947 matches
-
-ód(ik)/-őd(ik)". Sensul lor de bază este reflexiv (de pildă în cazul verbului "mosakodik „a se spăla”), dar pot avea și sens activ (ex. "gúnyolódik „a ironiza”), și sens pasiv ("elintéződik „a se rezolva”), și să exprime și diateza medie ("bánkódik „a fi trist”). Alte afixe polisemice gramaticale sunt, tot în maghiară, majoritatea prefixelor verbale. Prefixul "ki-", bunăoară, provine de la adverbul "ki" „(spre) afară”, având uneori sensul acesta concret și ca prefix: kimegy" „a ieși” (literal „a merge afară
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
Textele reprezintă cea mai veche atestare a unei limbi indo-europene. Fazele prin care a trecut limba hitita sunt: hitita veche, hitita mijlocie și neo-hitita. Verbele în limba hitita sunt flexionare în legătură cu două clase: conjugarea ,mi” și conjugarea ,hi”. Există două diateze( activă și mediopasivă), două modurui( indicativ și pasiv) și două timpuri( prezent și preterit). Există și câteva nume verbale, numite infinitiv 1 și 2, supin și substantiv verbal, la fel ca si participiul, de sens pasiv cu sensul de verb
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
bază” sau ,a duce la aceeași structură”. Exemple de astfel de verbe sunt: ,sarazziyahh-”=,a pune în partea de sus”( ,sarazzi”=,sus”) -,-annăi-”, exprimă o persistentă, de exemplu ,iya-”= ,a merge”; ,iyannăi-”=,a marșa continuu” -,-sk-” -,-es-” -,-nu-” -,-nin-” "Inflexiunea": Diateza activă- la indicativ prezent -Conjugarea mi: -singular 1: -mi -singular 2: -si -singular 3: -zi -plural 1: -weni -plural 2: -teni -plural 2: -anzi -Conjugarea hi: -singular 1: -hi (-ahhi) -singular 2: -ți -singular 3: -i -plural 1: -weni -plural
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
mi: -singular 1: -mi -singular 2: -si -singular 3: -zi -plural 1: -weni -plural 2: -teni -plural 2: -anzi -Conjugarea hi: -singular 1: -hi (-ahhi) -singular 2: -ți -singular 3: -i -plural 1: -weni -plural 2: -teni -plural 3: -anzi Diateza mediopasivă-la indicativ prezent: -Conjugarea mi: -singular 1: -hahari(hari, ha) -singular 2: -tați(ta) -singular 3: -tați(ta) -plural 1: -wastati(-wasta) -plural 2: -duma(-dumari) -plural 3: -antari(-anta) -Conjugarea hi are la diateza mediopasivă aceleași forme că și
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
2: -teni -plural 3: -anzi Diateza mediopasivă-la indicativ prezent: -Conjugarea mi: -singular 1: -hahari(hari, ha) -singular 2: -tați(ta) -singular 3: -tați(ta) -plural 1: -wastati(-wasta) -plural 2: -duma(-dumari) -plural 3: -antari(-anta) -Conjugarea hi are la diateza mediopasivă aceleași forme că și conjugarea mi, atât la singular, cât și la plural Diateza activă- la indicativ preterit: -Conjugarea mi: -singular 1: -un (-nun) -singular 2: -s(-ț, -ta) -singular 3: -ț(-ta) -plural 1: -wen -plural 2: -ten
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
ha) -singular 2: -tați(ta) -singular 3: -tați(ta) -plural 1: -wastati(-wasta) -plural 2: -duma(-dumari) -plural 3: -antari(-anta) -Conjugarea hi are la diateza mediopasivă aceleași forme că și conjugarea mi, atât la singular, cât și la plural Diateza activă- la indicativ preterit: -Conjugarea mi: -singular 1: -un (-nun) -singular 2: -s(-ț, -ta) -singular 3: -ț(-ta) -plural 1: -wen -plural 2: -ten(-țin) -plural 3: -er(-ir) -Conjugarea hi: -singular 1: -hun -singular 2: -s(-ta,-stă
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
3: -ț(-ta) -plural 1: -wen -plural 2: -ten(-țin) -plural 3: -er(-ir) -Conjugarea hi: -singular 1: -hun -singular 2: -s(-ta,-stă) -singular 3: -s(-ta,-stă) -plural 1: -wen -plural 2: -ten(-țin) -plural 3: -er(-ir) Diateza mediopasivă-la indicativ preterit: -conjugarea mi -singular 1: -hahat(i) (-hat(i)) -singular 2: -țâț(i) (-ta) -singular 3: -țări (-ta) -plural 1: -wastat -plural 2: -dumat -plural 3: -antat(i) -Conjugarea hi: -singular 1: -hahari (-hari) -singular 2: -tați (-ta
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
-ta) -singular 3: -țări (-ta) -plural 1: -wastat -plural 2: -dumat -plural 3: -antat(i) -Conjugarea hi: -singular 1: -hahari (-hari) -singular 2: -tați (-ta) -singular 3: -ari (-a) -plural 1: -wastati (-wasta) -plural 2: -duma -plural 3: -antari (-anta) Diateza activă- la imperativ: -conjugarea mi: -singular 1: -(a)llu -singular 2: -(-i, -ț) -singular 3: -du -plural 1: -weni -plural 2: -en (-țin) -plural 3: -andu -conjugarea hi: -singular 1: -allu -singular 2: -(-i) -singular 3: -u -plural 1: -weni
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
a)llu -singular 2: -(-i, -ț) -singular 3: -du -plural 1: -weni -plural 2: -en (-țin) -plural 3: -andu -conjugarea hi: -singular 1: -allu -singular 2: -(-i) -singular 3: -u -plural 1: -weni -plural 2: -ten (-țin) -plural 3: -andu Diateza mediopasivă- la imperativ: -conjugarea mi: -singular 1: -haharu (-haru) -singular 2: -hut(i) -singular 3: -taru -plural 1: - -plural 2: -dumat(i) -plural 3: -antaru -conjugarea hi: -singular 1: -haharu (-haru) -singular 2: -hut(i) -singular 3: -aru -plural 1
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
Diateza este o categorie gramaticală flexionară caracteristică verbului, care exprimă raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb, agentul procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia. În gramaticile tradiționale ale limbii române, unii autori iau în
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
o categorie gramaticală flexionară caracteristică verbului, care exprimă raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb, agentul procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia. În gramaticile tradiționale ale limbii române, unii autori iau în seamă diateza activă, diateza pasivă și diateza reflexivă, iar alții acceptă caracterul reflexiv al unor verbe, dar contestă existența diatezei reflexive. Această diateză arată că procesul este realizat sau enunțat de subiectul gramatical, atunci când există un asemenea subiect, și este suferit de
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
gramaticală flexionară caracteristică verbului, care exprimă raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb, agentul procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia. În gramaticile tradiționale ale limbii române, unii autori iau în seamă diateza activă, diateza pasivă și diateza reflexivă, iar alții acceptă caracterul reflexiv al unor verbe, dar contestă existența diatezei reflexive. Această diateză arată că procesul este realizat sau enunțat de subiectul gramatical, atunci când există un asemenea subiect, și este suferit de obiect, dacă
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
verbului, care exprimă raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb, agentul procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia. În gramaticile tradiționale ale limbii române, unii autori iau în seamă diateza activă, diateza pasivă și diateza reflexivă, iar alții acceptă caracterul reflexiv al unor verbe, dar contestă existența diatezei reflexive. Această diateză arată că procesul este realizat sau enunțat de subiectul gramatical, atunci când există un asemenea subiect, și este suferit de obiect, dacă acesta există, diferit
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia. În gramaticile tradiționale ale limbii române, unii autori iau în seamă diateza activă, diateza pasivă și diateza reflexivă, iar alții acceptă caracterul reflexiv al unor verbe, dar contestă existența diatezei reflexive. Această diateză arată că procesul este realizat sau enunțat de subiectul gramatical, atunci când există un asemenea subiect, și este suferit de obiect, dacă acesta există, diferit de subiectul gramatical. Se distinge formal de celelalte diateze prin lipsa vreunui morfem
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia. În gramaticile tradiționale ale limbii române, unii autori iau în seamă diateza activă, diateza pasivă și diateza reflexivă, iar alții acceptă caracterul reflexiv al unor verbe, dar contestă existența diatezei reflexive. Această diateză arată că procesul este realizat sau enunțat de subiectul gramatical, atunci când există un asemenea subiect, și este suferit de obiect, dacă acesta există, diferit de subiectul gramatical. Se distinge formal de celelalte diateze prin lipsa vreunui morfem specific. Verbele active
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
verbe, dar contestă existența diatezei reflexive. Această diateză arată că procesul este realizat sau enunțat de subiectul gramatical, atunci când există un asemenea subiect, și este suferit de obiect, dacă acesta există, diferit de subiectul gramatical. Se distinge formal de celelalte diateze prin lipsa vreunui morfem specific. Verbele active pot fi: Această diateză arată că subiectul gramatical suferă procesul realizat de un autor neprecizat sau de un complement de agent, altul decât subiectul gramatical. Această diateză are ca morfem verbul auxiliar "a
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
este realizat sau enunțat de subiectul gramatical, atunci când există un asemenea subiect, și este suferit de obiect, dacă acesta există, diferit de subiectul gramatical. Se distinge formal de celelalte diateze prin lipsa vreunui morfem specific. Verbele active pot fi: Această diateză arată că subiectul gramatical suferă procesul realizat de un autor neprecizat sau de un complement de agent, altul decât subiectul gramatical. Această diateză are ca morfem verbul auxiliar "a fi", verbul de conjugat fiind la participiu, acordat cu subiectul. Exemple
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
gramatical. Se distinge formal de celelalte diateze prin lipsa vreunui morfem specific. Verbele active pot fi: Această diateză arată că subiectul gramatical suferă procesul realizat de un autor neprecizat sau de un complement de agent, altul decât subiectul gramatical. Această diateză are ca morfem verbul auxiliar "a fi", verbul de conjugat fiind la participiu, acordat cu subiectul. Exemple: Pot fi puse la diateza pasivă verbele active tranzitive, complementul direct de la diateza activă devenind subiect, iar subiectul - complement de agent. De exemplu
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
suferă procesul realizat de un autor neprecizat sau de un complement de agent, altul decât subiectul gramatical. Această diateză are ca morfem verbul auxiliar "a fi", verbul de conjugat fiind la participiu, acordat cu subiectul. Exemple: Pot fi puse la diateza pasivă verbele active tranzitive, complementul direct de la diateza activă devenind subiect, iar subiectul - complement de agent. De exemplu "Cartea a fost cumpărată de mine" rezultă din transformarea propoziției "Eu am cumpărat cartea". Excepții sunt unele verbe ca "a binevoi", "a
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
de un complement de agent, altul decât subiectul gramatical. Această diateză are ca morfem verbul auxiliar "a fi", verbul de conjugat fiind la participiu, acordat cu subiectul. Exemple: Pot fi puse la diateza pasivă verbele active tranzitive, complementul direct de la diateza activă devenind subiect, iar subiectul - complement de agent. De exemplu "Cartea a fost cumpărată de mine" rezultă din transformarea propoziției "Eu am cumpărat cartea". Excepții sunt unele verbe ca "a binevoi", "a comporta", "a durea" etc. În mod tradițional, diateza
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
diateza activă devenind subiect, iar subiectul - complement de agent. De exemplu "Cartea a fost cumpărată de mine" rezultă din transformarea propoziției "Eu am cumpărat cartea". Excepții sunt unele verbe ca "a binevoi", "a comporta", "a durea" etc. În mod tradițional, diateza reflexivă este considerată a fi acea formă a verbului care se distinge morfologic prin faptul că este asociată cu formele neaccentuate de dativ și de acuzativ ale pronumelui reflexiv, cu sau fără funcție sintactică. Din punctul de vedere al conținutului
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
prin faptul că este asociată cu formele neaccentuate de dativ și de acuzativ ale pronumelui reflexiv, cu sau fără funcție sintactică. Din punctul de vedere al conținutului, se caracterizează prin opt sensuri sau valori, ceea ce face să fie contestată existența diatezei reflexive, verbele cu această formă fiind incluse în celelalte diateze. Categoriile de verbe reflexive după faptul că pronumele reflexiv are sau nu funcție sintactică, și după sensul exprimat, sunt: Avram 1997, care nu acceptă existența diatezei reflexive, include verbele reflexive
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
și de acuzativ ale pronumelui reflexiv, cu sau fără funcție sintactică. Din punctul de vedere al conținutului, se caracterizează prin opt sensuri sau valori, ceea ce face să fie contestată existența diatezei reflexive, verbele cu această formă fiind incluse în celelalte diateze. Categoriile de verbe reflexive după faptul că pronumele reflexiv are sau nu funcție sintactică, și după sensul exprimat, sunt: Avram 1997, care nu acceptă existența diatezei reflexive, include verbele reflexive obiective, reciproce, eventive, dinamice și impersonale printre cele de diateza
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
să fie contestată existența diatezei reflexive, verbele cu această formă fiind incluse în celelalte diateze. Categoriile de verbe reflexive după faptul că pronumele reflexiv are sau nu funcție sintactică, și după sensul exprimat, sunt: Avram 1997, care nu acceptă existența diatezei reflexive, include verbele reflexive obiective, reciproce, eventive, dinamice și impersonale printre cele de diateza activă, iar pe cele cu sens pasiv printre cele de diateza pasivă, dar nu ia în seamă verbele participative și pe cele posesive. Totodată, consideră că
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
diateze. Categoriile de verbe reflexive după faptul că pronumele reflexiv are sau nu funcție sintactică, și după sensul exprimat, sunt: Avram 1997, care nu acceptă existența diatezei reflexive, include verbele reflexive obiective, reciproce, eventive, dinamice și impersonale printre cele de diateza activă, iar pe cele cu sens pasiv printre cele de diateza pasivă, dar nu ia în seamă verbele participative și pe cele posesive. Totodată, consideră că la unele verbe eventive pronumele reflexiv este analizabil (exemplu: "El se îmbogățise"). Gramaticile limbii
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]