evolutive sau
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
licite, droguri ilicite. Particularități și estimări ale consumului de droguri în Europa, face o analiză tipologică a drogurilor întâlnite în traficul ilicit, a principalelor droguri legale și a efectele acestora asupra consumatorilor. Capitolul al treilea, Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri, prezintă dependența și devianța în rândul adolescenților (delincvența juvenilă), teorii și modele explicative ale consumului de substanțe, precum și o perspectivă asupra construirii modelelor de intervenție. În capitolul patru, Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de droguri în Europa, face o analiză tipologică a drogurilor întâlnite în traficul ilicit, a principalelor droguri legale și a efectele acestora asupra consumatorilor. Capitolul al treilea, Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri, prezintă dependența și devianța în rândul adolescenților (delincvența juvenilă), teorii și modele explicative ale consumului de substanțe, precum și o perspectivă asupra construirii modelelor de intervenție. În capitolul patru, Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri, este realizată o tipologie a principalelor categorii
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
într-un anturaj e mare în cazul tinerilor fără repere. Tributar viziunii sociologice constructiviste, subliniez necesitatea prezentării consumului de droguri la adolescență din perspectivă clinică, socio-psihologică, nu doar morală, fiindcă dependența de drog e și o boală, nu doar o "devianță", iar fenomenul nu trebuie abordat doar din perspectivă catastrofistă, dar nici banalizat. Trebuie identificată cu precizie natura consumului, motivația consumatorului, modalitatea de exercitare a autorității parentale, a autorității medicilor și a altor specialiști. Educația adolescenților devine în acest context crucială
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ele prin caracterul prescriptiv sau proscriptiv al normelor. În cazul normelor proscriptive (care stabilesc cum să nu se comporte individul), spre deosebire de cele prescriptive (cu valoare de a face), există o probabilitate mai mare ca ele să ducă la forme de devianță, de tipul alcoolismului (Rădulescu S. M., Dâmboeanu, C., 2006, p. 42). Alcoolul se încadrează în categoria substanțelor cu efecte sedative, care încetinește sau întârzie o serie de activități și funcții ale corpului, în special ale sistemului nervos central, deși, aparent, alcoolul
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consumului de droguri în populația României. Mai mult de jumătate dintre cei intervievați (56,9%) au fumat cel puțin o dată de-a lungul vieții (http://www.ana.gov.ro/studii/GPS%2010.pdf). Capitolul 3 Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri 3.1. Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale Conceptul de devianță a apărut odată cu încercarea sociologilor americani, Sellin, T. și Merton, R.K., de a defini obiectul de studiu al socio-criminogenezei. Aceștia au formulat primele definiții ale
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]