1,195 matches
-
bătute. Eu sunt ialomițeancă, de undeva de pe lângă Călărași, dintr-o comună lungă de vreo opt kilometri spre Oltenița, numită Ciocănești. Și apoi nu vreau să se creeze impresia că deja ți-am sucit mințile și nu vrei să te mai dezlipești de mijlocelul meu plin de grație și neastâmpăr. - Chiar așa? Doar nu sunt un copil! - Copil sau nu, lumea la țară foarte ușor poate interpreta greșit o relație. - Pe mine nu m-ar deranja chiar dacă ar fi adevărat. - Ce băiat
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
s-a hotărât pe care drum să pornească. Se mai leagănă și acum. Uite-o! E atâta de grațioasă. Se leagănă. Necunoscutul îi sporește neliniștea și frunza încercă să-și mai adune sevă din uscăciunea ființei pentru a nu se dezlipi încă de creanga umedă. E ca o podoabă a unei primăveri uitate. În tot acest zbucium frunza dă de înțeles că nădăjduiește o lumină ... Picături de apă! ... O să plouă. Frunza a fost încercată și ea de puterea unei picături. Pe
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
fără să-i observați chipul. Elevul 1: Timpul are chip? Afin: Frunza ce se luptă pentru viața ei este o față a timpului. Elevul 2: Are multe fețe timpul. Profesorul: Nu avem timp de filosofie. Să adunăm frunze! (Frunza se dezlipește de creangă.) Elevul 3: Cade! Afin: Atâta i-a fost scris. Pe acestă frunză nu o las să piară prea ușor. Elevul 1: O luăm pentru a împodobi cu ea o sală de clasă. Afin: E prea comun. O s-o
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
zonele erotice, pentru a ajunge la clipa când corpul singur își va cere drepturile sale. Am adus-o ușor lângă barcă, iar ea s-a sprijinit cu o mână de copastie, cu cealaltă ținându-se de umărul meu. Nu-și dezlipea buzele de gura mea, mușcându-mi pe cea superioară cu nervozitate. Simțeam durerea, dar o ignoram, căci îmi trezea senzații nebănuite până atunci. Am prins cu ambele mâini copastia barcii și am fixat-o pe draga mea cu umerii de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
aruncat din nou volta în mare. Până la urmă, s-a obișnuit cu prinsul peștelui și scosul din cârlig, așa că nu a mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi se mai dezlipea de pe frumusețea corpului său sculptural și bronzat, care se răsfăța gol sub razele soarelui și briza mării, mai ales de pe perele frumoase, cu început de rumeneală de pe piept, dar și de pe locul plăcerilor divine. Încercam să-mi fac de lucru
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
în ochi și le agață acolo ca un tablou de familie cu spinarea cât o bătaie de aripă le pipăie când le șterg de păianjeni până le țin de sete apoi oamenii văd cu vârful de cui până când marea se dezlipește din cauza câmpiei de valuri câmpia se dezlipește din cauza copacului de iarbă copacul se dezlipește din cauza iubirii de frunze ... Citește mai mult uneorimă întreb cum mor oamenii aceștia dezlipindu-sede scrisoarefiecare primește în plic câte o câmpiesau o marecei mai norocoși primesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
un tablou de familie cu spinarea cât o bătaie de aripă le pipăie când le șterg de păianjeni până le țin de sete apoi oamenii văd cu vârful de cui până când marea se dezlipește din cauza câmpiei de valuri câmpia se dezlipește din cauza copacului de iarbă copacul se dezlipește din cauza iubirii de frunze ... Citește mai mult uneorimă întreb cum mor oamenii aceștia dezlipindu-sede scrisoarefiecare primește în plic câte o câmpiesau o marecei mai norocoși primesc câte un copacori o iubire sau douăbat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
o bătaie de aripă le pipăie când le șterg de păianjeni până le țin de sete apoi oamenii văd cu vârful de cui până când marea se dezlipește din cauza câmpiei de valuri câmpia se dezlipește din cauza copacului de iarbă copacul se dezlipește din cauza iubirii de frunze ... Citește mai mult uneorimă întreb cum mor oamenii aceștia dezlipindu-sede scrisoarefiecare primește în plic câte o câmpiesau o marecei mai norocoși primesc câte un copacori o iubire sau douăbat un cui în ochi și le agață
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
copacori o iubire sau douăbat un cui în ochi și le agață acolo ca un tablou de familiecu spinareacât o bătaie de aripăle pipăiecând le șterg de păianjenipână le țin de seteapoi oamenii văd cu vârful de cui până când marease dezlipește din cauza câmpiei de valuricâmpiase dezlipește din cauza copacului de iarbăcopaculse dezlipește din cauza iubirii de frunze... XXX. DELFINUL DE LA MALUL LUNII, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014. între cuvânt și hârtie este un delfin înotând albastru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
un cui în ochi și le agață acolo ca un tablou de familiecu spinareacât o bătaie de aripăle pipăiecând le șterg de păianjenipână le țin de seteapoi oamenii văd cu vârful de cui până când marease dezlipește din cauza câmpiei de valuricâmpiase dezlipește din cauza copacului de iarbăcopaculse dezlipește din cauza iubirii de frunze... XXX. DELFINUL DE LA MALUL LUNII, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014. între cuvânt și hârtie este un delfin înotând albastru într-un ocean atât de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
le agață acolo ca un tablou de familiecu spinareacât o bătaie de aripăle pipăiecând le șterg de păianjenipână le țin de seteapoi oamenii văd cu vârful de cui până când marease dezlipește din cauza câmpiei de valuricâmpiase dezlipește din cauza copacului de iarbăcopaculse dezlipește din cauza iubirii de frunze... XXX. DELFINUL DE LA MALUL LUNII, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014. între cuvânt și hârtie este un delfin înotând albastru într-un ocean atât de adânc încât se prelinge peste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
piept un ursuleț și avea o lopățică de plastic, galbenă. Observasem că nu se juca cu ceilalți copii, nu zicea nimic, mă privea doar și, cînd i-am întins napolitana, a luat-o cu un gest automat, fără să-și dezlipească privirile de pe mine. Educatoarea a văzut-o la gard și a venit s-o ia. “E ora de culcare!” mi-a explicat ea. “Mulțumim pentru napolitană!” O ținea de mîna dreaptă și aproape că o tîra după ea, pentru că fetița
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
în cetate cu orice preț. Dar cum să procedeze? Gândind toate acestea constată însă că numai cu tânguiala de data asta nu ajunge nicăieri. Trebuia să îndrăznească ceva, deși nu știa ce anume. Până la asfințitul soarelui nu îndrăzni să se dezlipească de măceșul din fața sa. Gândea că, dacă i-ar fi apărut vreun călăreț prin preajmă, ar fi înghețat de spaimă. Iată că s-a lăsat întunericul, iar Tragodas își mai veni în fire. Încercând să se ridice, reuși în cele
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
convingerea că vei reuși. Îți dai seama că ești pe cale să descoperi o comoară? Uite, acum ai toată motivația acestor clipe să pui umărul la descifrarea acelei chei magice. Tania venise lângă Maria și o ținea de braț. Nu se dezlipea de lângă sora ei. Lăsa impresia că așa fuseseră dintotdeauna, că se răsfățase alături de ea, prin toate etapele vieții. Era veselă, spontană, plăcută. Nici Maria Cristache nu se dezmințise. Deschisese pentru sora sa, în oraș, un magazin de desfacere a produselor
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
nu consfințesc un drum limită, ci doar o etapă de pe calea aspirației românilor care crește și se canalizează pe coordonatele reciprocității „Monarhia salvează România” - „România salvează monarhia”! Raporturile țară-monarhie sunt indisolubile, iar prin aceasta, abordările de perspectivă nu pot fi dezlipite, nici simptomatice, cu trăsături de expresivitate politică voiajoare, oportunistă. Datarea precisă a restaurării monarhiei, a restaurării României este invariabil făcută de către jurnalista Marilena Rotaru: „Acum!”. Spune, distinsa realizatoare tv Marilena Rotaru, la emisiunea „Ora Regelui”, atât de necesară românilor, cu
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
ce am pățit. I-am dat să guste din cana cu ceai și, fiind atentă când a gustat, și-a dat seama ce s-a întâmplat de fapt. N-a fost nevoie decât să atenționeze pe ospătarul care nu se dezlipea de lângă masa noastră și acesta mi-a adus alt pliculeț de ceai. Bineînțeles că de acestă dată, am scuturat doar de câteva ori pliculețul în apa fiartă, până s-a colorat apa și am adăugat zahărul. Suzana nu a dat
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
aceea se trezește prea repede închisă în magazia cu bărci, în întunericul de acolo și se pune pe țipat de frică, aduce beleaua pe capul lor. -La naiba, asta ar mai lipsi! Și idiotul ăsta de Maxim care nu se dezlipește din preajma mea de când au observat dispariția fetei, spionându-mi toate mișcările și scrutându-ne suspicios când vorbim între noi. Acum ei bănuiesc pe toată lume și au devenit atenți la orice indiciu. Trebuie să fiu atent atât eu cât și
PETRECERE NEFASTĂ(2-CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368508_a_369837]
-
din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului într-o lacrimă se zbătea de ceasul morții o altă inimă crescută aproape de cealaltă cultiva uimire de jur împrejurul venei asemeni unei aorte în ritmicitatea aripii aș fi căutat amintirea primului zbor ca o stâncă dezlipită din obrazul muntelui fugăresc îndrăzneala pietrelor de a smulge drumurilor castitatea umblatului dăruiesc viață cu împrumut și nu permit sinceritatea ca o dulce povară de întoarcere în mulțimea umbrelor am sângerat în podurile palmelor tânguirea pietrelor suspendate în gesturile pruncilor
GLASUL PRUNCILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367312_a_368641]
-
acasă o baie fierbinte în care a turnat tot felul de lichide plăcut aromatizante, să nu miroasă a dejecțiile în izul cărora își desfășura zilnic activitatea. Era o fată îngrijită, elegantă și mai ales frumoasă. Ochii doctorului Ștefan nu se dezlipeau de pe chipul și trupul său subțire. La intrarea în living a pășit peste un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
la sora sa o încălzise fără să vrea un pic, simțind niște fiori pe care nu i-a mai avut decât atunci când o privea pe Eleonora cum făcea dragoste într-o seară cu un băiat. Și atunci nu-ți putea dezlipi ochii de pe cei doi, iar prin corpul ei parcă se mișcau furnicile, parcă începea să-i amorțească picioarele. Se lăsă antrenată de primul sărut din viața ei și chiar dacă nu știa cum să procedeze, își deschise un pic gura și
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
iar cimbrul îi îmbie pe ceilalți zburători să guste din culoarea albastră a cupelor împrăștiate în reminiscențe de secole. Doi bondari se îmbulzesc să guste din lăptișorul unei mătci prea generoase și, otrăviți de mirosuri, nu vor să-și mai dezlipească aripile de pe ea. O pipăie într-una, nu catadicsesc să-i lase și pe alții, ce așteptă la rând, cu toate că aud bâzâitul nemulțumiților în cor, deranjant, ca o amenințare venită dinspre universuri Parfumul mentei ce sălășuiește prin gradină nu poate
GÂNDIREA UNUI ZBURĂTOR de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366830_a_368159]
-
fără nici o compensație se schimbă atunci în bucuria posedării tuturor fără nici o lipsă, după modelul lui Dumnezeu însuși. (Maurice Blondel). La stadiul acesta, omul este cu adevărat, așa cum zice Sfântul Evagrie Ponticul (Cuvânt despre rugăciune, cap. 124, Filocalia, vol. I): Dezlipit de toate, dar și unit de toate. Ar spune unii, poate, că însingurata dragoste a sihaștrilor pentru făpturi este - cu tot focul ei de netăgăduit - îndreptată mai mult spre latura spirituală, contemplativă, a creației. Că aceasta este lumea, domeniul și
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Îl joci în câte câți vrei!” (De-a v-ați ascuns...) Cartea la care ne referim, este seducătoare, de la început până la sfârșit. Ai luat-o în mână, ți-au căzut ochii pe prima pagină, acolo rămân, apoi nu se mai dezlipesc de ea pagină după pagină... „Umbra celor șaisprezece apusuri” este un „roman de dragoste, psihologic și de suspans, (...) este povestea unei iubiri incurabile, cu neașteptate răsturnări de situații, pe fundalul realităților israeliene, de la înființarea Statului (Israel - n.n.) și până în zilele
„VALOARE ŞI VIGOARE” – UN NOU ROMAN AL MAGDALENEI BRĂTESCU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367705_a_369034]
-
nu toți s-au și comportat în mod corespunzător. Cei care nu au fost recunoscători, chiar dacă au cunoscut cine le este Paărintele, nu au acționat în consecință, și prin aceasta nu și-au plecat capul înaintea Creatorului, ci s-au dezlipit de izvorul vieții. De asemenea omul, mai material și mai teluric în capacitatea lui actuală de cugetare, ar putea urma aceeași cale spre pierzare. Căci "va zice către Dum �nezeu cel fără trezire și nepăsător: nu vreau să cunosc căile
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
viața lor atâta pipi și caca. Dar am câștigat un război cu mine însumi. Pe femei le aveam deja la picioare. M-am pricopsit și cu o fetiță de 5 ani, Roxana. De atunci dorm singur, soția nu se mai dezlipește de copil! O lună de zile au vuit televiziunile, presa scrisă. Am fost un erou pe toate paginile de ziare. Am primit la scrisori cât n-au primit toți actorii și cântăreții celebri la un loc! A fost cea mai
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]