658 matches
-
parte și intestinele În alta. Oricum, numai unui nebun perfect de legat i-ar veni ideea să tragă primul foc. Și acesta, slavă domnului, n-a ajuns să fie tras. Nici măcar faptul că unii soldați de dincolo au hotărât să dezerteze În Eldorado-ul unde nu se moare n-a avut altă consecință decât aceea de a fi trimiși imediat de unde veniseră și unde Îi aștepta deja un consiliu de război. Faptul pe care tocmai l-am relatat este total irelevant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
destinul ei însemnat și pe măsură ce ne afundam în noapte îmi devenea din ce în ce mai clară nevoia mea de ea, cum de poate să închidă ochii, lovitura abandonului lui îi pulsează în pântece, iar patul este inundat de ură împotriva lui, nu poți dezerta de pe corabia vieții, să o lași pradă cruzimii hazardului, sperasem că nu se va întoarce la mine, nu o pot ajuta, dar iată că acum o aștept, traversez din nou strada pustie, râul fierbe, pe malurile sale îngenunchează mașinile însetate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
creste cum plutesc pe valuri vapoarele mari, tîrÎndu-se zornăind către victoria iluzorie pe care o inventaserăm filmînd. Singurul om care s-a apropiat de victorie În acea zi a fost francezul care, mergînd cu capul sus, a Încercat să dezerteze. Dar nici victoria lui n-a durat decît pînĂ a ajuns la jumătatea culmii. CÎnd coboram ca să ajungem la mașina care avea să ne aducă Înapoi În Madrid, l-am văzut zăcÎnd Întins pe pantă, acoperit În continuare cu pătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pune-te la coadă, băiatule! Peretele din dreapta e duce cabinetul de Alunițe, cel din stânga e pentru cabinetul de Negi. În coloana din stânga sunt înșirați cam o sută cincizeci de oameni. Mă cuprinde disperarea. Mă frământ, tropăi, în cele din urmă dezertez. Mă scurg de-a lungul acelorași alei dintre blocuri. Noroc că la venire presărasem conținutul unei pungi de fidea, altfel m-aș fi pierdut în Berceni și aș fi ratat prima tranșă de câștiguri de la Caritas. Printre două tomberoane zăresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
au prins rădăcini și au început să se manifeste, numai forța brutală le mai poate stăvili distrugerile. Își dădea deci perfect seama că dânsul singur nu mai poate lupta cu mulțimea care și-a pierdut cumpătul. Dar nici nu putea dezerta de la datoria de a-și apăra pământul. Simpla-i prezență, prin prestigiul persoanei sale, constituia o piedică în dezlănțuirea anarhiei complete. Țăranul are instinctul respectului de bătrâni și fruntași, cu atât mai mult de stăpânul din moși-strămoși. Unde și cât
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în fața ochilor care se silesc să vadă tot mai mult și să înțeleagă tot mai bine, ai să zărești doar întuneric. întuneric, întuneric... Numai că natura ta logică, opacă și optimistă nu are să se resemneze. Odată cu înțepătura vinovăției că ai dezertat de la îndatoririle de gazdă, ai să-ți recunoști că te-ai plictisit mai repede decât te așteptai, tot contemplând aceeași atotputernică lună rurală ce se ridică peste teii învecinatei Șosele și pe care, hélas !, presimți că nici într-o sută
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o insuportabilă suferință fizică în toată făptura, o durere care îl umilește și îl revoltă, sus, la etaj, uși închizându-se, deschizându-se, pași înceți pe scara de lemn. — Cum, domnule Ialomițeanu ? Cum, nu rămâi să cinezi cu noi ? Cum, dezertezi ? întreabă doamna Mironescu, ce coboară cu pași înceți și maiestuoși scara. Domnul Ialomițeanu este un perfect cavaler, așa cum prea bine se știe. Deși timid, se complace în societatea doamnelor, vara vine cu trăsura, iarna vine cu sania să le ia
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cînd, În afară de el, nu mai rămîne nimeni viu prin preajmă. O adunare ordonată de trupuri semețe, dar goale, fără locuitor. Chiar și În ochii dîrji, de marinar, ai locțiitorului de comandant Baltag se vede un mare gol. Omul dinăuntru a dezertat; poate că tocmai Își zugrăvește sufrageria, sau poate că are o vie la socri pe care o culege, sau poate că are vreo amantă pe undeva și s-a dus un pic pe la ea - deși o asemenea fantezie l-ar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de peste tot, din pămînt, din mine, din Patrana dormind ca un porc - patru patruzeci patruzeci și patru pfiiiiuuuuiiiiuuuu. Sau: ora trei noaptea, sar șanțul luminat ca În vis de Calea Lactee și ies În cîmp, noaptea Încremenită pare de sticlă (nu dezertez, vreau doar să-mi iau o floare cu bomboane agricole din lan), undeva, la vreo 200 de metri, s-a ridicat un ghem de licurici, s-a stins, s-a aprins, apoi s-a stins iar și din nou s-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
în iarbă și începu să alerge cât îl țineau picioarele în direcția mării, de-a lungul unei alei de arbori de tisă zdrențuiți, care formaseră cândva niște garduri vii. Rămas singur cu fetele, Emma se simțea iritat, iritat că Tom dezertase, iritat că se lăsase convins să cânte, iritat pe Pearl că-i oferise prilejul acelei conversații prostești, iritat pe Hattie care i se părea lui a fi o domnișorică țâfnoasă, cu nasul pe sus. Le spuse destul de repezit: — Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
limpede ce avem de făcut? Zâmbetul din privirile cercetașilor arătau întâi că îl iubeau pe Toaibă și apoi că misiunea era clară pentru ei ca lumina zilei. Privind în direcția în care plecase Limbosu, Toiabă a remarcat: Dacă nu a dezertat sergentul nostru, ar cam trebui să se întoarcă. Se pare că el știe să comande doar, nu să și execute... În cele din urmă - asudat ca un cal ce a galopat ceasuri în șir - a apărut și Limbosu. Fără a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
al lui Calderón de la Barca, la vida es sueño. Barocul este, prin urmare, o altă dimensiune a acestui univers, căruia cartea îi sporește, între altele, aspectul de păpuși rusești, Matrioșka, din care poetul pare că ar dori cu frenezie să dezerteze, deși are conștiință imposibilității gestului, însă, pe de altă parte, în care ar dori să rămână perpetuu captiv, să poată căuta în continuare, ca singură rațiune a existenței, asumate cu o tensiune colosală, bufonul cerșetorului întâlnindu-se, din nou cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
țara mă cheamă? Du-te, Petrică, du-te că nu degeaba te cheamă țara. România Mare are nevoie de brațele tale, du-te! Și cum, domnule revizor, dacă armata e a doua școală eu să părăsesc tocmai pe prima? Să dezertez de la datoria mea sacră de învățător și director? Ce-o să zică poporul, cum or să mă judece elevii? Eu cred că-i mai bine să rămân. Rămâi, Petrică, pui totul în ordine și pleci cu i nima împăcată. Rămâi. Rămân
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
se lega de câte un amănunt. în sforțarea de a-și repune acum privirea la loc, ochii Siei se mișcau, în adevăr, tot pieziș. Nory își descarcă sufletul de la început de comisionul Elenei: - Ce e cu ilustrul profesor de a dezertat? - O! nimic! Foarte ocupat! Și gemenii în cor: - Foarte ocupat! -■ Trebuia să spui de la început că ești ocupat! tăie Nory după obiceiul ei. Toată lumea e ocupată, dar își cunoaște și timpul liber-N-a fost înțeles că vii când poftești
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
991, 992, integrate Diviziei 5 infanterie au fost decimate in Cotul Donului, iar 994 în Kuban. Prin centrul de „reabilitare” Sărata au fost furnizați frontului aproape 1500 de legionari, ofițerii fiind încadrați ca soldați. Și-n timp ce filorușii, filobolșevicii dezertau fiind folosiți de ruși ca elemente de propagandă, legionarii au înțeles să lupte. Și au luptat și au căzut la datorie ca și ceilalți din miile de legionari și simpatizanți legionari din unitățile curente ale frontului. Facem precizarea că în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de stat încă din 1905, sprijinit de contrațariștii lui Lenin și scăpați pe vasul Potemkin, în portul Constanța. A dus o acțiune agitatorică în rândurile marinarilor, fără succes însă. În 1917, când trupele rusești aliate nouă, intraseră în descompunere, unele dezertând la nemți și cele mai multe umplând Moldova de bandele făcătoare de crime și jaf. Statmajoristul Ion Antonescu, a fost trimis în mod special, la un moment dat, în spatele frontului pentru a face ordine. Asa se explică faptul că Rakovschi
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
care împărțea poșta în sat. Acesta ridica din umeri: "N-am nimic. Îmi pare rău". Bunica l-a jelit, convinsă că murise. Bunicul, mai puțin sentimental, prefera să aștepte o înștiințare oficială. N-aveau de unde să știe că fiul lor dezertase, împreună cu alți soldați români, după ce trupele lui Mackensen intraseră în București, și rătăcise prin munții Buzăului, apoi ai Vrancei, până ce "dezertorii" au fost siguri că se găseau în dreptul liniilor armatei române, retrase din calea nemților. Înțeleg acum că tata a
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
plecă să se Îmbete și ateriză beat turtă Într-un bordel de pe bulevardul Colonial. Trei se aventurară luîndu-și inima În dinți, ceilalți n-avură nici curaj, nici bani pentru aventuri, doar pentru a mai bea cîteva sticle de bere. Doi dezertară Îndrăgostiți lulea după cea de a treia sticlă, unul chiar vru să se sinucidă, fapt e că a doua zi se simțeau cu toții foarte rău cînd ajunseră la bazinul de la Country. Fetele nu veniseră dimineața și ei fumară țigară de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tabără e ea. Dar în lunile astea s-au apropiat, ca dușmani. Ea simte ceva pentru el, de asta e sigur. Compasiune sau milă, când vede cu ce se luptă el. Poate că e suficient ca s-o facă să dezerteze și să i se alăture. Sau poate că nu. Să i se destăinuie ar putea fi cea mai mare prostie din viața lui de la ceea ce făcuse ca să-și piardă adevărata soră încoace. Dar până la urmă, vrea să-i spună. Simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Ți-ar face plăcere? Mi-ar face, poate pentru prima dată în noua mea lume. MIERCURI 24 DECEMBRIE Ajunul Crăciunului 1 P arcă aș fi pedepsită. Curățenia de ieri a fost caun război, comandat de mama și de la care papaa dezertat în mod laș, n-a venit acasă decât seara, destul de îngândurat. Ne-a spus că l-a întâlnit pe Dan Crețu și că l-a invitat la noi, dar nu-i sigur că vine și că e un caz care
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ordinul împărătesei. Loialitatea lui față de aceasta merge dincolo de propriile sentimente și opinii. Făcu o pauză, așteptând comentarii din partea lor. Dar nimeni nu spuse nimic. Ăsta era de fapt răspunsul cel mai favorabil. Hedrock continuă: - Mai multe mii de ofițeri au dezertat din forțele imperiale, dar un singur membru al Consiliului imperial, prințul Del Curtin, s-a opus în mod deschis atacului după executarea lui Banton Vickers, care, după cum știți, a criticat întregul plan. Metoda prințului a constat în retragerea din Palat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
vitală. Generalul clătină din cap: - Doamnă, în momentul de față nici nu se pune problema unui atac. Avem o mașină energetică ce domină magazinele de arme din toate orașele mari de pe planetă. Dar în ultimele două luni și jumătate au dezertat unsprezece mii de ofițeri. Mașinile energetice sunt deservite de niște paznici, care nu știu să le mânuiască. Femeia îl fulgeră cu o nouă observație: - Mașina hipnotică ar fi putut să-i instruiască pe toți în numai o oră. - Da. Glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
scrută cu un aer posomorit. Din dosarul lui reieșea că avea trei amante și că făcuse o adevărată avere din afaceri dubioase privind achizițiile pentru armată. Poveste absolut tipică. Nu reușea însă să priceapă cum de părăsise toate acestea și dezertase. La întrebarea ei, ofițerul ridică din umeri: - Probabil, am fost nerod. Împărăteasa îl cercetă cu atenție, mușcându-și buzele. - Prietene, zise ea, în cele din urmă, cu blândețe, stă în puterea mea să te pedepsesc în multe feluri: cu moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
se vărsa în vid. „Pe toți sfinții, nu-i nici cât o insulă“, își mai zise Omar, dar, în aceeași secundă, cineva îl cuprinse de braț: — Ce învârți pe-aici, ori ești nou? Era chiar Hefestion, preferatul lui Alexandru, care dezertase din scenă și mânca un covrig. Omar aproape că nu mai mișca, privindu-i hangerul care îi atârna pe o coapsă, de sub armură. — Dacă ai să taci și doar ai să te uiți cum înghit, nu te vei alege cu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
iubi totdeauna, că va exista o zi fericită în care se vor reîntâlni și vor trăi din nou împreună. Armin începuse colegiul și era ca toți ceilalți, un adolescent cu iPhone și acaparat de principii: tatăl lui îi era dator, dezertase. Tatăl lui trebuia pedepsit, așa că-i tăia discursurile la jumătate, ori de câte ori Omar insista să-i audă vocea. În schimb, banii îi erau de folos, deși nu îi mulțumea niciodată după ce se ducea la Banca Mellat să-i primească. În 2005
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]