734 matches
-
aceleași idealuri izvorăsc din ei. Cu prima șoaptă, gingașă, în adierea ce ne-a apropiat, zările s-au rezemat pe umerii nostrii obișnuiți cu astrale lumini prin care au crescut reverii din lut. Și prima voroavă prinsă în zbor am dezmierdat-o și-am tăinuit-o deplin, când privirile interferau și se-amăgeau în uimire, de fericire, iar ochii tăi mă adorau mari și umezi ... calzi. Simțeam fugind prin noi neliniști ciudate, cum numai surâsul tău îmi umplea sufletul de culori
ÎMPLINIRE de GEORGE PENA în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354781_a_356110]
-
Acum mă grăbesc. Ne-am luat cu vorba și uite cât este ceasul! La revedere. Întinse mâna scoasă din mănușa fină din piele de căprioară, pentru a-și lua la revedere. Condurache i-o sărută galant, iar Getuța, cum o dezmierdase Narcis, îi întinse obrazul pentru a se săruta ca între doi buni prieteni ce se bucurauseră unul de prezenta celuilalt timp de două ceasuri. Rămas în poartă, Narcis o privea cum se îndepărtează cu pașii săi mărunți. Fiind doar în
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
tuns, îngrijit, și fără mustață. Mă dezavantajau. A avut dreptate. De atunci, altfel se uitau femeile la mine! Mare succes aveam! Ce să-i faci? Ochii văd, inima cere. Doamne, cât ne-am iubit ! Cum știa ea să alinte, să dezmierde, să mă sărute! Am fost un privilegiat al sorții. În ochii ei, eram bărbatul ideal. Ea, în ochii mei, dar și în inima mea, era sufletul meu pereche. Era darul meu. Înger trimis de Dumnezeu, pentru mine! De ce abia acum
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
la norii albi găsindu-le o form-anume ce pentru mulți,rămași tot orbi, desigur s-ar găsi alt nume, cu drepturi de-autor! ce mi-aș lipi de tălpi pamântul să simt crescându-mi iarba-n tâmple și să-mi dezmierd din nou avântul căci ce va fi, să se-ntâmple! gând rătăcitor! Blue Mireille,12.05.2013 Referință Bibliografică: Printre maci / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 863, Anul III, 12 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
PRINTRE MACI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354856_a_356185]
-
din 15 august 2012 Toate Articolele Autorului A fost un semn... Știu bine! Din palide tenebre... se-nfiripau în mine Obscure scâncete Aluviuni, culori păgâne... Eu mă zbăteam, Mă răsuceam între cuvinte: -“Voi naște mâine! Mâine!”... Ei mă chemau, mă dezmierdau Cu viclenie, Habar n-aveau Că-n sângele trufaș Sacrificau copacul Temător de cuie... A fost un semn... Știu bine! Mai port și azi în gânduri Povara timpului, Tenebrele ce se-ntrupau în mine - Un joc al nimănui - Un foc
OBSCURE SCÂNCETE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355011_a_356340]
-
apa vieții ca lungă viață tu să ai să-mi dai parfum să-ți simt savoarea și toată dragostea să-mi dai... Te-aș săruta cu drag în blânda rază a asfințitului de soare și-n lungul nopții te-aș dezmierda și te-aș iubi și nu te-aș mai scăpa din dulce-mbrățișare... Referință Bibliografică: De-ai fi... / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 276, Anul I, 03 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate
DE-AI FI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356940_a_358269]
-
sărută tandru, cu toată dragostea si pasiunea pentru ea. El știa. - Suntem așteptați, sopti ea. Mâinile lui îi explorau trupul și degetele îi mângâiau pielea netedă, înfiorând-o. Se lăsă condusă in lumea fierbinte a pasiunii fără margini. Îl îmbrățișă, dezmierdată de omul care-i oferea dragoste și senzații nebănuite. - Te aștept dintotdeauna! îi murmura la ureche, umplându-i trupul de fiori. Se contopeau în noaptea magică a trecerii dintre ani. În jurul lor, lumea se transforma în lumină și basm. Târziu
LUMEA DIN OGLINDĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356658_a_357987]
-
balerină...și ăia micii joacă pocăr pe bețe de chibrite! -Cum ai aflat, nea Ioniță?- îl întreb eu curios. -Am furat pâinea mamei de pe corlată, făcuse pâine în țest să plece la plug și eu am luat-o și-am dezmierdat pe flocos, adică pe câine: na, la tata,na! până a tăcut...și așa mi-am pus în gând să-l termin, să-i bag ace cu ghemotoace de câlți în mămăligă să se ducă dracului... -Tu ești nebun! Te
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
prietenos. Lăcrămioara îi făcu loc sub pătură. Cu încă cinci ani de închisoare în perspectivă, ar fi fost greu să respingă singurele mângâieri de care putea avea parte aici. Încet, mâna Rashidei i se strecură între coapse: o mângâia, o dezmierda blând, cercetând-o și explorând-o. Lăcrămioara simți cum se deschide ca o floare, sub atingerile insistente ale Rashidei. Rachida: Rashida se îndepărtă o clipă de Lăcrămioara și o privi lung. Abia dezmeticită din plăceri, aceasta avea o frumusețe aparte
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
bun Care a-ncetat să spună.. Ieri și azi și mâine iar, Și-n vecia care vine M-aș ruga s-auzi măcar Un suspin venind la tine... Și-ntr-o buclă de ecou Într-un veșnic du-te-vino, Eu să te dezmierd din nou, Tu să mă dezmierzi, divino! Referință Bibliografică: Ecou, ecou, ecou... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 903, Anul III, 21 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ECOU, ECOU, ECOU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346138_a_347467]
-
și azi și mâine iar, Și-n vecia care vine M-aș ruga s-auzi măcar Un suspin venind la tine... Și-ntr-o buclă de ecou Într-un veșnic du-te-vino, Eu să te dezmierd din nou, Tu să mă dezmierzi, divino! Referință Bibliografică: Ecou, ecou, ecou... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 903, Anul III, 21 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ECOU, ECOU, ECOU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346138_a_347467]
-
de stele, vis veral, Peisajul ancestral Îmi amplifică misterul... Vis păgân, stelele salbă, Dulce-a verii dimineață Te îmbie, te răsfață, Să faci dragoste în iarbă. Te privesc uimit, viril... Vrei si tu ( nu-mi vine-a crede ), Paradisul de dezmiardă, Ne înlănțuie tiptil. Ne aruncă, sus, în nori, Ne înlănțuie-n lumină, Împrăștiind a vieții tihnă Cu ai dragostei fiori. Obosiți, flămânzi și goi... În amurgul dimineții, Nu vom da voie tristeții Să pătrundă între noi. Dulcea verii feerie Cu
VIS DE VARĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356109_a_357438]
-
Ediția nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Întinde-ți brațele spre noaptea nouă În care violet te caut și te pierd Eu te aștept în ochi cu-n bob de rouă La margine de vis să te dezmierd Sub gene scâncete de dor se sting Învăluind în ceață noaptea noastră Cad stele-albastre rând pe rând în ring Să prindă loc la tine în fereastră Să nu te-arăți descoperit sub ploi Păstrează-mi urmele fixate-n pioneze Le-
BLUE SPIDER de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356153_a_357482]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > PRIN NEGURI ȘI VREMI Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Prin neguri și vremi mă pierd Și-n a oceanului iubire dezmierd... Despletiri de umbre înflorite Și cum n-aș spune ...să te întorci iubite! În iarna floare de zăpadă.. arunc focul, Din rana țărmului nestins din suflet.. Nu i-a venit încă sorocul.... De vindecare.. ori să-și găsească locul. Privesc
PRIN NEGURI ȘI VREMI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368805_a_370134]
-
piatră tresaltă-n mersul lin, Pe mijloc șerpuiește, lucrată de un faur, O mică cingătoare, bătută în rubin. Obrajii-i sunt petale din rozele magnolii, Pe buze poartă pârgul cireșilor de mai, Prin genele-aplecate își slobozește solii, Iar briza se dezmiardă în părul său bălai. Suflarea sa topește zăpada ascunsă-n grote, Câmpia se răsfață în sute de culori, Privighetoarea-nalță superbul tril de note, Spre bolta azurie și fără pic de nori. E primăvară iarăși în insula de gheață Și
INSULA DE GHEAȚĂ de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368926_a_370255]
-
sub razele de soare. Călătorea prin ea cu frenezie, Esența ce-o făcea să crească mare. Ciorchinele, acum inflorescență, Stătea buimac, privind a lumii taină. Își ascundea fragila inocență, Sub frunza ce fusese Evei haină. O rază de lumină îl dezmiardă, Căldură aducându-i de la soare, Printre povești ce vrea să nu se piardă Și-apoi să le preschimbe în licoare. - În bob să prinzi, când se revarsă zorii, Prin seve și prin picurii de rouă, Din lume adunatele istorii Ce
MIRACOLUL DIN VIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368983_a_370312]
-
și un erudit creator de poezie arabo-persană din secolul al XVI-lea): „ ... acum sunt ca o adiere a brizei care-ți șoptește, suspinând de dor, numele în noapte, când nisipul umed mi se împletește în părul răsfirat peste umerii goi, dezmierdați de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește Virgil Stan 9 aninat la zenit în revărsatul zorilor. Îți
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369929_a_371258]
-
aceleași idealuri izvorăsc din ei. Cu prima șoaptă, gingașă, în adierea ce ne-a apropiat, zările s-au rezemat pe umerii noștri obișnuiți cu astrale lumini prin care au crescut reverii din lut. Și prima voroavă prinsă în zbor am dezmierdat-o și-am tăinuit-o deplin, când privirile interferau și se-amăgeau în uimire, de fericire, iar ochii tăi mă adorau mari și umezi... calzi. Simțeam fugind prin noi neliniști ciudate, cum numai surâsul tău îmi umplea sufletul de culori
NE OCOLEAM... de GEORGE PENA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369969_a_371298]
-
Anatol Feghiu, Ștefan Nistor ș. a. Ne jucam, dar eram tot timpul cu ochii spre fermă, pândeam când vor pleca acasă mulgătoarele, ca apoi să ne năpustim asupra " vacilor noastre". Câte doi la o vacă. LE CUNOȘTEAM CA PE MAMA. Le dezmierdam, le aduceam fânul cel mai bun, că și ele erau cele mai bune de lapte. Câte o dată le mulgeam, dacă făceam rost de vre-o găleată, dar mai des ne năpusteam flămânzi drept la țâța (ugerul) vacii și sugeam lapte
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
o noapte, cine știe ? stârniți de ritm și frenezie fiorii-n pântec nu ne mint alint, răsfăț și iar alint *** ce rai ți-s sânii borboane plouă aspru crâmpoțiți inspiră muze pielița de fruct respiră rouă când se simt priviți dezmierd de buze hulpav mă înfrupt ce rai ți-s sânii ei mă amăgesc cerșind săruturi și priviri vorace blândețea mâinii când îi asupresc stârnește simțuri trupul să-ți îmbrace *** regăsire soarbe gura lăcomită sân cerșind-o de sub ie susură a
IUBIREA (PARTEA A II-A) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370098_a_371427]
-
2015 Toate Articolele Autorului Afară ninge-ntruna, pe geamuri, flori de gheață, în noapte-apar castele pe munți ascunși în ceață. În albe blănuri Iarna s-a-nveșmântat sfioasă, în juru-i roiesc fulgii, facând-o mai frumoasă. Îi suflă vântu-n plete și fața îi dezmiardă, crăiasă a zăpezii, tronând în noaptea albă. Ce peisaj feeric, iată-l pe Moș Crăciun, cu sacul plin de daruri pornește iar la drum. Copii cuminți visează, dorințe se-mplinesc, sub bradul plin de globuri cadouri strălucesc. Ce cald e
IARNA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370385_a_371714]
-
Într-un proiect anarhic, în care ne-om zidi. Eu te-ncălzesc cu clipa, tu-mi dăruiești secundă, Prin sufletele noastre corăbii-n larg se pierd, Ca într-o catedrală pe care o inundă Imense, foste lacrimi, ce astăzi ne dezmierd. Noi sprijinim pe umeri, acum, planeta-ntreagă, Istoria lumii-ncepe atunci cînd te sărut, Deochiul celui singur, prin noi azi se dezleagă, Perechea primordială o naștem iar din lut. Te chem cu-nfrigurare, ca pe un vis ce trece, Căci
ZIDIŢI ÎN IUBIRE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370493_a_371822]
-
oastea creștină. Mândri, tineri ofițeri din garda regală Ce-au purtat pe front drapelul cu fală Apoi cu partizanii in munți, pe coclauri Seamănau speranță prin luptă, pe plaiuri. Scoși pe rând din carceri de la întuneric Sub soare de iunie, dezmierdând feeric, Demni înfruntă moartea - eroi adevărați Sub ochii înlăcrimați ai foștilor soldați. Unde erau piersici? Azi e mare bozul Miroase a moarte , auzul și văzul Sunt învăluite sumbru, în tăcere adâncă Totul e sinistru, durere-n poruncă. Nu credeam să
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
cel Mare... Ca el voiam să fiu.”( s.a.) (p. 174). O amprentă asupra formării personalității personajului principal al cărții a lăsat și mătușa ei, Emilia, profesoară de limba și literatura română, în biblioteca aceesteia Buftea (porecla medelenizantă cu care era dezmierdată de tanti Mimi) lecturând pe furiș primele cărți, după ce doar într-o săptămână a învățat să scrie și să citească. Tanti Mimi a însoțit-o apoi, „pe post de antrenor principal”, la toate concursurile și olimpiadele de limba și literatura
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
mi-a strigat în față tot adevărul de am început să plâng în hohote: „Ești o prefăcută când spui că nu-l iubești decât pe Dumnezeu, nu vezi cât de tare te-ai îndrăgostit de primul bărbat care ți-a dezmierdat numele?”. Te-am iubit o vară întreagă, o toamnă, și încă te doresc, te voi dori până în primăvară, așa cum un fluture iubește zborul. Plutind ca o pasăre, liberă și descătușată, ca să-ți mângâi visele, am venit la tine noapte de
CUM SĂ TE PUN ÎN CUVINTE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369398_a_370727]