1,495 matches
-
Dar, între un cuvînt care nu spune nimic cititorului "mediu", căruia i se adresează acest dicționar în ultimă instanță, și un altul care spune totuși ceva, l-am ales pe acesta din urmă. N-am vrut, de dragul unei eventuale tehnicizări dezirabilă în principiu ("intruziunea auctorială" pentru "intruziunea/inserția autorului", nu-i așa?) dacă nu-i atinsă de snobism, ca în "enunțiator" pentru "enunțător" să ocultez textul mai mult decît este necesar. Îmi amintesc aici de țăranca lui Cehov (pomenită de I.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
COMPETENȚĂ), trece printr-un număr de ÎNCERCĂRI pentru a-și îndeplini partea sa din contract (PERFORMANȚĂ) și este răsplătit (sau pedepsit) de REMITENT (RECOMPENSĂ). ¶Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Larivaille 1974. scop [goal]. O stare finală dezirabilă din punctul de vedere al personajului. GRAMATICILE POVESTIRII consideră povestirea ca fiind constituită dintr-o serie de EPISOADE care îl aduc pe un personaj mai aproape sau mai departe de un scop, prin atingerea sau neatingerea unui SCOP SECUNDAR. ¶Beaugrande
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
societății românești. Condiția era numai să se reformeze structural economia, instituțiile, legislația, sistemul politic, statul de drept etc. în concordanță cu menționatele criterii de la Copenhaga. Astfel că, procesul europenizării (internalizarea valorilor, legislației, procedurilor Uniunii Europene) reprezenta cea mai concretă și dezirabilă posibilitate de modernizare reală, sistematică și integrală a României. Iar proiectul aderării la Uniunea Europeană însemna, în primul rând, o angajare a societății pentru pregătirea internă, o certitudine a străbaterii "tunelului tranziției" cât mai repede, cu costuri cât mai reduse și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
este esențial 137. Dworkin face o distincție importantă între principii, în sens generic, și reguli. El numește principiu "un standard care trebuie respectat, nu pentru că el va face să avanseze sau va proteja o situație economică, politică sau socială socotită dezirabilă, ci pentru că reprezintă o cerință a justiției și a echității sau o altă dimensiune a moralității"138. Atât principiile juridice, cât și regulile juridice indică decizii specifice despre obligațiile legale în circumstanțe specifice, dar ele diferă prin caracterul direcției pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
atributivă, calitatea morală comunică subteran cu însușirea morală. Această corelație interioară poate fi redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o recomandă ca dezirabilă într-o normă 13. Expresia trebuie, numită functor deontic sau operator modal deontic, poate avea două forme: pozitivă, trebuie și negativă, nu trebuie. Această posibilitate este un indiciu formal al faptului că morala în sens larg este structurată valoric contradictoriu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
existentă, dar indezirabilă întrucât nu este conformă cu valorile. Această primă relație are o funcție critică, de desființare, de eliminare a acestei realități. (II) " Nu este, deci trebuie să fie", relație ce sugerează absența unei realități, a cărei existență este dezirabilă. (III) " Nu este și nu trebuie să fie", considerat un "enunț preventiv", ce urmărește "conflictul alternativelor deontologice". (IV) "Este și trebuie să fie", relația cel mai puțin explorată, care soluționează o antinomie. Această ultimă relație ne spune că într-o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
IV) "Este și trebuie să fie", relația cel mai puțin explorată, care soluționează o antinomie. Această ultimă relație ne spune că într-o anume realitate trebuie și este coincid, o valoare care a trebuit sa fie, acum este, o valoare dezirabilă și reală. Această ultimă relație "este și trebuie să fie" este specifică dreptului. Ca să fie eficient, realizabil, dreptul trebuie să cunoască realitatea, ceea ce este. Doar din cunoașterea realității poate rezulta o normare conștientă a faptelor. "Esența dreptului nu este constatarea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este, trebuie să înțelegem că acest drept efectiv este doar unul din drepturile posibile, ales arbitrar de legiuitor, în funcție de o finalitate socială dorită 70. Ideea de finalitate trebuie să primeze în drept, dar nu impusă cu forța, ci înțeleasă ca dezirabilă. "Ceea ce trebuie să fie nu este exterior dreptului, ci este chiar el"71. 2.3.3. Clasificarea normelor juridice Există diferite clasificări ale normelor juridice, în funcție de criteriul utilizat 72. După obiectul de reglementare sau apartenența la una din ramurile dreptului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
juridică este obligatorie nu înseamnă și că aceasta nu poate fi încălcată. Normele juridice stabilesc un model de comportament care poate fi urmat sau nu. Spre deosebire de legile naturii, norma juridică poate fi încălcată sau ignorată, variantă care nu este însă dezirabilă. Dacă s-ar pleca de la premisa că norma juridică este inviolabilă, sancțiunea ar rămâne lipsită de scop. Regula este că membrii societății se supun normei juridice de bunăvoie și numai atunci când norma juridică nu este respectată intervine forța de constrângere
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
socială sunt lipsite de valoare și forță obligatorie, indivizii putând adopta anumite conduite tacite sau manifeste care conduc la inaplicabilitatea legilor respective. Aceste manifestări față de o lege nedreaptă nu implică recurgerea la mijloace violente, ilicite sau nelegitime, acestea nefiind modalități dezirabile de înlăturare a unor legi considerate injuste, ci mai degrabă adoptarea unor forme de rezistență legitime (pasive sau active) din partea opiniei publice. Dreptul represiv (opresiv) se referă la acele situații din istoria umanității în care dreptul a fost utilizat ca
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
atât de sentimentul responsabilității, cât și de cunoștința responsabilității. Responsabilitatea este definită de Gh. Mihai ca fiind "asumarea de către personalitatea individualității umane a valorii acelor acte, proprii sau ale altora, ale căror consecințe le apreciază în cunoștință de cauză ca dezirabile și a căror îndeplinire o decide în mod liber"17. Două condiții sunt esențiale pentru existența responsabilității: libertatea persoanei și capacitatea de a decide. Omul, luat în individualitatea sa, este capabil să decidă doar dacă este liber și are alternative
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lege pentru a rămâne consecvent, iar un infractor poate să se teamă de lege, dar totuși să o încalce 141. Susținătorii modelului preventiv consideră că obiectivele prevenției, care de fapt susțin întreaga structură a sistemului penal în vigoare, sunt încă dezirabile. Prevenirea este scopul principal al sancțiunilor impuse de stat. Dată fiind dezvoltarea noastră istorică și tradiția noastră, încercarea de a respinge sau de a da la o parte teoria prevenției nu poate fi făcută fără a ne expune la un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în calea comunicării cu ei. Căutați să vedeți împreună cu ei unde s-a greșit și ce se poate face pentru mai departe. Metodele de învățare a unor comportamente utilizate cel mai frecvent la aceasta vârsta sunt: întărirea permanenta a comportamentelor dezirabile/ pozitive, elevul are nevoie să își mențină și să își dezvolte încrederea în sine și în propriile competențe și abilități; încurajăm elevul să discute subiecte variate, să gândească independent și să formuleze idei proprii, să le testeze și să genereze
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
un punctaj, de la 1 (cea mai slabă) la 10 (cea mai bună) pentru a vă ajuta să identificați acordul/ dezacordul/ potențialele combinații. In educarea copilului puteți deveni cei mai buni specialiști, dacă pe lângă grija față de copil, căutați să întăriți comportamente dezirabile prin laudă și încurajare, aplicând disciplinarea pozitivă prin mediere.
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
contextul Decadei ” Educație pentru dezvoltare durabilă”. Educația ecologică sau educația relativă la mediu (educația pentru mediuă vizează dezvoltarea gradului de conștiință și a simțului responsabilității tuturor oamenilor față de mediu și problemele sale, asimilarea de cunoștințe, formarea de atitudini și comportamente dezirabile, clarificarea valorilor și un demers practic eficient. Educația ecologică prezintă o importanță deosebită; ea contribuie la modelarea viitorului cetățean capabil de a-și forma un punct de vedere obiectiv asupra realității înconjurătoare, de a-l incita la participare, devenind astfel
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
este foarte greu, pentru că una Învață omul În școală și alta află din viața reală). Convergența nu este posibilă, Întrucât societatea este structurată uneori și pe false valori. Rămâne a doua variantă, ca școala să prefațeze, Într-un fel, valorile dezirabile pentru societate, inclusiv prin experimentarea unor valori diverse, chiar conflictuale. Școala „Împinge” societatea Înainte și nu invers! Elevii nu trebuie să fie formați pentru valori statice, unice, ci pentru valori mutabile, polimorfe, deschise, purtătoare de viitor. Să-i Învățăm pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
atinsă” de grația divină, ar fi o „prelungire” sau o „fărâmă” mundană a acesteia, o creație a Divinității. Valoarea induce omului nevoia de a se proiecta și a ieși de sub puterea Încorsetantă a unui prezent limitat și limitativ. Valoarea desemnează dezirabilul, ceea ce urmează să fie asimilat, materializat și contextualizat. Ea se referă la ceea ce trebuie să fie, nefiind o reflectare a realității, ci un refuz al acesteia În numele unor alternative mai bune. Este mai mult un proiect, În fața unei realități neîmplinite
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
săracă parte a ei a crescut de la 30 la 1 în 1960, la 60 la 1 în 1990 și la 74 la 1 în 1995 și a continuat să crească. Inegalitățile extreme otrăvesc globalizarea și polarizează multe încercări rezonabile și dezirabile de a le stăpâni mai bine. La începutul celui de-al XXI-lea secol, odată cu acceptarea unor posibilități ale globalizării, s-a convenit că sunt necesare noi abordări. Deosebit de presantă pentru guvernarea globală devine accelerarea dezvoltării în țările cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
comportament, prescripții, interdicții, restricții, reprezentări simbolice, altfel spus, convențiile societății. Mass-media îi sensibilizează la problemele cu care se confruntă comunitățile din care fac parte, le dezvoltă convingerile sociomorale sau îi ajută la adoptarea unor standarde de comportament socialmente convenabile și dezirabile. Mesajele lor se alătură influențelor specifice altor instituții cu atribuțiuni în acest sens, care funcționează în domeniul culturii sau al educației. Circulația acestor mesaje contribuie la instituirea unui nou mod de interacțiune socială (Albulescu, 2003). Pasivism și activism în receptarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a pune mai multă hârtie în circulație decât arfi nevoie. Din acest punct de vedere, al mecanismelor punerii în circulație a monedei de hârtie, indiferent de forma sa, folosința aurului a fost și a rămas un fetiș, un vis frumos, dezirabil, dar pe care, la modul real, nu-l atingea nimeni niciodată. Diferența este că în discuția pe care o purtăm, experimentul este unul de nivel planetar. Așa cum era de așteptat, diferența dintre cantitatea de dolari pusă în piață și nivelul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de schimb valutar. Moneda este, iată, o instituție extrem de complexă în plan intern și internațional. Capitolul VI Transformarea pietrei în pâine 1. ,, Neutralitatea" banilor Există printre oameni o tendință de a crede că mișcarea unui sistem nu este o stare dezirabilă, că această mișcare aduce numai necazuri atât în interiorul, cât și în exteriorul sistemului respectiv. Starea de repaus este dorită tocmai pentru că în acest moment sistemul, economia în cazul nostru, nu mai produce surprize și devine perfect predictibilă. Este adevărat că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
banilor și a perfecțiunii înghețate a lumii din jurul nostru ne poate duce cu gândul la neutralitatea banilor ca principiu fundamental de existență a lor. Un concept diferit și mult vehiculat este acela al stabilității monetare. Da, în raport cu funcțiile lor, este dezirabilă o stabilitate a banilor. Aceasta deoarece numai o stabilitate a banilor îi poate apropia cât mai corect de valoare. Stabilitatea banilor este însă, spre deosebire de neutralitate, un concept care poate fi gândit și urmărit în dinamică. Concepțiile despre neutralitatea banilor izvorăsc
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
statele care au în tradiție cultivarea plantelor și creșterea animalelor să se concentreze pe aceste ocupații și nu pe fabricarea avioanelor. Economia și moneda este un joc al resurselor, al valorificării lor și al unui optim posibil, rațional și nu dezirabil. Economia nu se realizează cu planuri cincinale sau cu utopii și false reprezentări. Economia și viața economică penalizează orice eroare și orice calcul greșit. Raportul stat-viață economică este esențial în folosirea expansiunii monetare ca motor al economiei. Statul este un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se rezolvă în mod natural și firesc, fiecare fiind îndestulat din fructele muncii în funcție de modul în care se înscrie în ceea ce numim performanța, viteza și expansiunea lumii economice. Este vorba aici despre faptul că îmbogățirea este un lucru firesc, acceptat, dezirabil și dorit de către individ și societate. Suma averilor indivizilor duce la averea colectivă. Pe de altă parte și în lumea liberă există ceea ce Galbraith a numit acceptabilitatea socială a îmbogățirii sau măsura în care comunitatea acceptă statutul de om bogat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
doresc să fie egali și că toată problematica legată de egalitate și egalitatea distribuției este de fapt un fals. Dar nimic nu este mai departe de adevăr decât aserțiunea că oamenii ar privi egalitatea mecanică de acest tip drept ceva dezirabil. Nici o mișcare socialistă care a tins către egalitatea deplină nu a câștigat vreodată un sprijin substanțial"1199. Poate și din această cauză socialismul a rămas în toată istoria sa o filosofie a celor săraci, care visau că pot fi bogați
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]