716 matches
-
documente privitoare la stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea locului. Iată numele câtorva Corpăcești de rang înalt „Nastasia, giupâneasa lui Vartic, mare vornic al Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având frați pe Andronic, Simion și Mănăilă, dar și multe surori; „Rucsandra, fata lui Deli Gheorghie, giupâniasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” face danie mănăstirii de la Soveja, „făcută de Matei Vodă”, niște
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
știutorilor de carte a fost la noi redus o prea îndelungată vreme, prevalând cel al neștiutorilor de carte. Am în vedere întreg evul mediu și o lungă perioadă din epoca modernă. Învățau carte copiii preoților, ai dascălilor de biserică, ai diecilor și uricarilor și ai unor dregători, dar nu dintre cei mici, ci ai marilor demnitari. Numeroși deținători ai funcțiilor de stat ținutale și sătești „iscăleau” prin amprentă digitală ori sigilii inelare. Trei asemenea inele găsite la Umbrărești, precum și numeroase acte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
astfel de scriitori, e adevărat cu un scris rudimentar, dar descifrabil, iar la alții chiar elevat. Asemenea scriitori de zapise au fost, la Umbrărești, Necula, vătah de hânsari în 1664, la Durăști, Pravăț, prin 1650-1680. Ba unele sate aveau chiar dieci, „scriitori de zapise”, cum e cazul la Boziești, unde întâlnim în câteva cazuri pe un Ion Diac. De exemplu, pe 9 iunie 1674, când „Ene, ficioru Cazacului din Umbrărești”, vinde lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătură la sat la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scriitori de zapise au fost, la Umbrărești, Necula, vătah de hânsari în 1664, la Durăști, Pravăț, prin 1650-1680. Ba unele sate aveau chiar dieci, „scriitori de zapise”, cum e cazul la Boziești, unde întâlnim în câteva cazuri pe un Ion Diac. De exemplu, pe 9 iunie 1674, când „Ene, ficioru Cazacului din Umbrărești”, vinde lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătură la sat la Spărieți”, ținutul Putna, la urmă citim: „și eu, Ion diacul ot (din) Boziești, am scris”. La fel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întâlnim în câteva cazuri pe un Ion Diac. De exemplu, pe 9 iunie 1674, când „Ene, ficioru Cazacului din Umbrărești”, vinde lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătură la sat la Spărieți”, ținutul Putna, la urmă citim: „și eu, Ion diacul ot (din) Boziești, am scris”. La fel, zapisele din 29 iunie, 29 iulie 1678 poartă aceeași mențiune, „Eu, diacul Ion ot (din) Boziești, am scris”. Anul anterior, 1677 august 5, un zapis de transmitere de stăpânire din același sat Durăști
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești”, vinde lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătură la sat la Spărieți”, ținutul Putna, la urmă citim: „și eu, Ion diacul ot (din) Boziești, am scris”. La fel, zapisele din 29 iunie, 29 iulie 1678 poartă aceeași mențiune, „Eu, diacul Ion ot (din) Boziești, am scris”. Anul anterior, 1677 august 5, un zapis de transmitere de stăpânire din același sat Durăști are în final numele altui scriitor de zapise, el fiind „Calodi, pisar din Boziești”. În grupul actelor privind vânzarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
l-a scris; este zapisul datat 1678 noiembrie 25 când „Sava Hultur din Torcești” vinde lui Ionașco Balș „zece pași de moșie din bătrânul Brii”. Comparând scrisul acestui zapis cu altele, vedem că el a fost scris de același Ion diac din Boziești. Prin urmare, constatăm că acest diac a avut o activitate la Boziești ce s-a întins pe timp de cinci ani, 1674-1678, iar Calodi apare o singură dată. Nu ar fi exclus ca sub acest nume să se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
25 când „Sava Hultur din Torcești” vinde lui Ionașco Balș „zece pași de moșie din bătrânul Brii”. Comparând scrisul acestui zapis cu altele, vedem că el a fost scris de același Ion diac din Boziești. Prin urmare, constatăm că acest diac a avut o activitate la Boziești ce s-a întins pe timp de cinci ani, 1674-1678, iar Calodi apare o singură dată. Nu ar fi exclus ca sub acest nume să se ascundă același „Ion diac de Boziești”, scrisul respectivelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmare, constatăm că acest diac a avut o activitate la Boziești ce s-a întins pe timp de cinci ani, 1674-1678, iar Calodi apare o singură dată. Nu ar fi exclus ca sub acest nume să se ascundă același „Ion diac de Boziești”, scrisul respectivelor acte fiind izbitor de asemănător, poate chiar identic. O rezervă se impune prin faptul că, în zapisul din 1677, încheierea diferă ca formulă: „scrie Calodi, pisar ot Boziești” față de „Și eu, Ion diacul de Boziești, am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ascundă același „Ion diac de Boziești”, scrisul respectivelor acte fiind izbitor de asemănător, poate chiar identic. O rezervă se impune prin faptul că, în zapisul din 1677, încheierea diferă ca formulă: „scrie Calodi, pisar ot Boziești” față de „Și eu, Ion diacul de Boziești, am scris”. Rămâne ca un grafolog să lămurească această problemă. Oricum, prezența unuia sau a doi dieci la Boziești, în acest timp, este un lucru deosebit în peisajul documentar al știutorilor de carte într-un sat de la periferia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
impune prin faptul că, în zapisul din 1677, încheierea diferă ca formulă: „scrie Calodi, pisar ot Boziești” față de „Și eu, Ion diacul de Boziești, am scris”. Rămâne ca un grafolog să lămurească această problemă. Oricum, prezența unuia sau a doi dieci la Boziești, în acest timp, este un lucru deosebit în peisajul documentar al știutorilor de carte într-un sat de la periferia țării Moldovei. Dar să nu uităm că satul acesta a aparținut unor personalități deosebite, așa cum am arătat în altă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
caracter, curajul și forța morală a Constanței, eroina din Povestea notarului, virtutea eponimă a Prudenției din Povestirea lui Melibeus, abstinența și cumpătarea Virginiei din Povestirea doftorului și obediența Grizildei, care oferă celorlalți un exemplu de răbdare în suferințe, în Povestirea diacului. „Într-adevăr, scriitorii Evului Mediu se pare că preferau reprezentarea feminității ca un simbol al sfiiciunii și al umilinței. Iar personajele feminine care respingeau această atitudine erau privite și înfățișate ca monstruoase, cum este cazul mamei sultanului, sau comice, situație
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tipuri de tăcere, de la neajutorarea Emiliei până la 78 Ibidem, p. 219. 79 Ibidem, p. 220. 80 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 390. 81 Priscilla Martin, op. cit., p. 220. 38 oportunismul lui Mai, de la rezerva fermecătoare și căutată a stareței până la zgârcenia diacului de a rosti mai mult decât este necesar sau decât crede că se cuvine. Când sunt neajutorate sau le lipsește orice forță de a se impune, eroinele lui Chaucer devin tăcute sau se ascund sub fațada unei impasibilități de neperturbat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dulce ca o acadea”82, deși nu putem crede că se bucura prea mult de proaspătul soț. Personajele au diferite motive pentru a fi tăcute și își manifestă tăcerea în maniere diferite.83 Mai adoptă o tăcere strategică. Cavalerul și diacul sunt tăcuți pentru că naratorul încearcă să-i înfățișeze efeminați, cu un aspect cast. Tăcerea ar trebui asociată cu principiul feminin, dar nu este ceva intrinsec caracteristic femeilor, ci constituie mai mult un comandament, o impunere a lipsei unei atitudini verbale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a alege, de a dispune și de a domina. Aceeași situație o întâlneam și la personajul boccaccesc, donna Philippa, care își susținuse cu succes cauza în fața judecătorului, justificând cu îndrăzneală libertatea totală a femeii și salvându-și astfel viața. Diacul, cel cu care se găsește în conflict târgoveața, întruchipează filosofia scrisă, personifică logica masculină impecabilă, care nu dă greș, pe când târgoveața este o metaforă a retoricii orale, ce păsrează unele incongruențe.314 Discursul, dar și istorisirea rostită de ea, abundă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cincilea, se dovedește a fi cel mai privilegiat, căci târgoveața declară că îl iubește, deși aplică femeii corecții usturătoare, este apreciat. Jankin este cu douăzeci de ani mai tânăr, meșter în arta dragostei, cunoaște din cărți răutatea femeilor, a fost diac la Oxford, un „intelectual” am putea spune. Lui i-a încredințat femeia moșie și bani, generozitate de care s-a căit apoi. Un episod semnificativ între cei doi este incidentul cu acel „terfelog”392, o carte ce cuprindea o antologie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
concurează în discurs și predică, în 453 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 454 Ibidem. 455 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 109. 456 Elaine Treharne, op. cit., pp. 101-102. 457 Ibidem. 127 interpretarea Sfintei Scripturi, cu învățații (de exempu, cu diacul), „invadează teritoriul masculin al discursului”458 pentru că își arogă dreptul de a face exegeză biblică, ceea ce unei femei îi era cu desăvârșire interzis. Chiar și râsul sau glumele ei sunt distructive, subversive la adresa autorității masculine a vremii. „Criticii literari au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera chauceriană, un cărturar, fost diac la Orléans, unde a studiat magia, apare în postură de vrăjitor, științele oculte bucurându-se de o apreciere veritabilă, deși erau condamnate de Biserică. Pasiunea lui Geoffrey Chaucer pentru astrologie se resimte puternic în lucrările sale, referirile la zodiac și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
X. 9 - își menține promisiunea făcută soțului, devenind un model al soției fidele și iubitoare; Emilia din Il Teseida sau din Povestirea cavalerului, Constanța din Povestirea notarului, Prudenția din Povestirea lui Melibeus, Griselda din X. 10 sau Grizilda din Povestirea diacului, Dorigena din Povestirea răzeșului). Multe din aceste donne angelicate devin simboluri ale virtuților creștine, sunt mai mult alegorii decât personaje verosimile, au însă și defecte, slăbiciuni, inconsecvențe care le umbresc statutul de exemple morale, și asupra unora, pe care le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
marionetă, și nu o personalitate cu o forță distinctă, cu un ideal bine conturat. „Constanța apare triumfătoare în finalul istorisirii, căsătorindu-se cu Alla și revenind în domeniul tatălui său, dar este o victorie patriarhală, goală. Asemenea Grizildei din Povestirea diacului, care în final se instalează în sânul familiei și se presupune că devine fericită, după ce a fost nemilos încercată de soțul ei, Valter, este și Constanța - care pe parcursul povestirii seamănă cu un erou plecat într-o căutare, trecând prin aventuri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
angelicata, perfecțiunea ei este prea puțin credibilă uman vorbind, rămâne o voce a unei noi ideologii: aceea a dezrobirii femeilor de sub tirania concepțiilor misogine medievale. Prudenția a reușit să ghideze rațiunea masculină spre fapte onorabile, în timp ce Grizildei, eroina din Povestirea diacului (sau Griseldei din Decameronul, X. 10), îi 777 S. H. Rigby, op. cit., p. 155. (trad. n.) 778 Ibidem, p. 156. 779 Ibidem. 780 Ibidem. 213 revine meritul de a conlucra cu voința divină, dovedindu-și credința prin faptele proprii, ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
777 S. H. Rigby, op. cit., p. 155. (trad. n.) 778 Ibidem, p. 156. 779 Ibidem. 780 Ibidem. 213 revine meritul de a conlucra cu voința divină, dovedindu-și credința prin faptele proprii, ca celebrele personaje biblice Avraam sau Iov.781 Diacul, unul dintre cei care au decis să pornească în veselul pelerinaj spre Canterbury și să se supună convenției rostirii unei povestiri pe cale, răspunde cu aplomb la provocarea lansată de târgoveața din Bath, propunându-și să-i ofere o replică pozitivă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea o turmă rară/ 781 Ibidem, p. 158. 782 „Povestirea Grizildei apare la Boccaccio; dar diacul din Oxford, care o spune, mărturisește a o fi aflat de la Petrarca. Istorisirea a circulat în întreaga Europă și s-a transformat într-un proverb.” William Hazlitt, On Chaucer and Spenser, în Lectures on the English Poets and the English
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
On Chaucer and Spenser, în Lectures on the English Poets and the English Comic Writers, edited by William Carew Hazlitt, George Bell and Sons, 1894, p. 49. 783 Autor pe care Chaucer îl laudă în precuvântarea povestirii prin intermediul naratorului său, diacul din Oxford, și de la care mărturisește că a preluat istorioara. 784 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 343. 214 Nezăbovind din zori și până-n sară.”785 Valter se dovedește mai înțelept decât toți, deoarece respectă ceea ce nimeni nu considera a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
virtute și-n răbdare.”806 Povestirile în care apar donne angelicate sunt nerealiste și devin metafore ale devoțiunii creștine. Chiar și naratorii, și în spatele vocii lor autorul, sunt conștienți că sunt utopice, de neregăsit în viața de zi cu zi. Diacul din Oxford recunoaște că a încercat să ofere o replică feminismului violent și perceput ca eretic al târgoveței 807, dar donna angelicata se înfățișează încă o dată cu slăbiciuni, scăderi și scăpări care îi știrbesc oarecum din exemplaritate, mai ales că i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]