1,033 matches
-
variabilelor considerate indicatori ai investițiilor economice în educație. Soluția îmbunătățirii rezultatelor elevilor nu constă în mărirea fără nuanțe a alocațiilor bugetare pentru sistemul educațional. Aceste rezultate nu sunt însă valabile pentru țările în curs de dezvoltare. • Elevii proveniți din familii dezavantajate din punct de vedere social beneficiază de un spor al rezultatelor școlare dacă în clasă au colegi proveniți din categorii cu un status mai înalt. • Activitatea în clasă a dascălilor poate influența rezultatele elevilor, dincolo de presupusele efecte pedagogice. S-a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din punctul de vedere al numărului de elemente semnificative pentru fiecare forță a modelului Porter. Dimensiunea acestor organizații le ajută să fie mai flexibile, deci să răspundă mai rapid la o modificare de mediu, dar, în același timp, le și dezavantajează, pentru că le face sensibile la orice variație ce înseamnă creșterea presiunii exercitate de forțe. Barierele de intrare fac rapid o selecție a industriilor de interes pentru IMM-uri, obligându-le să evite orice strategie care implică resurse financiare semnificative. Strategiile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
decât în cazul rețelelor de magazine de mare suprafață (tip Carrefour, Leclerc), puterea lor de negociere este importantă. • Nivelul de rivalitate este dat de numărul și puterea concurenților din industria respectivă și de caracteristicile pieței. Piața are o creștere slabă, dezavantajată de stările negative generale ale economiei. Dat fiind segmentul de consumatori finali (98% dintre femei), rezultă că o creștere a numărului de utilizatori ai parfumurilor scumpe va apărea în detrimentul altor categorii. Concurența este de o mare intensitate, protagoniștii fiind producătorii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care discriminau între copii cu status diferit erau mai cu seamă cele verbale. Diferențele se datorau, așadar, culturii, mai curând decât capacităților subiecților testați. De pildă, un item ce presupunea că subiecții cunosc cuvântul „sonată” nu putea decât să-i dezavantajeze pe cei cu status socio-economic inferior. Întrucât cei mai mulți din părinții de astăzi nu au posibilitatea să transmită copiilor lor un capital semnificativ, sau o fac numai când aceștia sunt deja adulți, singura posibiltate de a-și ajuta copiii să se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creșterea natalității În cadrul acestui grup de elită, ceea ce ar fi dus la creșterea capitalului biologic al națiunii. O astfel de concepție despre stat se născuse din Încercarea de a Îmbunătăți statutul social al straturilor de practicanți de profesii din România, dezavantajând, implicit, orice alt grup social, pentru că accesul la resursele de stat era un joc de sumă zero În România interbelică. Discriminarea persoanelor de altă etnie decât cea română și a femeilor urma să reprezinte, În mod clar o parte integrantă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În același timp, să limiteze oportunitățile de realizare profesională ale studentelor pe care le pregătea. În primul rând, candidatele erau selectate aproape exclusiv din mediul urban. Nu exista nici un program de „acțiune afirmativă” care să ofere burse speciale pentru fetele dezavantajate din mediul rural. Studentele școlii erau, de fapt, aproape În exclusivitate femei tinere, din clasa de mijloc. Mai mult, Veturia Manuilă și alți profesori ai școlii prezentau asistența socială și profesoratul În domeniul asistenței sociale ca fiind singurele ocupații publice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la invective decît atunci cînd nu au dovezi.” (D. Diderot) Însă și atunci cînd Îi copleșește invidia... * „Mulți din dușmanii tăi vor căuta să stîrnească disprețul tău pentru a sta apoi la adăpostul lui.” (N. Iorga) Disprețul față de altul ne dezavantajează, deoarece această stare ne face să desconsiderăm calitățile oponentului nostru, care pot fi reale, și de care el nu va Întîrzia să profite. * „O situație dă totdeauna mai multe păcate decît virtuți.” (N. Iorga) Pentru că În confruntările din diferite „situații
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
reală există multe situații în care un grup poate câștiga doar dacă celălalt pierde - cel puțin pe termen scurt. Într‑un astfel de caz, orice decizie ar fi luată, unele interese de grup ar fi favorizate, iar unele ar fi dezavantajate. Aceasta nu înseamnă că nu poate fi luată o decizie despre care să putem spune rezonabil că servește i.p., deoarece i.p. nu trebuie să fie întotdeauna diferit de interesul privat. I.p. se suprapune parțial cu interesele particulare ale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lor. Societatea pe care și-a imaginat-o filosoful francez are la bază un pact social pe care oamenii îl semnează în mod liber pentru a beneficia de siguranță și dreptate și, fiind egali, nici unul dintre ei nu poate fi dezavantajat. Astfel, egalitatea dintre indivizi trebuie să fie principalul criteriu în funcție de care resursele, indiferent de natura lor, trebuie distribuite. Schema clasică a „contractului social” întâlnită nu numai la Rousseau, ci și la J. Lock și I. Kant va fi reluată în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu grad redus de prelucrare (materii prime, produse agricole) și importă produse industriale și tehnologii sunt clar defavorizate, nu numai din cauza prețului produselor cu valoare adăugată mare, dar și din cauza impunerii arbitrare a prețului unor produse (petrol, produse alimentare), care dezavantajează țările în curs de dezvoltare. Inechitatea termenilor de schimb monetar (fluctuațiile de la bursă care, de cele mai multe ori, provoacă crize în interiorul țărilor dezvoltate) determină prețuri scăzute impuse materiilor prime, produselor agricole provenite din țările în curs de dezvoltare, iar protecțiile vamale
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
efectele crizelor financiare și economice, asigură profit pentru creditori, intervine pozitiv în rezolvarea disfuncționalităților (mai ales pe termen scurt) care apar în mersul economiei. În mod ideal, un credit trebuie să aibă doi câștigători. Asimetriile care apar în practica financiară dezavantajează debitorul din motivele prezentate mai sus. Volumul creditului poate deveni critic pentru potențialul de returnare a acestuia, mai ales atunci când el este privit cumulat cu alte credite contractate anterior. Gravele perturbări în finanțele unor țări din UE, manifestate în 2011
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
un aliat care să le permită să-și desfășoare activitatea economică într-un climat pașnic de ordine și respectare a legilor. Acest tablou ideal poate avea, ca revers, și acțiuni umane revendicative, de înfruntare a unor situații sau decizii care dezavantajează populația locală (de exemplu, relocarea investiției Nokia de la Jucu, județul Cluj, din septembrie 2011). Reacții la nivelul imigrantului. Decizia de emigrare este un act crucial în viața unui om și trebuie bine chibzuită. Efectele directe și indirecte se răsfrâng asupra
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și discrepanțe mari între arii (cea urbană și suburbană, cea provincială etc.). În România, datorită suportului oferit de Universitatea din București, au fost descoperite problematici asemănătoare, dar și foarte diferite: elevii noștri au învățat proiectarea în conformitate cu exigențele concrete ale grupurilor dezavantajate în diferite arii. În virtutea analizei din teritoriu, s-a creat o acțiune de sensibilizare a opiniei publice și a diverșilor actori-cheie, utilizând instrumente variate: media, televiziunea, radioul dar și întâlnirile și acțiunile în rețea cu toți actorii implicați. Scopul este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
mai sus, privilegiați, în termeni ocupaționali, sunt cei din primul grup, comparativ cu cei din îngrijiri în sistemul rezidențial și la domiciliu. Aceștia din urmă sunt de regulă în sistemul privat sau cel voluntar de tip ONG și, adesea, sunt dezavantajați la salariu. Cei din grupul 3 sunt cei absorbiți de sistemul serviciilor pentru copii, adulți și vârstnici, persoane cu dizabilități, ei furnizând direct servicii personalizate în instituții sau la domiciliu, pe baza evaluării necesităților și a managementului de caz. În cadrul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
afișare în locuri vizibile, asupra drepturilor pe care aceștia le au în ceea ce privește respectarea egalității de șanse și tratament între femei și bărbați în relațiile de muncă. Art. 8 (1) Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relațiile de muncă, referitoare la: a) anunțarea, organizarea concursurilor sau examenelor și selecția candidaților pentru ocuparea posturilor vacante din sectorul public sau privat; b) încheierea, suspendarea, modificarea și/sau încetarea raportului juridic de muncă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
suplimentare. Astfel, dacă sunt anticipate presiuni din partea conducerii pentru a dezvălui identitatea subiecților incluși în studiu, se recomandă ca răspunsurile subiecților să fie colectate în regim de anonimat. Orice alte măsuri posibile trebuie să vizeze un principiu simplu: să nu dezavantajeze sau traumatizeze subiecții incluși în studiu. CUVINTE CHEIE: validitate internă; validitate externă, studiu corelațional; experiment, puterea statistică, reprezentări grafice; cauzalitate; raportul de cercetare. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Iliescu, D. (2003). Cercetarea psihologică în studiul comportamentului consumatorului. Psihologia Resurselor Umane, 1(2), 38-46
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
companiei față de alții, folosindu-se de această „putere” pe care simte că o are pentru a-și impune punctele de vedere sau interesele în cadrul unor situații de genul conflictelor sau divergențelor, fie din partea persoanelor care s-au simțit neîndreptățite sau dezavantajate în raport cu alți colegi de-ai lor și care doresc astfel să compenseze nedreptatea făcută. Referitor la corelația dintre scorurile obținute la chestionarul A1 și cele obținute la dimensiunea aplanare, valoarea acesteia este de -0.440 , corelație negativă semnificativă pentru p
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
un discurs teoretic și un demers analitic. În tentativa de a-și valida aserțiunile, criticul invocă opinii din toate timpurile și din diferite culturi înainte de a-și expune propriile opinii, nu întotdeauna articulate fără cusur, uneori totuși incitante. Ceea ce îl dezavantajează este superfetația, prolixitatea. SCRIERI: Sala oglinzilor, București, 1984; Atac la persoană, Videle, 1991; Aventura dimineților cuminți, Pitești, 1993; Gloria memoriei, Videle, 1995; Purtătorul de cuvinte, Videle, 1996; Lirica lui Constant Tonegaru, Videle, 1997; Ordinea mirabilă sau Viața și cărțile, Videle
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
reușit deloc să genereze surplusuri de hrană, a fost suficient de bun ca mijloc prin care statul să impună tipurile de culturi, să stabilească adevărate salarii rurale fixe, să Își Însușească o mare parte din toate cerealele produse și să dezavantajeze politic zonele rurale. Marea realizare, dacă o putem numi așa, a statului sovietic În sectorul agricol a fost aceea că a luat un fond social și economic deosebit de puțin favorabil aproprierii și controlului și a creat forme instituționale și unități
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din cele dou) firme poate profita, în condițiile în care una din ele accept) compensații din partea celeilalte, în schimbul retragerii din unele segmente de piaț). Ins) o firm) care accept) piețe mai mici în schimbul unor profituri mai mari va fi serios dezavantajat) dac), de exemplu, s-ar dezl)nțui o competiție a prețurilor, ca element însoțitor al unei lupte reînnoite pentru piețe. Dac) este posibil, trebuie opus) rezistent) cererii de a accepta piețe mai mici, în schimbul unor profituri mai mari (pp. 132
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lui Iustin. Cărțile II-V se ocupă de interpretarea pe care o dă Iulian Legii lui Moise. În cărțile VI și VII este respinsă opoziția instituită de Iulian între istoria și cultura grecilor și cea a evreilor care, evident, îi dezavantajează pe cei din urmă. Cărțile VIII și IX se ocupă de profețiile cristologice, de probleme de cristologie și de chestiunea abandonării Legii de către creștini. Cartea a zecea respinge afirmația lui Iulian potrivit căreia cei mai vechi autori neotestamentari nu-l
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
fiecare grup sau actor social și politic va găsi cel puțin unele care îl avantajează în mod direct, și va milita pentru implementarea lor și pentru buna lor funcționare. Dar va găsi și un număr important de trăsături care îl dezavantajează - și fie se va opune adoptării acestora, fie se va strădui să le modifice funcționarea în așa fel încât ele să devină „realități românești”. Exemplele de acest fel sunt nenumărate și le vom întâlni pe parcursul analizei. TRANZIȚIA CĂTRE PROSPERITATE Noua
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
etc. în dezavantajul altor categorii de muncitori. De asemenea, au favorizat apariția, dezvoltarea și relativa bunăstare a unui mare număr de mici întreprinzători privați, proveniți din cele mai diverse categorii sociale, educaționale și ocupaționale. Ulterior, muncitorii industriali au fost puternic dezavantajați în favoarea altor grupuri socio-ocupaționale, iar micii întreprinzători au avut de suferit în momentul în care politicile guvernamentale s-au îndreptat spre susținerea marelui capital privat. Fiecare nouă guvernare a României - iar guvernările s-au schimbat cu prilejul fiecărei runde electorale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mondiale în favoarea lumii occidentale. Această ultimă componentă sună destul de imoral. Pusă în termeni mai puțin neutri, ea nu înseamnă altceva decât ca România să urmărească să obțină partea ei de profit și avantaje din relațiile economice și politice cu țările dezavantajate de faptul că nu fac parte din lumea occcidentală dominantă a sistemului mondial. Merită amintit că nu ar fi prima tentativă de acest fel. Una asemănătoare a mai avut loc în comunism, când politica externă a statului român în raport cu țările
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
urbane, în frunte cu Capitala - și care, în final, ajung să constituie o rețe -, implică edificarea unui sistem sui-generis de distribuție și redistribuție în societate, care avantajează net rețeaua de mari centre urbane în curs de integrare în Europa dezvoltată, dezavantajând celelalte două „societăți” românești, asupra cărora transferă cea mai mare parte a costurilor integrării. O asemenea integrare parțială este pe deplin posibilă. Bucureștiul a mai fost „micul Paris” și înainte, un oraș ale cărui elite trăiau la nivelul și în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]