411 matches
-
gravitând în jurul bisericilor lor, care le sunt centru și garantor sistemic”. De când fiecare a început să-și caute identitatea, între grupurile etnice care alcătuiesc America și Canada s-a declanșat o adevărată competiție, prin care se urmărește eludarea condiției de „dezrădăcinat” a tuturor acelora care trăiesc azi într-o țară de imigranți. America e o terra nova, un „Titanic” emblematic, construit în așa fel încât pare imposibil a se scufunda, dar care nu trebuie să sfideze istoria, autocondamnându-se astfel și optând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
colaborare cu Irina Fortunescu și Barbu Brezianu); Eugen Ionescu, Note și contranote, pref. trad., București, 1992; Gérard Genette, Introducere în arhitext, pref. trad., București, 1994; Tristan Tzara, Șapte manifeste Dada. Lampisterii. Omul aproximativ, pref. trad., București, 1996; Tzvetan Todorov, Omul dezrădăcinat, pref. trad., Iași, 1999; Paul Ricoeur, De la text la acțiune, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999; Paul Morand, București, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Marian Papahagi). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Doi poeți, CNT, 1966, 43; Ilina Grigorovici, „Avangardismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Aici simpatiile se declară, se apropie, se unesc, iar inima dansatorilor bate mai repede, iar dansatoarele simt emoții delicioase. Ele se prind cu toată ființa și suferă adânc dacă li se răspunde cu răceală. Iubesc cu temperamentul lor de italience dezrădăcinate. Da! Sunt italience. Au costumul și șorțul, pe care iarna le acoperă cu o blană de oaie. Au un specific care s-a păstrat pur în mijlocul invaziilor, al înfruntărilor, al revoluțiilor, iar tânărul păstor n-o poate privi pe tânăra
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pulsatorie a jurnalului lovinescian ce are toate datele unui "fabulos roman", circulă personalități ca Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Victor Eftimiu (taxat de diarist ca bolșevic), Eugen Ionescu (pleutre fricos, n.n.), bolșevizant, nu e român, vrea să meargă la Paris etc., dezrădăcinat, lamentabil"), Mihail Sadoveanu ("imbecil, grandoman ..."). Pradă bolii necruțătoare, Eugen Lovinescu vede dușmani peste tot, este depresiv, nu într-atât încât să nu le recunoască celor mai tineri vizitatori, Ștefan Augustin Doinaș și Radu Stanca, talentul poetic. Se stinge pe 12
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
însă deloc pus în legătură cu poezia, ca și cum ar fi de la sine înțeles că ficțiunea nu se poate formula decît în proză. Dincolo de tipologia literară Autoficțiunea, ca practică literară (inițial) a unui individ occidental civilizat (în sensul lui Norbert Elias), urban, instabil, dezrădăcinat și avid, tocmai de aceea, de a lăsa urme, fie și imprimate, nu este un bildungs și nici nu aparține paradigmei textualiste. Autoficțiunea, cel puțin cea care se practică astăzi în Franța, este pe jumătate avatarul alegoriei de odinioară, pe
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
artist, parte acestei lumi a exclușilor. Imaginile din lumea circului, dar și cele de copii completează un repertoriu iconografic profund semnificativ. Tonitza se înscrie astfel pe o linie pregnant ilustrată la sfârșit de secol XIX de Van Gogh, solidar cu "dezrădăcinații" și "victimele vieții", pentru care "dezlegarea problemei vieții" nu era în nici un fel desprinsă de vocația sa artistică. Nu întâmplător atât Tonitza cât și van Gogh admirau pictori ca Daumier și Millet. În 1921 Tonitza deschidea o expoziție al cărei
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
total neinteresat de critica socială sau satira politică. Unul dintre fondatorii dadaismului, Schad descoperă la un moment dat pictura Renașterii italiene și folosește modelul portretelor manieriste ale lui Bronzino pentru a sugera inaccesibilitatea contemporanilor săi, indiferent dacă aceștia sunt aristocrați dezrădăcinați (Contele St. Genois), secretare (Sonia) sau artiști de circ (Agosta, omul cu aripi și Rasha, porumbelul negru). Otto Dix declara la un moment dat că "o sută de fotografii ale aceleiași persoane sunt doar o sută de instantanee separate și
Portrete germane din anii 1920 by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9552_a_10877]
-
grila strîmtă a rezistentelor etichetări: "întîrziat epigon al semănătorismului", "antimodernist", "emul sadovenian". Se apără, copilărește, cu scutul teoriilor lui O. Spengler pe care le deformează involuntar în propriile-i oglinzi de circ, purtate demonstrativ prin labirintul "orașului cosmopolit" cu oameni dezrădăcinați pe care metropola "îi atrage și îi suge". Aflat la un pas de expresionism, Cezar Petrescu nu posedă aparatul aperceptiv necesar potențării expresivității și ratează ieșirea din îngustul cerc obsesional al diferitelor medii, tratate mai degrabă în manieră sociologică. Dar
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
Petrescu a fost în timpul vieții (moare la 9 martie 1961) unul dintre cei mai citiți autori. El și-a cîștigat fără greș admiratorii, scoțînd din mantaua colectivă a unor titani cu suflu epic devastator "paradisuri în destrămare". Populate de inocenți, dezrădăcinați, învinși, lichele de contrast și sinucigași, romanele și nuvelele sale hrănesc nevoia de lirism reprimat, de paseism și de lisare a tuturor dezamăgirilor și decompensărilor de ordin psihologic, social sau istoric.
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
La chute vers le zenith, rod al unui "elan furios", tipărit la ultraprestigioasa Editură Gallimard și încununat cu un important premiu acordat de Société des Gens de Lettres. Episoade ce nu disipează însă insatisfacția cuibărită ca un morb în sufletul dezrădăcinatului ce nu și-a putut resorbi umilințele. Nostalgia începuturilor românești rămîne mistuitoare: "să ne înțelegem, eu am rămas la fel de izolat ca înainte, în afara lumii literare pariziene. Așa mă simt și astăzi, fără însă a suferi de această stare. Lumea literară
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
Ruxandra Garofeanu, consiliată îndeaproape de Vladimir Bulat, pe departe cel mai bun cunoscător din România al spațiului artistic basarabean. O expoziție puternică, vie, spectaculoasă și dramatică, în care intră o diversitate halucinantă de autori și de stiluri, de la exoticul francez dezrădăcinat August Baillayre, pînă la Kogan Șneer, Idel Ianchelevici, sau la misteriosul Max Gamburd, ca să nu-i mai amintim pe evadații în București, adică pe Nina Arbore, Milița Petrașcu, Mihai Grecu, sau pe tragicele victime ale ocultei kaghebiste, Ion Grigore Popovici
Basarabia mea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7070_a_8395]
-
rudenie cu celălalt). Bucuros, el exclamase subliniind ironia cu gesturi amicale: "Uite cine se zice că-i antisemit, autorul Galeriei!" Într-adevăr, de la Hary Brummer, de pe vremuri, mi se trăgea faima că aș fi un filosemit. Generația mai nouă, deobicei dezrădăcinată, nu știu de ce azi mă socotește antisemit. Exact ca pe Manolescu și Liiceanu, care, pe timpuri, erau și ei niște jidoviți. Dumnezeu să-i mai înțeleagă! Se știe că extremitățile se ating. Oricît de diferite ar fi între ele. Extrema
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
acest lucru de multe ori și cu temei, Fondane este Poetul existențialist al exilului modern al făpturii umane. Febrile, fluviale, simfonice, marile sale poeme - Ulise, Exodul, Titanic - mărturisesc un angajament în același timp visceral și totuși extrem de lucid de partea dezrădăcinaților, a dezmoșteniților, a exilaților de tot felul - cei care constituie „materia primă” a fenomenului recent al migrației transcontinentale de mase anonime de oameni, mase bulversate fizic și psihic, supuse unei distrugeri accelerate de către civilizația modernă, cu gravele sale erori politice
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
Ulise care nu va mai ajunge nicicînd în Ithaca, a unui Iov care nu-l va regăsi nicicînd pe Dumnezeu - ne face să resimțim progresiv, dar cu ce forță!, că exodul modern, asemenea exodurilor precedente din istorie, transformînd pe toți dezrădăcinații planetei în evrei ai altora, manifestă irevocabil profundul exil ontologic al oricărei făpturi umane. Un exil întărit, în cazul omului modern și contemporan, de faptul de a fi supus, în mod aparent ireversibil,unui destin linear bornat, unei raționalități pragmatice
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
diferențele morfologice dintre celule: nu mai avem un organism planetar alcătuit din mai multe țesuturi specializate - națiunile -, ci un singur organism alcătuit dintr-un singur țesut a cărui unitate de bază e una și aceeași celulă: individul uman depersonalizat și dezrădăcinat, a cărui viață se petrece în întregime aici și acum, într-un prezent continuu și imuabil, din matca căruia amintirea trecutului și prefigurarea viitorului au dispărut. Pentru un asemenea individ, existența nu are decît o singură dimensiune: orizontala. Orice tendință
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
ne dezvăluie această poveste ca și cum ar desface o matrioșkă: împărăteasa Rusiei, „păpușa” cea mai mare, ascunde multe alte „păpuși”, fiecare cu povestea ei. Cea mai consistentă este a scenaristului Oleg Erdmann, rus de origine germană, dintr-o familie de nemți dezrădăcinați încă din vremea Ecaterinei, al cărui tată, arhitectul Serghei Erdmann, erou al Uniunii Sovietice, cu „vechile lui suferințe rusești, șcuț visele lui germane”, meditează la destinul familiei sale cu laitmotivul: „Cînd te gîndești că toate astea ni se întâmplă din pricina
De la Sankt-Petersburg prin Leningrad și retur by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2885_a_4210]
-
s-a ales de nemții rusificați ca și ea de-a lungul istoriei? Nu este lipsită de interes aici reluarea comentariului memorabil al lui Henri Troyat din monografia sa Ecaterina cea Mare1 în legătură cu acest aspect din viața ei: „Dezbotezată, rebotezată, dezrădăcinată, transplantată, rusificată, pare a fi alta”, pentru că ecoul lui vibrează în revelația lui Oleg Erdmann atunci cînd, la începutul anilor 1990, află că poate să-și recapete cu ușurință cetățenia germană și să se stabilească în patria strămoșilor săi: „Sugestia
De la Sankt-Petersburg prin Leningrad și retur by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2885_a_4210]
-
de istorie. Zeii nordici în frunte cu Odin decid moartea Romei: deoarece orașul de pe malurile Tibrului reușise să constituie un imperiu, adică să organizeze lumea în baza unei idei, ei pornesc în cavalcadă spre cetatea eternă: " Și atunci furtuna mîndră dezrădăcinat-a marea ea zvîrlea frunți de talazuri către stelele-arzătoare ridica sloiuri de gheață, le-arunca în șanț de nori, vrînd să spargă cu ei cerul." La prima vedere ar părea că versurile citate constituie pur și simplu versificarea unui capitol
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
ales, fenomenul bilingvismului creator se dezvoltă în sensul tratat aici. Mobilitatea oamenilor, din considerente economice, politice sau culturale cunoaște o amploare nemaiîntâlnită de la epoca marilor migrații ale poporelor. Mobilitatea a marcat, după slăbirea naționalismului romantic, criza de identitate a omului dezrădăcinat, descris de Tzvetan Todorov în cartea cu acest titlu, care își asumă statutul de homo viator, călător stabilit temporar sau definitiv în altă țară decât cea de origine ori nevoit să aleagă, de cele mai multe ori din cauze politice, exilul. Scriitorul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3752_a_5077]
-
tragediei trăite de atîția cunoscuți, în țară și în exil ș.a.m.d. Pe scurt, autoarea începe să discute aici literatura propriu-zisă pe care o scriu acești români din exil, fie că unii receptează situația lor ca o confruntare între dezrădăcinații sorții, exilații cărora istoria le este mereu potrivnică, și dezrădăcinații spiritului, care sînt oamenii Occidentului îndepărtați de esența umanității prin agresiunea rațiunii, cum o vede un Horia Stamatu (exponent al cercului tradiționalist, cu mulți foști legionari, din grupul de la Madrid
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
ș.a.m.d. Pe scurt, autoarea începe să discute aici literatura propriu-zisă pe care o scriu acești români din exil, fie că unii receptează situația lor ca o confruntare între dezrădăcinații sorții, exilații cărora istoria le este mereu potrivnică, și dezrădăcinații spiritului, care sînt oamenii Occidentului îndepărtați de esența umanității prin agresiunea rațiunii, cum o vede un Horia Stamatu (exponent al cercului tradiționalist, cu mulți foști legionari, din grupul de la Madrid), fie că ei resimt existența lor ca o plasare într-
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
își pierduse în lagărele naziste amîndoi părinții și discreția lui asupra dramei ce l-a marcat adînc mărturisește un suflet bîntuit de fantasme. Este aici un cifru pe care îl vom identifica în obscuritatea tensionată pînă la paroxism a poeziei dezrădăcinatului Paul Celan. Deznădejde amestecată cu revoltă, un fior sumbru convulsionînd gesticulația aparent enigmatică. Deocamdată, fragilul cernăuțean se deprinde cu ritmurile vioaie ale Ťmicului Parisť. Verdeața parcurilor încîntă ochiul, frumusețea fetelor îl înviorează chiar și pe trecătorul apăsat de melancolie. Totul
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
Gheorghe Grigurcu Gheorghe Pârja ne propune un aliaj între vechime și modernitate, între simplitatea vocii inițiale a dezrădăcinatului și complexitatea rostirii sale pe planul unei culturi poetice care a evoluat. De la premisele universului arhaic poetul ajunge la un rafinament nervos ce-și caută efectele fără a se pierde din vedere arhetipul. Mai mult decît de Blaga, asemenea versuri
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
cu o strălucire aparte în priviri și o noblețe care se deduce în gesturi și atitudine. Vremea contestărilor aduce cu sine și o altă serie de răspunsuri, noi adevăruri care-și au locul lor în istoria crudă a acestei populații dezrădăcinate. Există în filmul lui Mihăileanu această noblețe a chipurilor care vorbesc din priviri, înțelegerea se realizează adesea mutual, chiar și atunci cînd povestea e spusă, - cuvîntul contează pentru regizor. Ne aflăm în multe din scene suspendați la capătul unei priviri
Trăiește și dă mai departe! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9365_a_10690]
-
originar, năzuința spre sublim și vituperația discursiva. Dar mai presus de ele, ceea ce ii definește pe toți este neputința de a se împacă cu timpul în care le-a fost dat să trăiască. Toți au ceva din crisparea unor spirite dezrădăcinate care se străduiesc, măcar la suprafață, să se plieze pe tiparul vremii. {i fiindcă nu se pot adapta, se acomodează: adică întrețin legătură cu o epocă la care nu pot adera sub nici un chip. Șunt niște rătăciți care nu-și
Falanga inadaptaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6545_a_7870]