335 matches
-
călugărița franțuzoaică Îi spuse că tatăl lui urcase singur În camionul care Îi ducea la Închisoarea militară de la Hongkew. — În dimineața asta, unul dintre marinarii voștri a fugit. E foarte rău pentru noi. Călugărița se uită la Jim cu privirea dezaprobatoare a caporalului japonez. Era supărată pe el, În felul acela nou pe care Îl observase În săptămînile din urmă, dar nu pentru ceea ce făcuse, ci pentru incapacitatea lui de a schimba condițiile În care se afla. — Locuiești pe Amherst Avenue
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de amatori de pajiști luminate de soare. Oare din cauza asta pierduseră Bătălia Angliei? Multe dintre ideile lui erau atît de confuze că pînă și doctorul Ransome era prea obosit ca să le descurce. — Ai Întîrziat, Jim, Îi spuse pe un ton dezaprobator doamna Vincent, cu ochii la pantofii lui de golf. Asemeni celorlalți, nici ea nu putea suporta prezența lor intimidantă. Jim simțea deja că pantofii Îi confereau o autoritate specială. — Tot Blocul G te așteaptă. — Am fost cu Basie să ascult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Philips și pe doamna Gilmour ridicîndu-se politicos din morți, ascultînd În felul lor preocupat dar uimit cînd le va explica felul cum le salvase. Și-l putea Închipui pe doctorul Ransome scuturîndu-și pămîntul de pe umeri, și pe doamna Vincent, uitîndu-se dezaprobatoare la mormînt... Jim supse puroiul și sîngele din dinți și le Înghiți repede. Alunecă pe iarba umedă și intră În apa mică a canalului. Liniștindu-se, Își spălă fața. Voia să arate cît se poate de bine atunci cînd doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Ba cred c-ar fi cazul să chem un doctor, zise ea insistând ca instalatorul intre În sufragerie și să se așeze. Era Îngrijorată. Ivan se ținea cu mâna de piept și se crispa de durere. El dădu din mână dezaprobator. —Nu-i nimic. Mâncai prea mult hering și pâine neagră azi-dimineață. Îmi dădu dureri, zise el, scoțând un râgâit nu tocmai neconvingător. —Bine. Dacă ești sigur că ești În regulă. Nici o grijă. Mi-i bine. Mereți. Ruby plecă, nu Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
atenția, dar țipetele unui copil nu. Am arătat spre fiul meu. Ea stătea și se uita la mine. Vă rog, am șoptit. Cum îi place socrului meu să spună, prinzi mai multe muște cu miere decât cu oțet. A clătinat dezaprobator din cap, dar a făcut câțiva pași către pătuț și l-a ridicat pe David. N-a avut nevoie decât de câteva minute de mângâiat și de alintat ca să tacă. Am mimat un mulțumesc și m-am înclinat. Ea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
fi fost așa de pornită să fac copii, el mi-ar fi spus probabil despre problemele cu banii și am fi putut s-o scoatem la capăt fără să vă implicăm pe tine și pe Harry. Lynn dădu din cap dezaprobator. —Jenny, tu ai văzut prea multe filme. Acțiunile și consecințele nu sunt legate atât de direct pe cât îți place ție să crezi, fiecare are propria parte de vină. În plus, tu și Mark nu puteați s-o continuați așa la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
puteam fi convinsă că ne-am împăcat cu adevărat. Mark nu părea să aibă astfel de rezerve și încerca să înțeleagă situația. — Deci trebuie să ne prefacem că suntem în continuare despărțiți? Am încuviințat din cap. Mark dădu din cap dezaprobator. —E o nebunie! În sfârșit, a înțeles. Joi, doctorii au fost de acord să-l externeze pe Harry. Alfie urma să-i ia pe el și pe Lynn de la spital, să-i aducă la noi ca să ia ultimele bagaje ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
am licitat eu amintindu-mi vechiul sistem. Și anii parcă se topiră. După prima mână, l-am surprins pe Phil căscând. —Ești conștient că ești candidatul numărul unu la atac de cord, nu-i așa? Făcând un gest cu mână dezaprobator. Asta ți-a spus Tally? Pun pariu că îi străluceau ochii când ți-a spus-o. Cea mai mare contribuție a mea la această căsnicie și familie în ultimii zece ani a fost încheierea unei asigurări substanțiale de viață. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
uitându-se În jos, la ovalul prăfos, de atâtea ori Înecat În sânge Într-un trecut Întunecat, acolo unde Daisy Miller, sfidând imprudentă regulile bunei purtări și ale bunului-simț, pătrunsese În miez de noapte Împreună cu Însoțitorul ei italian, sub privirile dezaprobatoare și geloase ale lui Winterbourne, contractând fatala malarie. — Biata Daisy, oftă Constance. De ce nu s-a căsătorit Winterbourne cu ea? — Povestea ar fi fost mult mai puțin interesantă. Nici povestirile tale nu se remarcă prin finalurile fericite și ușurele, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
personalitate, parcă de la marginea lumii civilizate, așteptând emoționat să i se hotărască soarta de dramaturg aspirant. Gândul acesta Îi provocă un hohot de râs tare, ca un lătrat, la adresa propriei persoane, care făcu un trecător să Îl privească atent și dezaprobator, evident convins că era beat. Își continuă drumul spre teatru. Bărbatul din ghereta de la intrarea actorilor Îl recunoscu. — N-a venit nimeni din trupă, domnu’ James. Se odihnesc toți după-amiază. — Știu, zise Henry. Mulțumesc. Vreau doar să mai văd niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
comentarii ireverențioase și accese nepotrivite de râs se prelingeau de la etajele superioare ale teatrului, unindu-se cu zgomotele similare din fundul sălii. Unii dintre cei așezați În staluri sau În lojele de jos se uitară În sus, sau peste umăr, dezaprobator, și câțiva șuierară câte un șșșșș! fără prea mult efect. Elizabeth Robins și Florence Bell schimbau priviri alarmate. Atmosfera din teatru devenea urâtă.] „- Gertrude, ceea ce simți pentru mine e iubire sau doar milă? — E iubire, Robert. Iubire și numai iubire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
foarte clar de la bun Început. E minunat felul În care și-a susținut țara la nevoie. M-am simțit onorat când m-a rugat să Îi fiu garant atunci când a cerut cetățenia britanică. Peste chipul dnei James trece o umbră dezaprobatoare, dar se mulțumește să spună: — Da, sunt suficient de bătrână ca să-mi amintesc de Războiul Civil și de toți tinerii minunați uciși atunci. Sper numai că America are destulă minte să se țină deoparte de data asta. — Desigur, Henry v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
a părut că asta avusese mama în minte atunci când ne-a încurajat să ne inventăm propriile versiuni ale jocului învățat de la ea. —Burtoasă, a strigat Anna. —Borțoasă, a șuierat Helen. Cu burta la gură, a bolborosit mama sfâșiată între sentimentul dezaprobator și dorința de a câștiga. —E rândul tău, Claire, a spus Anna. Nu, am zis eu. Șșșșșșșșșș! Se-aude telefonul? Toată lumea a tăcut. Da, se-auzea telefonul. —Să răspund eu? m-a întrebat mama. Nu, mulțumesc, mamă. Răspund eu, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
dacă fantazez -, ai fi avut pe atunci motive să mă consideri nu doar editorul, ci și prietenul tău. Nu simțeam nici un imbold să-l corectez în această privință, dar nu mă puteam hotărî dacă să dau din cap aprobator sau dezaprobator, așa că n-am făcut nici una, nici alta. — Michael, spuse el, aplecându-se în față, fă-mi o favoare. — Te rog... — Îngăduie-mi pentru o clipă să-ți vorbesc ca prietenul, nu ca editorul tău. Am ridicat din umeri. — Cum vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pe un bolovan. Dar când eram aici l-am cunoscut pe Mortimer. Nu mă întreba de ce, dar m-a plăcut și mi-a oferit slujba. — Și ai acceptat? De ce? — De ce crezi? Pentru că aveam nevoie de bani. Și nu te uita dezaprobator la mine: tu de ce ai acceptat să scrii cartea? Te-a mânat cumva integritatea artistică? Corect. — Te deranjează dacă mă așez aici? spuse Michael, arătând spațiul de lângă ea de pe pat. Phoebe clătină din cap. Arăta obosită. Își trecu mâna prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
enorm cu cartofi prăjiți. Nu uitase să pună și pliculețe de ketchup și tone de sare pentru mine, ba chiar și șervețele. De atâta Încântare chiar am bătut din palme, deși În imaginația mea a răsărit, pentru o clipită, expresia dezaprobatoare de pe chipul Mirandei, care spunea: „Tu? Tu chiar mănânci un hamburger?“ — Stai, că n-am terminat Încă. Ia uite aici. Și din punga lui maro au ieșit o mână de lumânări cu aromă de vanilie, o sticlă de vin roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
orice ar fi hotărât taximetristul să facă cu banii ăștia ar fi reprezentat o activitate mai nobilă decât a cumpăra Încă o cană de cafea Starbucks. Încărcată de disprețuitoare indignare am năvălit În clădire, fără să acord vreo atenție privirilor dezaprobatoare ale unui grup de Tocători dintr-un colț. L-am văzut pe Benji coborând dintr-unul dintre lifturile Bergman, dar m-am Întors repede cu spatele, ca să nu mai pierd timpul și cu el, mi-am trecut cardul prin cititor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mine, am cumpărat o Cola light pentru Emily și o cutie de Pepsi pentru mine, pe urmă Însă m‑am răzgândit și am luat și eu un Pepsi light. Diferența de gust și plăcere nu justifica privirile și/sau comentariile dezaprobatoare pe care aveam să le primesc cu siguranță În drumul pe care Îl aveam de parcurs Între recepție și birou. Eram atât de preocupată de analiza fotografiei color a lui Tommy Hilfiger de pe prima pagină, Încât nici nu am observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
la treabă!“ Îl auziră pe om - era o expresie care-i plăcea și-o folosea des. Apoi se auzi un bîzÎit plîngăreț ca de țînțar - era tot ce ajungea la ele din răspunsurile nevestei. Dă-o-ncolo, Helen! spuse Julia dezaprobator. Helen reveni supusă În cadă. Uneori, dacă țipetele Începeau cînd era singură, mergea pînă acolo Încît Îngenunchea pe covor, Își ținea părul cu mîna și-și lipea urechea de podea. „O să sfîrșești ca eunucele alea cretine de la etaj!“ Îl auzise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și-i prinse privirea. — Bună seara, zise el. Ea Își schimbă poziția, Își trase fusta pe genunchi și-i răspunse: — Bună seara. El Îi oferi o țigară. — Vreți o țigară? — Nu, mulțumesc. — Nu vă deranjează dacă fumez? Ea clătină capul dezaprobator și se Întoarse la scrisoarea ei, deși, aflîndu-se În apropierea lui, și toată emoția legată de asta o făcu să piardă șirul cuvintelor pe care le scria... După o clipă, Îl văzu cum Își Înclină capul — Încerca să-i citească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pentru locul ăsta. Spune-i că nu sîntem pretențioase. Totuși, ar trebui să-și facă o programare. Domnișoara Chisholm intră În Încăpere cu o hîrtie În mînă. M-a rugat să vă dau asta, zise ea, pe un ton ușor dezaprobator. I-am spus că nu primim de obicei corespondență personală. Helen luă biletul. Era adresat Domnișoarei Helen Giniver, dar ea nu recunoscu scrisul, iar pe hîrtie era urma unui deget murdar. Îl deschise. Ești liberă la prînz? Am ceai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Aș mai Îndrăzni să spun că șaptezeci și cinci ar fi de ajuns dacă ați merge la un altfel de om. Eu nu sînt așa. Mă gîndesc la sănătatea soției dumneavoastră. Mă gîndesc la propria mea nevastă. Regret. Reggie Își clătină capul dezaprobator. — E-un gen ciudat de a face afaceri, spuse el cu amărăciune, dacă nu vă supărați. Un preț o lună și altul, următoarea. Ce contează pentru dumneavoastră, dacă chestia aia tot e acolo... dădu din cap spre stomacul lui Viv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
uitîndu-se la Kay. — Dacă-i o obturație, ar putea... La naiba! Ar putea fi septicemie, nu-i așa? — Nu știu. Așa cred. — Vă rog, zise Viv. Spuneți-le că am pierdut o sarcină. — E prea periculos, spuse Mickey scuturînd capul dezaprobator. — Vă rog, nu le spuneți nimic. Spuneți-le că m-ați găsit pe stradă. — Oricum or să-și dea seama, zise Mickey. Dar Viv vedea cum Kay se gîndește. — S-ar putea să nu. Nu, zise Mickey. Nu putem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
S-ar putea să le primești În iulie! Atunci ce-o să ne facem? Mai sînt luni Întregi pînă-n iulie, răspunse Duncan. Se poate Întîmpla orice În acest timp. Poate o să sărim În aer pînă-n iulie! Alec clătină iar din cap dezaprobator. — N-o să se-ntîmple așa ceva, zise el cu amărăciune. Știu eu că n-o să fie așa. Aș vrea eu! În schimb, mor copii, bătrîne, și proști - proști cărora nu le pasă de război. Băieți care sînt prea proști să le pese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Împletită. Pâinea Friedei Davies, plimbată de la un cap la altul al bisericii de copiii ei gemeni, era Împletită la fel de gros ca și cosițele unei fecioare a Rinului. Vezi tu, Katharine, Îmi explicase doamna Davies mai târziu, pufnind În stilul caracteristic dezaprobator deasupra fursecurilor, sunt mame care fac eforturi, ca mama ta și ca mine. Și, pe de altă parte, există acel gen de persoane care - pufnit prelungit - nu fac nici un efort. Desigur, știam la cine se referă. Femeile Care Trișează. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]