300 matches
-
1979; Palimpsestes. La Littérature au second degré, Seuil, col. "Essais", Paris, 1982; Nouveau Discours du récit, Seuil, col. "Poétique", Paris, 1983; Seuils, Seuil, col. "Poétique", Paris, 1987; Fiction et diction, Seuil, col. "Poétique", Paris, 1991 (Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, Editura Univers, București, 1994); Immanence et Transcendance, Ed. du Seuil. Paris. 1994; La Relation esthetique, Ed. du Seuil, Paris, 1997 (trad. rom. Opera artei (2 vol.): (I). Imanență și transcendență, Editura Univers, 1999, (II). Relația estetică, Editura Univers, 2000); Figures
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acum nu voi mai iubi decât rochiile de mătase și poeziile triste". Interioritatea muzicală, peisajele autumnale, parcurile desfrunzite, lumea rafinată sau vulgară, boema artistică, ființele rătăcite, melancolice, "străzi cu grădini plouate" iată teme și motive din panoplia simbolistă, transpuse în dicțiune lirică. În amestecul de umbră și lumină, peisaj vesperal prielnic imaginilor și situațiilor stranii, un călugăr visează un cod coordonator, deși e un "patriarh al magiei negre"; doi pensionari comentează o dramă amoroasă; un nebun "mânca și cânta după gramofon
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o astfel de problematică, dominată de impulsuri inflamate, Theodor Codreanu ne invită, odată cu publicarea tomului Eminescu în captivitatea "nebuniei" (Editura Universul, Chișinău, 2011), la o analiză lucidă, remarcabil documentată, tranșantă, cu evidente merite în ceea ce privește expresia și tensiunea provenite din eșafodajul dicțiunii ideii, ceea ce atinge, în mod indiscutabil, prerogativele unei cărți de referință, paradigmatică, pentru înțelegerea celui mai discutat, cred, episod din istoria literaturii autohtone, o adevărată pată oarbă în biografia marelui poet. Demersul lui Theodor Codreanu, unul dintre cei mai autentici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
era formată din turiști curioși cum celebrează evreii, la Roma, sosirea Reginei Shabat, o bună parte dintre ei erau negri și, probabil, mulți creștini. Acustica de sub bolta înaltă a sinagogii era stridentă, iar eforturile de a descifra cuvintele pierdute în dicțiunea hazan31-ului nu prea dădeau roade și atunci mi-am adus aminte de seara de Yom Kippur și de Kol Nidre 32 în Sinagoga de la Padova, în urmă cu vreo cinci ani. Venisem la oficiul religios festiv cu cartea mea de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și sexualitate, Traducere, eseu introductiv și note de dr. Leonard Gavriliu, București, Editura Științifică, 1994. * Galaction, Gala, Mihai Eminescu, Iași, Editura Junimea, 1987. * Gană, George, Melancolia lui Eminescu, Editura Fundației Culturale Române, 2002. * Genette, Gerard, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, Traducere și prefață de Ion Pop, București, Editura Univers, 1994. * George, Sergiu Al., Arhaic și universal. India în conștiința culturală românească, București, Editura Eminescu, 1981. * Gherasim, Vasile, Mihai Eminescu. Studii și articole, Ediție alcătuită, prefață și bibliografie de George Muntean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și susținut în același timp de argumentul autorității opiniei pedagogului francez, G. Compayré: „fără a tinde să facem din elevii noștri niște declamatori, trebue să ne preocupăm de pronunțarea, de accentul, de puritatea articulațiunii lor și nu mai puțin de dicțiunea lor” (după Papadopol, 1925: 36). VI. Profesorul de limba română Deși în mod logic, imediat după abordarea lecturii ca proces oral, putea să fie discutată problema predării lecturilor, legată direct de problema anterioară, autorului i se pare mai curând că
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
care pe mulți, credem, îi cunoscuse îndeaproape erau cititori imperfecți - care nu ofereau elevilor modele de lectură artistică - și că în spiritul școlilor franceze, de exemplu, (ceea ce denotă că în Europa era aceeași situație), existau și la noi profesori de dicțiune. „Ce va face acesta?” se întreabă retoric Papadopol, oferind și răspunsul. „transportîndu-și bagajul intelectual din comună în comună, el va insinua profesorilor de mai sus [„cititori imperfecți” n.n. M:S:] prin scurte conferințe întovărășite de exerciții - arta de a citi
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și analitic, Papadopol consideră că această soluție nu e o măsură eficientă, fiindcă înmulțește „numărul funcționarilor de la centru” și vede o rezolvare justă în a introduce la admiterea în facultăți examene orale, iar aprecierea candidaților să se facă și privind „dicțiunea”, dar insistă ca aceasta să nu fie singura măsură, și să se rămână la selectarea inițială, ci să existe în facultăți o preocupare continuă pe linia formării studenților ca lector justus, propunând: „examen preliminar, cursuri, exerciții și examene obligatorii”(Papadopol
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lui Ciuntu, că fiica Vioricăi 180, de la Fălticeni, a avut cinstea de a sta în prezidiu la Cinema, cu cele mai înalte autorități și personalități de frunte: profesori, doctori, academicieni etc. Se pare că e o fată talentată, poetă, cu dicțiune frumoasă. Vă rog să-mi iertați lipsa de ordine în misiva de față, dar scriu sub impresia evenimentelor petrecute și ideile îmi vin în minte ca o avalanșă. Monografia Liceului a fost scrisă de doi profesori. Cuprinde multe evocări și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de faptul că oratorul se urca pe rostrii, de unde auditoriul îi putea observa cea mai mică șovăială a picioarelor, nervozitatea pașilor, gesticulația dezordonată a mâinilor, mișcări care ar fi putut trăda teama, timiditatea și nesinceritatea. Gesturile oratorului variau în funcție de tonalitatea dicțiunii cu care-și rostea discursul și de caracterul cuvântării sale (întinderea brațului corespundea tonului puternic al vocii, iar îndoirea acestuia tonului mai dulce). Însemnătatea gestului în teatru a fost covârșitoare dintotdeauna, deoarece limbajul scenic s-a desăvârșit prin gest, intensificând
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dintre cele mai de seamă laturi ale meșteșugului actoricesc constă în educarea organică a suflului, a respirației. Nu se pot spune lesne versuri fără această cunoaștere, nu e posibil un bun debit vocal, adică o ușurință a vorbirii, fără o dicțiune bună, o perfectă pronunțare a fiecărei silabe a cuvântului și nu poți să pornești la obținerea unui debit curgător și a unei dicțiuni clare dacă nu posezi o bună respirație" (Vraca, 1957, p. 37). 32 Gottesman & Mauro, 1999, p. 13-15
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fără această cunoaștere, nu e posibil un bun debit vocal, adică o ușurință a vorbirii, fără o dicțiune bună, o perfectă pronunțare a fiecărei silabe a cuvântului și nu poți să pornești la obținerea unui debit curgător și a unei dicțiuni clare dacă nu posezi o bună respirație" (Vraca, 1957, p. 37). 32 Gottesman & Mauro, 1999, p. 13-15. Vezi și Sîrbu, 2007, pp. 12-15. 33 Vatamanu-Matei, 2010, pp. 173-174. 34 Héril & Mégrier, 2009, p. 97. 35 Adaptare după Munteanu, 2005, p.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
teatru, dat fiind faptul că acesta „arată” acțiuni omenești cu aparența de a fi reale. Acum „actorul nu este decât un mijloc transparent, un mijlocitor care trebuie să redea textul. De altfel, ceea ce i se cere anume e voce frumoasă, dicțiune, frazare, căldură și pasiune recitativă, chestiunea întrupării ori a costumului, de pildă, nepunându-se cu necesitate, iar jocul scenic fiind necunoscut” . Prezentarea declamatorie a rolului este impusă și de faptul că tragedia clasică franceză (Corneille, Racine), de exemplu, este în
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
politică constă în a căuta ceea ce este in genios și nou, mai degrabă decât ceea ce e adevărat, a-ți plăcea ceea ce ia chip de tablou istoric decât ceea ce este util, a te arăta foarte sensibil la calitatea jocului și a dicțiunii actorilor, independent de consecințele piesei, și a te hotărî în sfârșit bizuindu-te mai mult pe impresii decât pe argumente“ (Mémoires, Paris, Calmann-Lévy, 1893, p. 97). Și Tocqueville adaugă: „poporul francez, luat în întregul lui, judecă prea adesea în politică
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
flagrantă. Nicolae Labiș a rămas, mult timp, în istoria poeziei românești contemporane, ca o figură cu amprentă mitică, amprentă dată și de destinul necruțător care a vrut ca poetul să dispară la numai douăzeci și unu de ani. Dinamismul viziunii și naturalețea dicțiunii poetice sunt cele două coordonate ce conferă pecetea originalității liricii lui Labiș. Poezia sa încearcă să sesizeze, din perspectiva înțelegerii și empatiei, contradicțiile și paradoxurile realității, într-un demers prin care treptele înțelegerii umane sunt convertite în trăire liminară, de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
dramatism; (!!) lipsa detalilor, a verigilor intermediare, etc., fac ciocnirea mai intensă; - conflictul scoate la lumină și stările sufletești ale personajelor; intonația are un mare rol, ea nu caracterizează doar stilul autorului însuși, ci și felul de a vorbi al personajelor; - dicțiunea, mai ales în cazul dramei în versuri, este amenințată să devină mai puțin fireascăl se ajunge la un compromis între intonația firească a frazei și cerințele unei declamații mai mult sau mai puțin teatrale. Alte obiective, de urmărit: 1. interferența
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sociolinguistique de la terminologie, 1er ed. 1993, ed.2003, De Boeck&Larcier, Edition Duculot, Bruxelles. GENETTE, G., 1978: Genette, Gérard, Figuri, traducere de Angela Ion și Irina Mavrodin, Editura Univers, București. GENETTE, G., 1994: Genette, Gérard, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, Editura Univers, București. GHEȚIE, I., 1978: Ion Gheție, Istoria limbii române literare. Privire sintetică, Editura Șțiințifică și Enciclopedică, București. GIAUFRET ROSSI Anna și Michaela, Metafore terminologie, circulația cunoștințelor și contactul între limbi. Semne, vorbire și Societatea [on- line], 10. metafora
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
nu de câmpul literar, ci de cel cuprinzător de teoria și tehnica vorbirii, în care expresia, formularea verbală și structura stilistică să fie la ele acasă. Explicații se pot da multe. În zilele noastre nu mai sunt la mare cinste dicțiunea, declamarea și ordonarea discursului pe principiile elocinței. Poate e nevoie de "momentul unui nou început"! Cu toate acestea, Iașul literar nu duce lipsă de critici-buni vorbitori, așa cum sunt (despre unii vorbim din nefericire la trecut) Constantin Ciopraga, Gavril Istrate, Elvira
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fiecare dată, câte ceva cu care nu se mai întâlnește niciodată... Tandrețea și ușoara melancolie a tangourilor, simplitatea și naivitatea lor, alteori verva, franchețea și discreta ironie reprezentau trăsătu- rile caracteristice ale bucureșteanului de atunci, care cerea cântărețului de muzică ușoară dicțiune impecabilă, emisie clară, expresie desăvârșită, dar și prezență scenică plăcută, decentă, chiar elegantă. De acolo a luat-o spre Gara de Nord, pe Griviței, unde o clădire dărăpănată, închisă și uitată de lume i-a amintit de seara când, amețit de băutură
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu multă ușurință flanele de lână, ciorapi sau mănuși, de la o vârstă de copil, uimitor de repede. Învăța cu multă ușurință poezii și basme. Spunea povești cu mult talent. Cânta frumos, avea și voce frumoasă, și ureche muzicală, dar și dicțiune plăcută. Cred că dacă ar fi făcut școală ar fi putut ajunge o solistă celebră de operă. Câte celebrități ne pier în mizerie !?! Câte mărgăritare de mare preț sparg porcii noștri în măselele lor !?! Dacă sora Nica s-a căsătorit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
teatru, ceea ce i-a adus conferirea Legiunii de onoare din partea guvernului francez. În 1934 este inspector delegat cu organizarea teatrului sătesc, iar în 1938 este director al Teatrului Muncitoresc “Muncă și Voie Bună”. A fost profesor suplinitor la catedra de Dicțiune, dramă și comedie a Conservatorului din București, în anul școlar 1943 - 1944. S-a dovedit a fi și un scriitor de mare talent, dar și autorul unor piese apreciate de marele public precum și de critica literară. Amintim lucrări în proză
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
cu multă ușurință flanele de lână, ciorapi sau mănuși, de la o vârstă de copil, uimitor de repede. învăța cu multă ușurință poezii și basme. Spunea povești cu mult talent. Cânta frumos, avea și voce frumoasă, și ureche muzicală, dar și dicțiune plăcută. Cred că dacă ar fi făcut școală ar fi putut ajunge o solistă celebră de operă. Câte celebrități ne pier în mizerie!?! Câte mărgăritare de mare preț sparg porcii noștri în măselele lor !?! Dacă sora Nica s-a căsătorit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
care semnează articole despre icoană și valoarea inimii în isihasm, despre sensul mistic al rugăciunii în ortodoxie ș.a. Încă de la volumul de debut, critica descoperă în versurile lui T. un autor având cultura imaginii intelectuale, pasionat al extazului și al dicțiunii lirice impregnate de erudiție. Poeziile sunt de mici dimensiuni, titlurile concentrează discursul și au menirea de a stimula fiorul întâlnirii cu o imaginație ținută totuși sub controlul numeroaselor simboluri livrești, pe care poetul le evocă învăluindu-le în nostalgia unor
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
deși era gras -, poseda o mască mobilă capabilă să înfățișeze cele mai fine nuanțe; gesturile și mișcările măsurate, ajutând admirabil la vivificarea ideilor, niciodată triviale. Vocea-i, deși nu era mare, era destul de puternică - puțin cam tremurată - și bine timbrată. Dicțiune bună. De obicei apărea în frac...“ - p. 27). Ziarul Românul scrie un articol în care pune în vedere faptul că, după secole de robire, Principatele Române pot, în sfârșit, să se manifeste din nou în fața omenirii ca stat de sine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pîinea cu sudoarea frunții, aș juca șah”, mi-a spus Cojocaru, care tocmai se întorcea de la Institut, după nouă sau zece partide cu Ion Diaconița. Cînd face astfel de mărturisiri, Costică pune o insistență particulară în vorbe, le imprimă o dicțiune care le dă gravitate. Ca și celelalte pasiuni ale sale, cea pentru șah (șahul și încetineala la scris mă determină să-l asemăn cu junimistul Vasile Burlă) își are originea tot în literatură. Nu cunosc pe altcineva care să aibă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]