523 matches
-
sunt, de asemenea, evocate sau invocate, făcându se, totodată, referiri la opere ale lor. Un amplu poem îi consacră, spre finalul volumului, pictoriței Frida Kahlo, grație creației, dar, cu deosebire, biografiei ei cu totul excepționale. Un sentiment sui generis al dezrădăcinării e prezent aproape pretutindeni - începând cu proza cu care se deschide volumul, CITITOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ... (o proză în loc de prolog la o carte de poeme), o scriere fantezistă, despre singurul cititor în limba română din secolul al 33 lea, și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
se înfig în spate neîncetat; căderea în sine e interminabilă; într-o desfășurare perpetuă, solzi galbeni de frunze / unduiesc la fereastră etc. Tot aici, poeta e ușor paseistă, nostalgică, față de trecutul cu viața lui autentică, se lasă cuprinsă de sentimentul dezrădăcinării și deplânge rătăcirea contemporană: Priveghiul vieții s-a rărit în urbe / străinii stau singuri casă lângă casă / a dispărut căldura focului din urbe / și nicăieri nu te mai simți acasă. Dacă de moarte se mai ține seamă / și teama de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
se scurge netulburată, pentru că eul liric, asumându-și dreptul de a vorbi în numele semenilor, vulnerabili prin efemerul care-i stăpânește, nu-i permite, astfel, să li se arate în trecerea ei crâncenă. O sursă a acestei neostoite nostalgii este sentimentul dezrădăcinării pe care-l trăiește poetul și ale cărui forme de manifestare sunt presărate în aproape toate poeziile din volum, amintind, de pildă, de versurile lui Octavian Goga (De ce m-ați dus de lângă voi, / De ce m-ați dus de-acasă?...): în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
liber se asocia, compensator, pentru noi - oameni care-și câștigau cultural existența -, exclusiv cu natura, cu fervorile senzoriale și setea de urcuș în aerul tare al înălțimilor. Lipsit de organ pentru mare și film, fanatic al muntelui și teatrului, detestând dezrădăcinarea și venerând rânduiala rurală, am ajuns cu greu să prefer cutreierul sclifosit prin cele străinătățuri unei suave ațipeli de amiază în fânul de pe Măgura Vâlcii, unei serafice partide de pescuit, vreunei năprasnice coborâri prin Valea Cerbului, unei cățărări făgărășene, ori
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
paleocreștine, criptele martirice și cele relicvate; 18) la Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța): o stelă funerară cu reprezentări ale banchetului funerar și ale eroizării defunctului, precum și cu alte indicii creștine, care demonstrează nimic altceva decât insistența înrădăcinării creștinismului prin dezrădăcinarea religiilor anterioare celei dintâi în spațiul Sciției Minor. 4.2. Considerații finale Elementele principale ale prezenței paleocreștine din necropolele Sciției Minor din secolele IV-VI au constituit una din problemele esențiale ale analizei creștinismului de pe teritoriul românesc și, îndeosebi, dobrogean
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Trivale, „Pentru doi panigeriști ai simbolismului român“, și nr. 18 din 23 martie 1914: Aderca, „În marginea poeziei simboliste“), respingînd primatul specificului etno-național în artă și militînd pentru „noutate” și „internaționalizare” estetică, în răspăr cu acuzele de „iresponsabilitate morală” și „dezrădăcinare sterilă”. Paginile literare ale publicațiilor estetizante găzduiesc debuturile viitorilor avangardiști Jacques G. Costin (Seara, 1914) și F. Brunea (Versuri și proză, 1915). B. Fundoianu și I. Călugăru, ambii proveniți din medii hasidice bucovinene, frecventează în timpul războiului cercul lui Bogdan-Pitești. Revistele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de estetic. Dar e departe, foarte departe de orașul Tula - samovarele erau pentru Tula ceea ce erau cărbunii pentru New Castle. Tțțț‑ah, tțțț‑ah, samovarul din Tula nu s‑a pomenit niciodată Într‑o asemenea alienare, Într‑o asemenea maximă dezrădăcinare. Cât despre tine, Chick, tu Îți proclami declarația americană a drepturilor. E un act de bravură, dar și deplasat În același timp... Pe o rază de mile Întregi ești singurul evreu. Vecinii tăi se bizuie unul pe celălalt. Tu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fragedă, În schim- bul copilăriei Într-un oraș muncitoresc, printre dărâmăturile caselor vechi și schelele construcțiilor muncitorești ale epocii de aur profilate pe cer ! Era de fapt ceva foarte familiar În aceste barăci construite de guvernul canadian pentru inuiți : drama dezrădĂcinării, care vorbește aceeași limbă peste tot - confuzie, Șaman 217 tristețe și disperare mocnită. Nu bănuisem nici o clipă atunci când văzusem pozele lui manu de la Serbările ZĂpezii că o să mă reîntâlnesc aici cu vechile răni ale copilăriei. Pe de altă parte, dacă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
atât de fragedă, în schimbul copilăriei într-un oraș muncitoresc, printre dărâmăturile caselor vechi și schelele construcțiilor muncitorești ale epocii de aur profilate pe cer ! Era de fapt ceva foarte familiar în aceste barăci construite de guvernul canadian pentru inuiți : drama dezrădăcinării, care vorbește aceeași limbă peste tot - confuzie, tristețe și disperare mocnită. Nu bănuisem nici o clipă atunci când văzusem pozele lui manu de la Serbările Zăpezii că o să mă reîntâlnesc aici cu vechile răni ale copilăriei. Pe de altă parte, dacă aș fi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și ți-a putrezit inima. Vorbele au zburat în vânt și cu ele substanța izolării tale. Distanța de lume o putem verifica doar în iubire. În brațele femeii, inima se supune instinctului, dar gândul rătăcește în preajma lumii, fruct bolnav al dezrădăcinării erotice. Și de aceea în clocotul senzual al sângelui se înalță un protest melodic și sfâșietor ce nu-l distingem totdeauna, dar e prezent în spațiul unei licăriri, amintindu-ne în treacăt vremelnicia duioasă a voluptății. Cum am culege altcum
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Acele femei ce n-au scăpat prilejul tainic de a muri zilnic de melancolie... Este ca și cum n-ai fi iubit niciodată decât pe Lucile de Chateaubriand... Mi se pare uneori c-aș descoperi ușor toate secretele lumii, afară de cel al dezrădăcinării din ea. Noblețile sufletului decurg din dezadaptarea la viață. Cum cresc afecțiunile noastre în preajma inimilor rănite! De unde să plece senzația de îngrămădire infinită a vremii, de invazie a bătrâneții în mijlocul tinereții și a iluziilor ei? Prin ce taină dureroasă devii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
prin existență, alege sacrificiul suprem. La fel se întâmplă și cu Philida: trădată de Demophon, decide sălășluirea voită în tărâmul umbrelor. Sinuciderea rămâne o renunțare la speranță, o frică în fața necunoscutului suferinței, un semn al unui orgoliu exacerbat, trădează o dezrădăcinare totală de tot ceea ce înseamnă rațiune, o lipsă a înțelepciunii și a acceptării vieții așa cum este, nu doar o idealizare a ei. Oricât ar încerca autorul să le înfățișeze în postura de victime pe unele eroine ale sale, gesturile lor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prin existență, alege sacrificiul suprem. La fel se întâmplă și cu Philida: trădată de Demophon, decide sălășluirea voită în tărâmul umbrelor. Sinuciderea rămâne o renunțare la speranță, o frică în fața necunoscutului suferinței, un semn al unui orgoliu exacerbat, trădează o dezrădăcinare totală de tot ceea ce înseamnă rațiune, o lipsă a înțelepciunii și a acceptării vieții așa cum este, nu doar o idealizare a ei. Oricât ar încerca autorul să le înfățișeze în postura de victime pe unele eroine ale sale, gesturile lor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai receptiv, individul face dovada unei Înțelegeri „magice” și a unei reale compasiuni, care poate Îmbunătăți considerabil relația cu celălalt, ba chiar Îi poate da un fel de putere de fascinație. Într-un plan mai concret, se pune problema unei dezrădăcinări fizice sau psihologice, a călătoriilor sau mutărilor, a Îndepărtării de anumite obiceiuri. Într-o temă masculină, imaginea femeii capătă o importanță considerabilă: femeia Îl poate inspira sau tulbura pe individ În mod deosebit. În orice caz, există fertilitate, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
târziu în anii învățământului superior... Ștefan Bastă se odihnește în cimitirul din Priponeștii de Sus, unde a și profesat... Gh. Filiche - Iorgu, cum i se zice în sat - undeva la Onești, unde i‐i fiica. Urmare a colectivizării și a dezrădăcinării urmașilor lor, gospodăriile, cu teren și multe atenanse au fos t înstrăinate. Dar nu mai arată ca pe vremea lor... Duh Nou, Bârlad, anul III nr. 3‐4 martie - aprilie 1938, p. 18 - 19 se ocupă despre faptele de arme
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
marile orașe, cu excepția Romei și a altor capitale ale Imperiului. Creștinismul s-a dezvoltat în marile centre urbane, din aria mediteraneană abia în secolele II-III. Trecerea la creștinism a multora nu a fost cauzată de lipsa de sens ori de dezrădăcinarea produsă de criteriile vieții urbane, ci de refuzul și de limitele impuse lor de anumite cercuri restrânse de apartenență ale țărilor ori cartierelor (asociațiile etc.), care au deschis calea spre o orientare religioasă cu mult mai profundă. Datorită acestor împrejurări
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de curent și apă sau lipsa căldurii în sistemele centralizate. Amenințarea cu care trăiai că mâine sau poate la anul îți va fi dărâmată casa, în eventualitatea în care mai aveai una, toate apartamentele fiind de fapt ale statului. Povestea dezrădăcinării în numele "modernizării" din casa în care totul era un simbol (de la prag sau tindă până la vatră sau horn) și a încastrării în blocurile în care nimic nu mai avea semnificație ce a dus într-o perioadă foarte scurtă, de aproximativ
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de cultură scrisă) și căznitele tentative de sincronizare ale romancierilor autohtoni. În aceste condiții, imitația n-avea cum fi altfel decât formală, proustianismul cerându-se adaptat la coordonatele unei alte geografii spirituale, dominate de o mentalitate inerțial-rurală și de spaima dezrădăcinării, care atribuie căutării timpului pierdut semnificația unui pelerinaj ce îneacă sufletul într-un șuvoi de lacrimi și de lirism indigest, după cunoscuta rețetă sămănătoristă. Or, Lovinescu intenționa să valorifice temperamentul rasei (mai precis: moldovenismul) într-o formulă estetică net superioară
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
criteriu valoric cert, fără idei preconcepute, nealterat de contextele politice, bazat pe solidaritate, pe nevoia de recuperare culturală și pe acceptarea identității culturale duble. Cea din urmă presupune suprapunerea identității originare pe noua identitate. Se evită astfel și anonimatul și dezrădăcinarea identitară. Exilul poate fi asumat într-o multitudine de forme, dar creația este cea mai potrivită. După "Tezele" de la Mangalia, Monica Lovinescu face apel la verticalitatea morală a exilului și a puterilor politice să nu permită distrugerea valorilor spirituale. Pentru
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
revendicat de exilul spaniol, nu aparține unei singure zone. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca găsesc în el un susținător al culturii românești și un bun prieten. Maturitatea sa creatoare se stabilește în exil ca o necesitate sugestivă: poezia reflectă singurătatea, dezrădăcinarea, căutarea rostului în fluxul istoriei. Busuioceanu este poet român, nu spaniol, chiar și atunci când nu scrie în română. Metafora lui e smulsă din expresia identității, din specificul național. În amintirea lui, Monica Lovinescu citează poezia Țara din gând (act neobișnuit
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la tradiție, credință, solidaritate și cultură: trecutul este mai puțin important decât identificarea cu noua naționalitate. "Exilul fiind un mare devorator de destine"165, spune Monica Lovinescu între paranteze, artiștii își pierd atât vocația, cât și propriile persoane. Exilul reprezintă dezrădăcinare, înfrângere, suferință, negație, experiență interioară, spirituală. Fiecare scriitor din exil realizează despărțirea de formele românești. Ideea revenirii acasă le influențează și organizează viața. "Întoarcerea acasă" presupune respectarea tradiției și constituie un mod de gândire. Exilații simt că patria trebuie reconstruită
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sămănătorist al romanului, care cu siguranță l-ar fi mulțumit pe Nicolae Iorga, poate și pe inconfundabila generație în blugi... Nu știu însă, dacă și pe nepoții Domniei Sale, din Germania și Noua Zeelandă... Tot este romancierul preocupat de problemele migrației, exilului, dezrădăcinării, înstrăinării în altă cultură, îndoctrinării, credulității, pierderii discernământului etc. Vor fi însă, încântați, nepoții nepoților, salvându-l de la uitare, de holomorfismul romanului (vezi cele trei părți, plus epilogul), de diegeză, discurs, de formelor cronotopului, de tipurile de naratori (uniscient, omniscient
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt: tipologia prozei tradiționaliste: - revigorarea temelor identitare, legate de existența rustică, de condiția țăranului: satul, familia, salvarea prin credință, iubirea și datoria, războiul/jertfa în războiul întregirii neamului, urmările nefaste ale dezrădăcinării, orașul ca cetate a pierzaniei etc. - viziune prin care se idealizează modelul existențial arhaic - comunitatea rustică, civilizația pastorală, ocrotitoare a valorilor neamului și a valorilor creștinortodoxe, apărând un cod de valori morale, ființând în comuniune cu natura, în ritmuri cosmice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
curtea unei case de la țară (casa bunicului său, Spiridon Popescu, învățător în satul Burlești). Anamneza este declanșată de imaginea cu care începe lumea: tufele de zmeură - laitmotiv al romanului simbolizând copilăria pierdută, inocența agresată de haosul și violența anilor ’50, dezrădăcinarea și înstrăinarea oamenilor mutilați de război. În lungile discuții dintre cei doi, se reliefează teoriile fascinante ale lui Zare despre arheologia lingvistică, despre istorie și război, despre trecut și prezent, ca forme diferite ale tetradei oameni - obiecte - nume - povești. Relația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de a face cu un adversar nu numai excepțional de puternic, dar și hotărât să întrebuințeze orice mijloc pentru a ne desființa spiritualicește și culturalicește, ca să ne poată, în cele din urmă, asimila. Primejdia este mortală, căci metodele moderne îngăduie dezrădăcinările și deplasările de populații pe o scară pe care omenirea n-a mai cunoscut-o de la asirieni. Chiar fără masivele deplasări de populații, există primejdia unei sterilizări spirituale prin distrugerea sistematică a elitelor și ruperea legăturilor organice cu tradițiile culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]