3,903 matches
-
vizitat standul, 40 de milioane de telespectatori ne-au urmărit ore în șir pe canale TV importante. Un politician îmi spunea zilele trecute într-o comisie a Parlamentului că noi, Fundația, trebuie să luăm banii din afară. Dar de la cine? Diaspora română nu este bogată și este îndreptățită să primească, nu să dea. Pe de altă parte, nu ne ocupăm de imaginea altor țări, ci tocmai de a României, dar chiar și așa, am adus foarte mulți bani direct sau indirect
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
salvării noastre. Și cum să le explici că țara-i altceva, că oamenii de cultură adevărați, mulți foarte fragili, incapabili de mari războaie, nu sînt cei cu care se înjură pe toate canalele mediatice? În sfîrșit, pentru a-ți apropia diaspora nu trebuie să le pretinzi oamenilor alt ajutor decît cel pe care ți-l pot da și nici să faci fel de fel de comitete care să-i zăpăcească sau să le provoace rîsul, ci să pui niște bani la
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
bine și despre cultură, căci mai ales asemenea voci se fac auzite în mass media, interesează, sporesc vînzarea unor publicații. Și pentru că vorbeam de știință, în iunie, la Sinaia, Fundația va organiza o întîlnire cu oameni de știință români din diaspora și savanți străini care valorifică diverse cercetări științifice românești. Va veni și un laureat Nobel cu care sîntem în relații strînse și care ar dori să discute cu conducătorii noștri perspectivele cercetării științifice în noul secol. Continuăm apoi, împreună cu cîteva
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
de vedere, parțial sau complet diferit de al "celuilalt". Dacă îi cânți în strună localnicului, e ca și cum n-ai zice nimic. Să nu profiți de acest unghi distinct e o eroare categorică, o pierdere pentru tine, nu pentru individul din diasporă. Cum se vede viitorul Americii și al Europei de la fereastra biroului dumneavoastră, din Universitatea Catolică? Nu-mi plac întrebări gigantice de acest fel, nu sunt profet sau înțelept atoatecuprinzător. Dar hai să încercăm. Lumea este efemeră. Tipurile de civilizație trăiesc
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
întrebări și multor altora și-a propus Mircea Anghelescu să le găsească răspunsuri pe măsură, într-un volum de eseuri publicat recent Cămașa lui Nessus, București, Editura Cartea Românească, 2000. Aducând un binemeritat elogiu personalităților marcante ale culturii românești din diaspora, ale căror opere, cunoscute și apreciate în lumea întreagă, au avut un destin mult mai puțin fericit în propria țară, Mircea Anghelescu alege, în chip fericit, un foarte sugestiv simbol pentru condiția intelectualului exilat - cămașa lui Nessus: "Așa cum Heracles sfârșește
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
remarcabilă, precum Nabokov, Beckett sau Cioran. Dar ceilalți, majoritatea, continuă să scrie în limba pe care nu o mai aud, dar de care nu se pot despărți. Cine încearcă să înțeleagă, să interpreteze în mod adecvat literatura scriitorilor români din diaspora trebuie să aibă în vedere, dincolo de trăsăturile specifice ale fiecărei individualități, și anumite "asemănări de familie", generate de afirmarea identității amenințate, probleme legate de imagologie, de confruntarea cu alte mentalități etc. În fapt, toți acești scriitori - afirmă cu îndreptățire autorul
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
literatura propriu-zisă, în speță aceea a unor scriitori precum Paul Miron, Grigore Cugler sau Peter Neagoe. Paul Miron - filolog eminent, istoric literar și scriitor de mare rafinament, susținător neobosit al valorilor noastre culturale peste hotare, figură de prim plan a diasporei românești - e un prozator foarte apreciat astăzi, un memorialist cu ochi de estet al cărui scris indică o propensiune aparte către vocabula rară, parfumată, către vorba de duh, către anecdotă. Cărțile lui Paul Miron ne sunt acum la îndemână, ca
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
României, lipsa de elite amenință să fie tragedia de mâine a ei" - Mircea Anghelescu remarcă, din perspectiva prezentului, caracterul de profeție sumbră al acestor cuvinte. După o amănunțită trecere în revistă a celor mai însemnate realizări ale intelectualilor români din diaspora, autorul constată, cu amară luciditate, o anumită lipsă de coeziune a acestor împliniri, un anumit eșec la nivelul ansamblului: "Nevrând sau neputând să iasă din spațiul circumscris al specialității, în care au dat contribuții de prim rang și au jucat
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
de memorii, "Măsura urmelor", al profesorului de la Freiburg și de premiera, la Teatrul Național Timișoara, a piesei sale, "Departe de Yggdrasill". în Aula Magna a Universității, devenită neîncăpătoare, s-a desfășurat, în onoarea ilustrului oaspete, un mini-simpozion pe tema "Literatura diasporei". Am avut onoarea ca în acel context să-i secondez pe îPS Nicolae al Banatului, pe dl. Nicolae Manolescu, pe d-na Ileana Oancea (decanul Literelor bănățene) și pe Cornel Ungureanu. Iată, însă, că un articol plin de amărăciune, publicat
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
New York, la București, presa scrisă, posturile de radio și de televiziune au evocat tristul eveniment. în Statele Unite ceremonia funebră a avut loc la Capela comunității evreiești din New York. în prezența unui numeros grup de prieteni, de melomani, de membri ai diasporei române, în memoria maestrului Comissiona au cântat câteva celebrități ale vieții muzicale internaționale, spre exemplu pianistul Leon Fleisher; violoncelistul Yo Yo Ma nu a putut ateriza din cauza viscolului. La București, la Atheneul Român, cele două concerte ale Filarmonicii - concerte conduse
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
noii orînduiri" de funestă memorie. Pe plan cultural, se impune conștiinței critice vigilente a lui Ovidiu Pecican stabilirea unui "nou canon", liberalizant sub egida lovinescienelor "revizuiri", operație deloc simplă, după cum prea bine știm, implicînd asimilarea zonelor interzise, în frunte cu diaspora, reexaminarea gloriilor epocii comuniste, precum Zaharia Stancu și Titus Popovici, "cîntărirea corectă" a opozanților și disidenților precum Paul Goma, analiza unor trăsături apărute pe parcurs precum sarcasmul civic și umorul debordant, rabelaisian al lui Luca Pițu și multe altele. în
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
este cazul să ne facem iluzii în legătură cu democrația din România și cu existența statului de drept, nu trebuie nici să ne mire neîncrederea subtil-persiflantă a occidentalilor față de harababura dirijată și întreținută de întregul postdecembrism. Mai grav este faptul că nici măcar diaspora (sau, mă rog, o bună parte a ei) nu poate fi lesne clintită dintr-un imobilism alimentat uneori cu neîncredere viscerală vizavi de grozăvia și ridicolul realităților din țară, alteori cu dispreț îngăduitor împrumutat din mediile în care încearcă să
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
Hoțul” lui Bernstein, fiind ulterior interogat de poliție. „Dar pe lângă această Timișoară a nobilimii și a proletarilor, mai exista o alta, căreia, pe atunci, familia îi aparținea trup și suflet. Timișoara sârbească, rămășițele rămășițelor, orașul vechi, muribund, religios până la fanatism. Diaspora semănând cu Timișoara evreilor. Orașul din inimă Tot despre Timișoara, unde și-a și plasat acțiunea Cărții a II-a din romanul „Migrațiile”, își va aminti pe larg în „Lirica Itacăi și comentarii”. „În inima orașului se aflau multe clădiri
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
le prevede proiectul noii Constituții. Astfel, proiectul garantează proprietatea privată și cea publică, delimitează domeniile de competență ale celor două Camere, reglementează strict situațiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, introduce principiul separației și echilibrului puterilor, dă posibilitatea diasporei de a ocupa funcții publice. Proiectul urmează să intre în dezbaterea Parlamentului în februarie, pentru ca în lunile mai-iunie să poată fi organizat referendumul. politicianul săptămânii Viktor Fedorovici Yanukovici, prim-ministru al Ucrainei S-a născut la 9 iulie 1950, în
Agenda2003-3-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/280581_a_281910]
-
euro). Garanția oferită este de 3 ani sau 100 000 km. Informații suplimentare se pot obține și la tel./fax 0256/ 147 371, e-mail: office@mazda. shock. ro. LUCIAN RONKOV Cursuri de instruire l Pentru reprezentanți din administrația publică Fundația Diaspora, în parteneriat cu Fundația Civitas, consiliile județene Timiș și Caraș-Severin și Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității de Vest a demarat proiectul „SEDAP - Sistem de educație la distanță pentru administrația publică“. Câte 30 de cursanți, angajați în instituții ale administrației
Agenda2003-5-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280650_a_281979]
-
de intenție, vor putea participa la seminariile cu teme referitoare la management public, comunicare și relații publice, management financiar, al resurselor umane și de proiect, dezvoltare locală și regională. Cererile de înscriere pot fi depuse de primării la sediul Fundației Diaspora (Bd. Revoluției nr. 8) până la data de 22 februarie. Informații suplimentare se pot obține la C.J.T. , tel. 193 676, int. 367, persoană de contact Gheorghe Ionașcu, sau la tel. 0723-261 163 - Toth Zsolt. L. SCRIPCĂ Weekend loteristic l Tragerea se
Agenda2003-5-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280650_a_281979]
-
și BB, adică Berbecu Bank? Mai greu o să fie să găsească oameni dispuși să ia bani de la el, după ce am văzut cum lucrează biroul de recuperatori Zmărăndescu&Co. Presa, la zi: Gândul prezintă un proiect al șefului comunităților PDL din diaspora, Wiliam Brânză, care vrea să impoziteze sumele transferate de căpșunari rudelor din țară. Cu 1 la sută. Cum ar veni, dacă pensionarii din Iași au aruncat pedeliștilor în curte gălețile primite în campania electorală, tizul lui Shakespeare vrea ca muncitorii
Ziare, la zi: Evenimentul Zilei a întors armele () [Corola-journal/Journalistic/28078_a_29403]
-
discipolii săi au venit la Ierusalim pentru a celebra sărbătoarea Pesah (Paștelui) și a azimelor, una dintre cele trei mari sărbători anuale de pelerinaj. Cu această ocazie, de fiecare dată zeci, poate sute de mii de evrei din Palestina și Diaspora veneau să depună darurile și să se închine la Templu. Manifestările durau între 14 și 22 ale lunii Nisan. Cea mai mare parte dintre oaspeți sosea cu cel puțin 8 zile înainte de începerea festivităților pentru a avea timp să se
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
Televiziunii Române (circa două sute milioane lei) este aproape egală cu sprijinul salarial alocat de Stat Bisericii Ortodoxe Române (aproximativ două sute zece milioane lei), ''deși contribuția reală a Bisericii la viața spirituală, cultural-educațională și social-filantropică a comunităților locale din țară și din diaspora română este incomparabil mai mare și mai eficientă". Citește și:
Patriarhia: TVR să nu se interpună în parteneriatul Stat-Biserică () [Corola-journal/Journalistic/26840_a_28165]
-
Credincioșii ortodocși români, atât din țară, cât și din Diaspora, pot face donații pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului și online. Patriarhia Română, prin Biroul IT, a lansat site-ul de campanie- o interfață care pune la dispoziție mai multe modalități prin care se pot face donații. Site-ul mai conține
Donaţii online pentru Catedrala Mântuirii Neamului () [Corola-journal/Journalistic/26284_a_27609]
-
a declarat, într-un interviu pentru , că românii din străinătate nu mai cred că lucrurile s-ar putea transforma prea curând în bine, adăugând că aceștia sunt totuși din ce în ce mai organizați. Care sunt particularitățile unui realizator tv care face emisiuni pentru Diaspora? Nu cred că ai nevoie de abilități speciale. Aș spune că particularitățile vin cu timpul. Faptul că ești ancorat în ambele realități, atât cea a comunităților de români din afara granițelor cât și a noastră, a celor care am ramas în
Marius Dobrescu, TVR Internaţional: Românii din străinătate sunt resemnaţi - INTERVIU () [Corola-journal/Journalistic/26520_a_27845]
-
străbat foarte greu prin noianul de subiecte mondene care țin mai ales în ultima perioadă prima pagină a ziarelor sau deschid buletinele de știri. În acest sens, o mare importanță, aș spune esențială, o are colaborarea cu jurnaliștii români din diaspora. Și aș aminti aici nu doar Spania și Italia, unde sunt comunități de români însemnate, ci și Ungaria, Grecia, Canada sau Noua Zeelandă. Jurnaliștii de aici sunt cei care ne țin la curent cu problemele comunităților, jurnaliști care practică această meserie
Marius Dobrescu, TVR Internaţional: Românii din străinătate sunt resemnaţi - INTERVIU () [Corola-journal/Journalistic/26520_a_27845]
-
fugit către mai bine, deci lor le este bine, au salarii mari, nu ne mai interesează, decât în cazul extraordinar în care un român face ceva scabros sau scandalos în Peninsulă... Ei bine, lucrurile nu stau chiar așa, comunitățile din diaspora se confruntă cu foarte multe probleme, unele grave, mame care nu sunt lăsate să-și vadă copiii ani în șir de familiile soților italieni, cazuri în care brațul legii și al autorităților din România nu bate până într-acolo. Există
Marius Dobrescu, TVR Internaţional: Românii din străinătate sunt resemnaţi - INTERVIU () [Corola-journal/Journalistic/26520_a_27845]
-
din Seattle, în parteneriat cu DC News, pe tema votului prin corespondență a românilor din străinătate, la care au participat jurnaliști din Canada, SUA, Noua Zeelandă, Germania, Spania, Canada, Italia, Republica Moldova, Germania și Kazahstan a scos la iveală teama românilor din diaspora că în ultimul timp, politicienii au devenit interesați de aceste voturi pentru că sunt mult mai ușor de fraudat. Jurnaliștii din străinătate au încercat să aducă o soluție pentru a putea implementa votul prin corespondență. Cea mai mare problemă este ridicată
DEZBATERE: Jurnaliştii din străinătate se tem că votul prin corespondenţă va favoriza frauda electorală - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/25692_a_27017]
-
mai ușor de fraudat. Jurnaliștii din străinătate au încercat să aducă o soluție pentru a putea implementa votul prin corespondență. Cea mai mare problemă este ridicată de lipsa unei baze de date în care să fie înregistrați toți românii din diaspora. Această bază de date nu există pentru că, până la ultimele alegeri prezidențiale, politicienii nu au realizat potențialul diasporei de a influența rezultatele alegerilor, au fost de acord majoritatea jurnaliștilor prezenți la dezbatere. Urmărește mai jos, integral, dezbaterea jurnaliștilor din diaspora De
DEZBATERE: Jurnaliştii din străinătate se tem că votul prin corespondenţă va favoriza frauda electorală - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/25692_a_27017]