309 matches
-
lemn [care] să acoapere beseareca”. Solomon trimite dracii să-i aducă, pe rând, copacul (un măslin) care crescuse deasupra capului lui Adam (din cununa acestuia, adusă de Sit din rai) și alți doi copaci crescuți în rai, de unde au fost dezrădăcinați și scoși de apele fluviului Tigru și, respectiv, de potop. Semnalez aici cel puțin două motive mitice solidare cu tema în discuție : - cu ajutorul (inelului) lui Dumnezeu, Solomon trimite dracii să aducă lemnele pentru terminarea templului. La fel ca în legenda
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Bibliotecii Române, vol. XIII, serie nouă, Freiburg, 1986, pp. 23-38. Vezi și Șezătoarea, vol. XXIV, nr. 5-7, 1928, p. 31. 104. De multe ori, la confecționarea „coloanelor cerului”, pentru păstrarea întregii energii magice conținute de arborii sacri, aceștia „nu erau dezrădăcinați, iar prelucrarea lor se făcea pe viu ; li se tăia numai coroana, li se ciopleau trunchiurile în patru muchii și li se punea un scurt acoperământ din propria lor coajă...” (47, p. 171). Când copacul sacru trebuia totuși să fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
farfurie, aceea din care îmi mâncam vinetele sau cartofii, fără sare, vă rog să rețineți amănuntul acesta nesemnificativ, purta pe dos marca celui mai fin porțelan englezesc. * A fost replantat la locul său faimosul măslin al lui Platon care fusese dezrădăcinat de un autobuz. Specialiștii au confirmat că vârsta măslinului depășește 2 500 de ani. 6. Pe coridorul acela mă cam pândea o vârstnică mireasă, o doamnă vieneză, de vreo patruzeci și doi de ani, frumos oxigenată, ușa odăii sale se
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
m-am simțit astăzi. E o plăcere să o iei pe Adriana de la serviciu (Muzeul de artă)! Trăiesc între femei interesante, mai mult în societatea femeilor puțin mai în vârstă ca mine, între femei care vin din trecuturi de familie, dezrădăcinate din rădăcini foarte adânci, cu farmec și plumbi aristocratici. Uite că am trecut Oceanul ca să simt Bătrâna Europă, cea pe care nu o am în rădăcinile mele de nepoată de țărani și a doua generație cu școală. Este genul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de friptură alunecă cu greutate pe gâtul lui Kawabata. Soarbe restul de cafea cu zgomot, plescăind din buzele fleșcăite și, se ridică cu greu de pe mormanul de cârpe, ,,patul,, În care visează, noaptea, fiecare din ei, lumea lui secretă de dezrădăcinat. Prin fereastra minusculă, murdară, lumina intră Îmbolnăvind și Întristând și mai mult cele câteva lucruri care umplu adăpostul. -Acum câteva zile, când am aderat la Uniunea Europeană, și cerul părea o tranșee de artificii multicolore, tu sforăiai ca un porc. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Și vorbea atât de cald și de convingător că nici o forță n-ar fi putut să i se împotrivească. Într-adevăr, cine s-ar fi încumetat să reziste acelui torent de simțiri dezlănțuite, în stare să rupă zăgazuri și să dezrădăcineze pomi? Și iată miracolul se întîmplă. ― Nu, nu vreau să mori, strigă Mihaela, tremurând de spaimă, podidind-o și pe ea plânsul. Iartă-mă! Am să fiu bună cu tine, așa cum nici nu te aștepți. Am tresărit ca în fața unui
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
și mai intimă cameră a palatului nu exista o carafă cu apă. Își zise că nu putea deschide ușa aceea. Puse cupa la locul ei. Deodată îl fulgeră gândul: „Germanii! Cavaleri germani aleși din auxilia care patrulează pe Rhenus. Germani... Dezrădăcinați din ținuturile lor, unde știu că nu se vor putea întoarce niciodată, germani care să nu înțeleagă o boabă de latină, care să nu cunoască pe nimeni în întreaga Romă. Credincioși din instinct și din nevoie. Germani Corporis Custodes“. Gărzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
păru mulțumit de răspuns. Zise: - Iată de ce: ai mai privit steaua aceea, te-ai mai gândit la ea? Sclavul privise steaua, care se vedea și din Ta Kemet tot pe cerul de miazăzi. Dar întrebarea preotului cu totul neașteptată îl dezrădăcină cu furie din liniștea tristă a ultimelor ore. Se uită bănuitor la preot. Ce urmărește oare, chemîndu-l? Răspunse scurt: - M-am uitat, stăpâne. - Așadar n-ai părăsit-o... - Chiar de nu s-ar mai vedea, gândul meu nu știu dacă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Vultur-în-Zbor, pentru că Aleksandr Cerkasov nu era cu adevărat interesat să aibă un rol mai important decât cel de purtător de ștampilă. — O privesc ca pe o modalitate de a explora istoria insulei Calf, spuse Vultur-în-Zbor. Trebuie să înțelegeți că sunt dezrădăcinat de foarte multă vreme și dacă e să prind rădăcini aici, mi-ar fi de mare ajutor să descopăr cât mai multe despre oraș, despre insulă și despre munte. — întocmai, întocmai, zise Cerkasov. — în plus, spuse Vultur-în-Zbor, să știți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cu șapte veacuri de regalitate tradițională - nu reacționa față de uneltirile și reformele întocmite la centru, dar nici nu participa la ele și nu se solidariza cu crimele și intoleranța pe care se întemeiau. Marea masă populară însă, era greu de dezrădăcinat într-o generație, iar orice șef de insurecție antirevoluționară, orice iluminat sau orice erou o câștiga cu ușurință. Asemenea șefi ai antirevoluției n-au întîrziat să apară. La 23 februarie 1823, câteva luni după ce Regele Joîo VI jurase din nou
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Tata a murit pentru el... După o scurtă pauză, în care cu lacrimi în ochi privea prin fereastră, continuă.... Dacă tatălui meu nu i-ar fi luat pământul și tot ce a agonisit el, noi acum nu am fi fost dezrădăcinați, am fi avut o fermă model, exact cum a vrut el. Noi am fi fost adevărați fermieri! Chiar și în momentul de față, aș da bucuros catedra, la care țin foarte mult, pe o fermă ca aceea care a fost
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
știu încotro să merg și încotro să vin; sunt tot ceea ce nu știe unde să meargă și unde să vină". Uneori îmi vine să caut un cabinet de terapie pentru dezrădăcinați, dacă există așa ceva. Dar eu nu sunt doar un dezrădăcinat de țară, ci o ființă care nu poate prinde rădăcini lângă niciun om. Umblu de colo-colo, legată de șevalet, ca un turist somnambul, îmi propun mereu un popas îndelungat, într-un fel de stație terminus, dar asta nu se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
unii risipesc o mare parte din bruma lor de avere... Știu, știu, știu, nu sări la beregata mea. Îmi vei vorbi despre tradiție, despre credință, despre rădăcini și neam... Poate tocmai aici este o parte a dramei mele. M-am dezrădăcinat. Firescul de acolo mi se pare uneori absurd. Mi-au intrat în reflexe simplitatea, celeritatea, pragmatismul... Am devenit un fel de mutant, simt că materialul meu genetic a fost bulversat. Am chemări către alte izvoare, deși, când ajung la acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
7. De mi s-a abătut pasul de pe calea cea dreaptă, de mi-a urmat inima ochii, de s-a lipit vreo întinăciune de mîinile mele, 8. atunci eu să semăn și altul să secere și odraslele mele să fie dezrădăcinate! 9. Dacă mi-a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la ușa aproapelui meu, 10. atunci nevastă-mea să macine pentru altul și s-o necinstească alții! 11. Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire, o fărădelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Trăim zile amare! Să nu ne lăsăm copleșiți. Cu tunete de foc și dangăt de clopot, chemare divină, să înfruntăm dușmanii, otravă murdară, și să privim încrezători albastrul zorilor și zilelor de mâine. Căința postumă înseamnă abur și pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle de lună; Prin crânguri haiducii de fier
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în temniți, de vii arși pe rug. Pornise furtuna, prigoane prin țară, Legenda nu spune câți morți au căzut, Ne spun doar bătrânii c-ar fi cimitire De morți fără cruce și fără de scut.” (Legenda Nicadorilor de Simion Lefter) Suntem dezrădăcinați. Omul, zidire dumnezeiască, izvor continuu de apă lină, nu mai curge în matca sa. Ochiul său limpede, cu care scruta văzduhul și sfredelea zări, s-a ofilit. Departe, tot mai departe, frumuseți divine se afundă, înstrăinându-l pe om de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
somnul nepăsării, înșelați de cel viclean. Orice rătăcire are cale de întoarcere: Pocăința, care înseamnă întoarcere la Dumnezeu. Omul nu este creator de lumină, ea este una singură și vine de la Dumnezeu. Adevărul trebuie rostit impetuos și cu curaj. Suntem dezrădăcinați, dar nu răpuși. Nici un popas. Viața și lupta își urmează cursul lor. Aștern pe hârtie aceste rânduri sub imperativul: să mărturisesc adevărul. După ani mulți de temniță (cincisprezece), licori de foc, hărțuit apoi în așa zisa libertate și ros de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
unei întregi literaturi, pe care, dacă nu o cetisem, o văzusem evoluând lângă mine, în adolescență și în cei dintâi ani ai tinereții. Mă stingherea, ca pe orice civilizat (eu, care credeam că mă pot dispensa de civilizație, o pot dezrădăcina din mine), fiece gest solemn, fiece cuvânt responsabil, fiecare făgăduință. Maitreyi continuă totuși cu o simplitate care începu să mă cucerească. Vorbea apei, vorbea cerului cu stele, pădurii, pământului. Își sprijini bine în iarbă pumnii purtând inelul și făgădui: ― Mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a început să înțeleagă că totul era pentru vecie pierdut. În consecință, nu era deloc momentul să fii liber. Mulțimile moderne voiau pîine și cinema: un drog? De ce nu?" Fondane eseistul se întîlnește cu Fondane poetul, cel care eliberează mulțimile dezrădăcinate de război. Poemul Ulysse (1929) oferă o imagine a acestora: J'ai vu ces paysans en 1914 Fuir les Autrichiens, quitter la terre au con des boeufs, De leurs corps ils ensemençaient la vieille terre, Ils fuyaient la mort pour
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
era deci un mod de a instala partidul la sate, unde activiștii sînt prezenți. Familiile țărănești denunțate drept chiabure și chiaburi recalcitranți vor fi majoritatea deportate în stepa Bărăganului unde vor supraviețui cîțiva ani buni construind sate improvizate. Colectivizarea a dezrădăcinat tradițiile, a distrus ierarhiile sociale sătești și legăturile de familie. Psihologic, colectivizarea este resimțită ca o violență dar, cu toate acestea, procentul de pămînturi colectivizate este de doar 7,2% la sfîrșitul anului 1952. Legea cultelor, publicată în august 1948
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-l persecute nu doar în Roma, ci în întreg Imperiul, făcând și alte victime. Însă acestea nu au fost multe pentru că împărații romani, adevărați stăpâni ai puterii absolute, îndeosebi în raport cu tiranii timpurilor noastre, au combătut, dar nu au intenționat să dezrădăcineze o religie sau o doctrină prin eliminarea aderenților săi. Aceasta nu se afla în mintea lor și nici legislația romană nu o prevedea. Așadar, legea care interzicea practica religiilor nerecunoscute de statul roman era blândă și a fost aplicată mereu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în generarea și menținerea ciclului violenței. Stagnarea cronică a economiei socialiste la sfârșitul anilor ’70, accentuată după 1980 și amplificată de criza tranziției, este principalul factor cauzal responsabil pentru procesul de marginalizare a unui segment semnificativ al societății. Mulți indivizi, dezrădăcinați din modul tradițional de viață, nu au fost integrați segmentelor moderne ale societății. Dezorganizarea socială afectează în mod masiv dinamica internă a familiei prin mecanisme ca dizolvarea sistemului normativ, folosirea forței în reglementarea relațiilor, accentuarea sentimentelor de neputință și vulnerabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
vitregită era țărănimea ("școala este un privilegiu al celor de la oraș și al celor bogați, nu al celor capabili") (38, p. 26). Întregul învățămînt aprecia acest pedagog fusese orientat potrivit intereselor burgheziei, pentru crearea și extinderea păturii burgheze; au fost dezrădăcinați zeci de mii de tineri din mediul rural mediul lor natural de viață și transpuși în lumea unei "culturi generale" desprinse de realitățile concrete în care trăiau și ruptă de necesitățile vieții practice. Pentru că "nici un ecou din viața satului nu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este așa de puternică încît desprinderea sa de lumea care-l înconjoară va crea un oarecare dezechilibru cu consecințe defavorabile asupra dezvoltării sale ulterioare. Ca și alți reprezentanți ai pedagogiei sociologice, Stanciu Stoian aprecia că școala rurală din acea vreme dezrădăcina copiii (42, p. 102), îi desprindea, din punct de vedere spiritual, de locul în care s-au născut și au crescut. Considera de aceea necesar ca școala să se axeze pe specificul condițiilor naturale, economice, sociale și culturale ale satului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
devenit centrul cel mai sensibil, cel mai neliniștit al acestei problematizări ivite din cultura sa... Inventarea intelectualului Spre deosebire de Preoții-Magi ai anticelor societăți teocratice și de castele orînduite ierarhic ale Mandarinilor chinezi, Europa modernă a produs o categorie instabilă și relativ dezrădăcinată de oameni de cultură, care se vor numi filozofi în secolul al XVIII-lea și intelectuali în secolul XX. Acești oameni de cultură sînt într-un anumit sens urmașii clericilor medievali. Clerul semnifică la origine starea ecleziastică, însă din secolul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]