665 matches
-
cultivare cel mai înalt. Fenomenul este, desigur, real, dar în loc de dominare ar trebui să se considere mai degrabă o influențare și, în acest caz, limba funcțională care are la bază un dialect sau un subdialect este influențată de un aspect dialectal cu un prestigiu mai mare sau de un aspect generalizat al limbii populare, aspectul popular al limbii este influențat de cel literar, un stil funcțional al limbii literare este influențat de un stil cu un prestigiu mai ridicat etc. Sub
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
rînd, normele cutumiare și, în al doilea rînd, cele legiferate). Apare însă acum problema dacă aceste virtualități sînt în tr-adevăr infinite, încît să permită creația permanentă a tuturor vorbitorilor, mai ales că norma limbii (cea cutumiară) restrînge pentru fiecare grup dialectal, profesional și cultural posibilitățile sistemului. Se pune apoi chestiunea dacă sistemul este imuabil, construit într-o limbă pe toată durata existenței ei sau dacă este el însuși în transformare. Cît privește acest ultim aspect, se poate preciza că sistemul manifestă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Blaga 378, în estul european, atitudinea față de limbă se înscrie într-o tendință generală care privește restrîn-gerea inițiativelor individuale, a libertății, în favoarea unei integrări organice (naturale) a individului în existent. Din acest motiv, nu s-a ajuns la o diferențiere dialectală pronunțată în cazul limbilor și, de aceea, problema unității limbii române este mai degrabă una de filozofie a culturii și a stilului de viață, decît de filologie. Ca atare, există și o diferență între modul de constituire și de funcționare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de funcționare a limbilor literare răsăritene în raport cu cele apusene. Limbile literare italiană și germană s-au creat prin inițiative individuale, dezvoltîndu-se printr-un contact redus cu nivelul popular, și, de aceea, inovațiile nu pot veni aici prin preluarea de elemente dialectale și populare, ci numai prin creația personalităților culturale. În estul european, arată Blaga, limbile literare s-au născut treptat din graiurile populare și păstrează mereu legătura cu sursa originară, nu printr-o deficiență a lor, ci fiindcă așa le dictează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
grija copiilor. În ciuda izolării în sfera privată, în perioada fordistă munca în spațiul reproductiv era, cel puțin, recunoscută social. Acum, cu flexibilizarea pieței muncii, creșterea copiilor a redevenit o activitate externă din punct de vedere economic și social, iar relațiile dialectale dintre activitățile de piață și cele care nu aparțin pieței au dispărut din discursul neoliberal al economiei globale (Elsonxe "Elson, Diane", 1994; Mannxe "Mann, P.S.", 1994). Inegalitatea crescândă dintre femeitc " Inegalitatea crescândă dintre femei" Integrarea tot mai puternică a femeilor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ca un organism viu și supraindividual, ca un organism mai larg în care insul se integrează cu firească evlavie [...] Respectul înnăscut al răsăriteanului față de grai, privit ca un fapt organic, care-i depășește drepturile de inițiativă, a împiedicat o diferențiere dialectală prea violentă. Abaterile individuale stau în răsăritul nostru sub controlul firesc al unei puteri anonime; ele sunt „păcate” cari nu se pot consuma în slobozenie ca în Apus. Unitatea limbii românești nu e deci o problemă filologică, nici politică, ci
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a pasajului 2 Rg. 22, Ringrenn a identificat patru tipuri de variante: 1. variante ortografice, care apar în cursul procesului de copiere; 2. diferite vocalizări ale acelorași consoane; 3. variante gramaticale și stilistice, expresie a revizuirilor textului sau a diferențelor dialectale ale limbii ebraice; 4. variante cauzate de simpla uitare a unor cuvinte, în procesul transmiterii prin tradiția orală 2. 1.2. Principalele teorii referitoare la originile textului biblictc "1.2. Principalele teorii referitoare la originile textului biblic" În secolul trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
plasate într-o genizah. De obicei, o copie care prezenta mai mult de trei greșeli era scoasă din uz2. Textul transmis de către scribi era consonantic, prezentând uneori anumite diferențe frazeologice; de cele mai multe ori însă diferențele gramaticale reprezentau, foarte posibil, forme dialectale regionale: alături de transmiterile scrise ale textului circulau tradițiile orale care conțineau indicații mai mult sau mai puțin clare privind formele textuale și pronunțarea cuvintelor. Dacă această raportare istorică la procesul transmiterii textului biblic poate părea îndoielnică, ea joacă totuși un
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
îndepărtat este și timpul cailor, în locul căruia, uneori cu brutalitate, se conturează un alt timp " Dar de multă vreme caii sunt trântiți viclean/ și amestecați cu furcile în cazane". Se observă tendința spre descriptiv a acestor "poeme barbare", cu vocabule dialectale 2, cuprinzând o lume de obiecte care se înfruntă, se rănesc, până scot scântei, astfel că ai sentimentul că te miști într-un univers incendiat în care flăcările te ating din când în când. Ultimul volum, "Megalitice", pătrunde și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
am eliminat prefața, notele bibliografice, trimiterile la zonă și/sau la persoanele care au furnizat informațiile, indicele alfabetic și glosarul, adică am renunțat la aparatul științific originar. Am aplicat normele ortografice actuale fără să renunțăm la formele lexicale și fonetice dialectale prezente în culegere. Am intercalat în corpul volumului informațiile din capitolul „Adaos“, respectînd ordinea alfabetică a cîtorva cuvinte-cheie pline de farmec și ingeniozitate. Cititorul va putea citi despre: ac, acoperămînt, Adam, aguridăă belșug, blid, boală, bostan, bou, bucurieă cocoșă ploșniță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și nesuperstițioși, pe de alta, cel care crede că proștii au fost despărțiți de deștepți greșește! IRINA NICOLAU Notă asupra ediției Deși a fost eliminat aparatul științific originar al celor două lucrări, transcrierea textului s-a făcut respectîndu-se formele locale dialectale ori de grai. Astfel, sub același cuvînt cheie se întîl nesc grafii diferite, precum: blestem-blăstăm, cămașă-cămeșă, ciori-cioare, reumatism-reomatism, șarpe-șerpe, (a) seca-(a) săca etc. Inadver tențele de redactare și de punctuație au fost îndreptate tacit. Credințele și superstițiile prelucrate după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Eminescologia interbelică îl aduce în arenă pe C. Botez, singurul filolog editor al Poetului. Frecventează eficient cele 43 de caiete eminesciene pe care le tipărește, oferind imaginea unui Eminescu al Moldovei și al epocii, înghețând sute de termeni în forme dialectale, în intenția de a reabilita autenticitatea voinței auctoriale. Este o ediție criticată ("atelier anarhic" Perpessicius); în ciuda faptului că era prima ediție critică (1933), autorul ei este calificat drept un "autoritar fără autoritate". Calificată drept o necropolă de Pompiliu Constantinescu, ediția
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
prin aglomerarea verbelor de acțiune la aceeași persoană, mod, timp, număr. Alteori, dinamismul este sugerat de interjecții ("iaca poznă"), construcții eliptice ("fuga la scăldat"), repetiții ("...numai iacătă-mă-s și eu, veneam, nu veneam"), cuvinte regionale care contribuie la culoarea dialectală ("duglișule", "cuc armenesc", "găbuiesc", "te-am căptușit", "tuflind", "am bojbăit", "chisăliță", "oleacă", "s-o drămăluiască"). Creangă își asumă rolul de povestitor și uneori se adresează cititorului prin propoziții interogative ("Eu, atunci, să nu-mi caut de drum tot înainte? ", ironia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pregătirea pentru intrarea în rândul preoțimii ortodoxe în centrele urbane Fălticeni și Iași. Cursul narațiunii este întrerupt adesea de îndelungate monologuri ce exprimă cugetările și sentimentele lui Creangă. Textul însuși este remarcabil prin utilizarea unui vocabular caracteristic bogat în particularități dialectale din zona Moldovei. Amintiri din copilărie a fost editată și publicată de mai multe ori, și este văzută ca o lucrare clasică a literaturii pentru copii în limba română. A constituit sursă de inspirație pentru mai mulți autori și a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
se înșire cuvintele după o ordine a vorbirii, și nu a scrisului. Creangă nu reproduce întocmai vorbirea moldovenească de la mijlocul secolului al XIX-lea, ci folosește un limbaj artistic, original. Autorul utilizează limba populară folosind termeni regionali, ziceri tipice, expresii dialectale. Creangă nu copiază limba populară, ci o recreează și o toarnă în tiparele unei rostiri individuale, de unde provine și originalitatea. Creangă folosește un limbaj specific numai lui. Adică el nu povestește cu indiferență, ci se implică sufletește, face aprecieri, dă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
limbii române Graiul nostru din 1908 concurează fericit Cuvintele din bătrâni de Hasdeu. În Graiul nostru sunt prezentate toate dialectele cercetate și culese, de I.A. Candrea și Speranția. Graiul nostru este prima antologie națională a limbii vorbite contemporane. Textele dialectale din această antologie sunt valoroase atât pentru etnografi cât și pentru filologi și folcloriști Antologia dialectală este antologia pereche a antologiei populare Flori alese din cântecele poporului și rămâne un compendiu al volumelor Graiul nostru. În 1925 cu ocazia Congresului
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
sunt prezentate toate dialectele cercetate și culese, de I.A. Candrea și Speranția. Graiul nostru este prima antologie națională a limbii vorbite contemporane. Textele dialectale din această antologie sunt valoroase atât pentru etnografi cât și pentru filologi și folcloriști Antologia dialectală este antologia pereche a antologiei populare Flori alese din cântecele poporului și rămâne un compendiu al volumelor Graiul nostru. În 1925 cu ocazia Congresului filologilor români și apoi în 1931-1932 acceptă geografia lingvistică. În cunoașterea limbii contemporane, paralel cu dialectele
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
avea să marcheze o etapă nouă în evoluția filologiei ca știință. Până la el și chiar în acea epocă, studiul limbii se făcea doar prin ce oferea documentul scris. Fără să ignoreze această latură a cercetării, Densusianu manifestă interes, pentru textele dialectale culese direct, ce pot fi socotite ca documente sufletești, culturale și parte istorice, așa că colecțiunea nu va avea numai interes lingvistic" Denșusianu rămâne primul folclorist român cu pregătire științifică ",este creator de școală în folcloristica de la începutul secolului nostru. Inaugurând
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
da toate manuscrisele ce redau pe cronicari Un editor trebuie să dea rezultatul cercetărilor lui. S-ar zice că prezintă interes lingvistic, căci apar cuvinte noi. Dar aici vine o împrejurare: ar trebui să se publice glosare speciale de cuvinte dialectale după regiuni și atunci am fi scăpat de reproducerea aceluiași material. Ar mai trebui apoi la diferite ediții și câte un glosar ce nu trebuie să lipsească la o lucrare bună. Densusianu pune preț în 1906 pe „mărturisiri de ale
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Această lucrare este în primul rînd o operă filologică care cuprinde și o culegere de folclor și etnografie. Particularitățile fonetice, studiul monografic al regiunii geografice, definirea trăsăturilor psihice caracteristice țăranilor sunt dovedite cu texte folclorice, care implicit sunt și texte dialectale. În lecția de deschidere a cursului ținut în anul 1925-1926 Ovid Densusianu afirmă că fiecare specialitate are sufletul său particular, moștenit și amplificat de cercetări, orientări și curiozități satisfăcute. In acest curs Concordanțe lingvistice și folclorice, cercetarea se face atât
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
articole, studii, cursuri în legătură cu circulația în folclor deoarece au fost confirmate devenind chiar legi 3.3. Graiul din Țara Hațegului Nu argumentează de ce este aleasă această temă și nu alta în chiar prefața lucrării: „Pentru cele mai multe ținuturi nu lipsesc cercetări dialectale amănunțite și de bună orientare filologică. Lucrările de până acum au urmărit mai mult să ne facă cunoscut teritoriul nostru lingvistic în totalitatea lui, în ceea ce-1 caracterizează ca trăsături generale: numai rareori am putut înregistra vreo monografie bine
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
a românului e către satiră". Ovid Densusianu remarcă influența orașului asupra vieții culturale a mediilor sătești, în concluzie a literaturii culte asupra literaturii orale și de aici necesitatea logică a apariției cântecelor populare noi. Elevii săi cu preocupări de monografie dialectală: T.Papahagi, M. Gregorian, I. Deaconu, D. Sandru, Brînzei, Ec. Tenescu, I. Stoian, realizează prin amplele lor cercetări zonale și prin studiile lor aplicate asupra unor specii folclorice, cercetările lor fiind și etnografice, anticiparea școlii sociologice a lui D.Gusti
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
efecte profunde în planul raporturilor geopolitice regionale. Cucerirea arabă a impus Islamul sunnit ca religie în tot spațiul ocupat și limba arabă ca limbă de oficiere a serviciului religios, într-o manieră asemănătoare limbii latine în religia romano-catolică; marea varietate dialectală a limbii arabe a impus însă pentru consens fonetic folosirea oficială a arabei literare. Interferențele locale cu diferite credințe preislamice, interpretările coranice diferite și veleitățile de putere ale diverșilor imami și suverani locali au determinat edificarea în cadrul Islamului a numeroase
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
reapărut în versurile lui Arturo Graf, Giovanni Pascoli, Giuseppe Ungaretti sau Vincenzo Cardarelli. Un cântec în noapte auzit dintr-un interior, precum cel din Seara zilei de sărbătoare a fost preluat de Enrico Thovez, Vincenzo Cardarelli, Camillo Sbarbaro, de poeții dialectali Salvatore Di Giacomo și Domenico Naldini și, nu în ultimul rând, de Giuseppe Ungaretti. Dialogul leopardian cu propria interioritate din Sieși a fost reluat de Arturo Graf și Camillo Sbarbaro. Există, de asemenea, un întreg inventar de termeni tipici Canturilor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Maica Domnului la răstignirea lui Hristos o prezintă pe Fecioara Maria ca deschizătoare a porților iadului, alături de Mântuitorul element, desigur, alogen doctrinei creștine: "Apoi Maica Domnului și Christos au zburat la cer și pe urmă s-a dus (acordul verbal dialectal n.n.) de a prădat iadul; după ce a ieșit din iad, Maica Domnului întrebă pe Christos despre sufletele ce se chinuiau acolo."23 Semnalăm aici o curiozitate filologică prezentă într-o Poveste a lui Dumnezeu culeasă de Tudor Pamfile din Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]