1,001 matches
-
preocupărilor diplomației de realitățile vieții cotidiene. Spre exemplu, insistența părții române pentru includerea în Actul Final a principiului nerecurgerii la folosirea forței sau amenințării cu forța ar putea fi considerată ca perimată astăzi de unele minți neafectate de politica de dictat, de natură să oblige un guvern să adopte decizii nepopulare, sau mai grav împotriva intereselor propriului popor. In prezent, când un atac armat împotriva României ar putea să fie apreciat aproape o utopie, insistența promovării acestui principiu ar avea o
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
afirmare românească al refugiaților și expulzaților din Ardeal”, devine, din 4 februarie 1945, „Cotidian independent de luptă cetățenească”. Articolul-program, apărut sub semnătura lui Anton Ionel Mureșeanu și intitulat Ardealul nostru, mărturisește suferința adâncă produsă printre români de sfâșierea țării prin Dictatul de la Viena, ca și legământul de a menține viu, prin cultură, sentimentul demnității naționale: „Ardealule!!! îți simțim durerea ta și a fiilor tăi și îți vom tălmăci în scrisul nostru, încrestând în sânge, drepturile tale și ale fiilor tăi la
ARDEALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]
-
adică salariul unui inginer sau economist stagiar pentru o lună. Economia lipsurilor era una depărtată de orice funcție a banilor, ca mijloc de schimb sau instrument de cuantificare a valorii mărfurilor. Raportate la produsele vestice, diferențele de schimb erau amețitoare, dictate și de diferența de competitivitate dar și de izolaționismul regimului. Aventura monedei țigări, fie că se chema Kent, Marlboro sau Camel, a trăit-o o mulțime de români. Pentru că nimeni nu avea ce face cu "leii", nimeni nu primea lei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și „păgân” practicat de mama lui Galerius pentru a-l discredita pe acest „ticălos” : „Colcăiau în el cruzimea naturală a unei fiare și o sălbăticie străină sângelui roman” (De mortibus persecutorum, IX, 2) (208, p. 61). De altfel, exagerări similare (dictate însă de alte conside rente) se regăsesc și la alți autori antici. Vorbind despre cucernicia femeilor gete, Strabon citează dintr-o carte (pierdută azi) a comediografului Menandru (secolul al IV-lea î.e.n.), în care un get misogin se plânge că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
esență rămâne însă inexprimabilă. - Sârguința, băiete, stă la baza tuturor lucrurilor. Amestecată cu tot atâta smerenie, ea formează lutul cel bun din care sunt plămădiți cei mai aleși frați ai noștri, rosti Abatele de parcă ar fi fost o mașină de dictat, încercînd să-l facă pe candidat să înțeleagă că victoria îi era încă departe. Nici măcar Dumnezeu nu e un cu adevărat sârguincios continuă în gând Abatele. Se prea poate ca acum să privească în cu totul altă parte și pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
timp real prin sunet-imagine analogică modifică, așa cum vom vedea, raportul cu timpul trecut (devalorizarea monumentului) și cu viitorul (evanescența posterităților). Această tehnică deopotrivă imaterială inventată de Renașterea italiană suscită de asemenea un alt spațiu imaginar, un alt ambient decît cel dictat de legile perspectivei. Spațiul medieval ierarhiza valorile, spațiul perspectivist e un sistem al mărimilor. Nu vom reveni la optica Evului Mediu, dar e clar că relația noastră vizuală cu lumea nu se mai construiește după raporturile de proximitate ieșite din
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Meteosat), să forăm mai bine pămîntul și să ne clădim orașele (prelucrarea computerizată a datelor cartografice). Imageria numerică rafinează și lărgește lumea reală, așa cum sinteticul oferă un instrument de creație și descoperire. Mașina eliberează imaginea de mitul cavernei și de dictatul aparențelor. Spiritul se poate oglindi în propriile forme demiurg, și nu jucărie a propriilor iluzii. Vom închina imnuri imaginii fără obiect, ca și biroului fără hîrtie, tipografiei fără plumb, băncii fără bancnote, geografiei fără hărți, muzicii fără solfegiu. Pe scurt
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de fenomen; ea era, în primul rând un semn de întrebare ce excludea, fie și din punct de vedere matematic, negarea fenomenului în sine: Omul este alcătuit dintr’un număr foarte mare, dar totuși finit, de molecule. Aranjamentul lor, chiar dictat genetic, este totuși opera hazardului (În meioză, diviziunea celulară responsabilă de crearea gameților, deci a celulelor care prin fecundare vor crea zigotul - celula primordială a omului - există cel puțin două procese randomizate: orientarea cromozomilor omologi pe fusul de diviziune în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
dorit. În mod similar,„respondenții” unui chestionar de sondaj nu se pot abate de la cursul stabilit deîntrebări. Comportamentul acestora este constrâns de regulile de bază ale cercetătorului. (Desigur, subiecții sau respondenții care nu sunt de acord să se conformeze comportamentului dictat sunt liberi să abandoneze experimentulsau sondajul.) În fine, În arhivele de documente istorice, se poate să nu găsiți ceea ce căutați, dar le puteți examina pe cele care există oricum și oricând vă este mai convenabil, În funcție de programul dumneavoastră. În toate
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
admirația lui Le Corbusier pentru ordinea din fabrică. Atunci când condamnă „putreziciunea” (la pourriture) orașului existent, a caselor și străzilor acestuia, el indică fabrica drept unică excepție, deoarece, În cadrul acesteia, modul de organizare și mișcările a sute de persoane sunt toate dictate de un singur scop rațional. Laudele lui se Îndreaptă Îndeosebi spre fabrica de țigări Van Nelle din Rotterdam, la care admiră austeritatea, ferestrele Înalte de la podea până la tavan de la fiecare etaj, ordinea cu care se lucrează și aparenta mulțumire a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În zonele rurale se datora, În cea mai mare măsură, faptului că susținuse rezistența Împotriva regulamentelor obligatorii oneroase ale statului colonial. Ca și În Rusia, țărănimea profitase de interregnumul de după obținerea independenței pentru a ignora sau a se opune politicilor dictate din capitală. La Început, crearea satelor planificate era un obiectiv central pentru Nyerere și UNAT. Scopul era, În acel moment, triplu: prestarea de servicii, punerea pe picioare a unei agriculturi moderne și mai productive și Încurajarea formelor de cooperare socialistă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Grăniceresc din Năsăud, luându-și bacalaureatul în 1918. Urmează din 1919, la Cluj, Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept, devenind profesor la Liceul Reformat (1927-1940) și director al școlilor industriale din Cluj (1932- 1940). În 1940, în urma Dictatului de la Viena, se refugiază la București, unde este director al Școlii Profesionale nr. 17 și profesor de limbă și literatura română la alte două școli, până la pensionare (1957). La Cluj a fost între 1919 și 1925 redactor și prim-redactor
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
recordul lipsei d-sale de personalitate.” Abia cu două plachete târzii, Lângă hotar (1943) și Sângerări ardelene (1944), poezia să capătă mai multă individualitate. Ultima dintre acestea exprimă de la un capăt la altul jalea Transilvaniei de Nord, înrobita în urmă Dictatului de la Viena. Este mărturisirea unui pribeag, plângere a dorului de casă, poetul evocând fie plaiul transilvan aflat sub „stea fatală”, fie conturând portrete emblematice precum mama, dăscălita, clopotarul, morarul, cioplitorul de cruci, crâsnicul. În succesiunea lui Octavian Goga, St. O.
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
prozator. Este fiul Zamfirei Luca (n. Pop), croitoreasă, și al lui Ștefan Luca, ofițer de poliție; este frate cu scriitorul Remus Luca. Urmează Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș (1935-1937) și Școala Normală din aceeași localitate (1937-1940). În 1940, după Dictatul de la Viena, familia se refugiază la Blaj. Absolvind Școala de Ofițeri (1944), L. participă la luptele din regiunea Mocrea-Sebiș-Arad. Întors de pe front în 1945, funcționează o perioadă ca pedagog în comuna Dumbrăveni din județul Sibiu, apoi, din 1946, ca redactor
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
Pop), croitoreasă, și al lui Ștefan Luca, ofițer de poliție; este frate cu scriitorul Ștefan Luca. Învață la Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș, apoi la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, unde familia se refugiază în 1940, după Dictatul de la Viena, luându-și bacalaureatul în 1943. Debutează în același an la „Revista Fundațiilor Regale”, cu un ciclu de poeme (Vitrina cu păpuși de porțelan ). Între 1943 și 1946 face Școala de Ofițeri, fiind lăsat la vatră cu gradul de
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
de romaniști, unii specializați în limba română, capabili să realizeze teze de doctorat în acest domeniu. În timpul războiului L. a apărat în presa suedeză neutră drepturile României asupra Transilvaniei, protestând contra anexării părții de nord a provinciei de către Ungaria prin Dictatul de la Viena, pe care îl considera o măsură injustă istoricește și imorală diplomatic. După război a făcut numeroase vizite și a ținut conferințe în România, iar la congresele internaționale de filologie romanică a abordat adesea teme românești. După o lungă
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
al lui Gavril Mihai Bâr; 8.XI.1922, Gherla), poet și traducător. Este fiul Teresiei (n. Dițu) și al lui Irimie Bâr, țărani. Urmează liceul la Gherla și Aiud, apoi o școală de subingineri la Cluj. Refugiat la Mediaș după Dictatul de la Viena, recrutat în armată, pleacă la București, unde își continuă specializarea tehnică, dar e trimis pe front (1942-1945). După război, publică versuri în ziare și reviste (scrie în „Scânteia” din 1945), reportaje, librete de balet, mici scenarii de film
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
revistă apărută la București, lunar, între 1 ianuarie 1941 și februarie 1944, ca seria a patra a publicației „Familia”, înființată de Iosif Vulcan în 1865. Seria a treia și-a întrerupt apariția la Oradea în august 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena. Ultimul număr editat la Oradea (7-8 din 1940) a fost confiscat la graniță, puține exemplare fiind salvate. Având trează conștiința că aparține climatului literar și artistic al Transilvaniei, F. devine un simbol al destinului tragic al provinciei destrămate
FAMILIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286946_a_288275]
-
Două jurnale, din 1931 și din 1940-1944, conturează figura unui „erou” epic angajat într-o questa a mărturiilor românești (istorice, religioase, literare), exultând la finele fiecărei „aventuri” încununate de succes ori suferind cu amărăciune în urma eșecurilor cauzate de pacturi și dictate, dar și de nepăsarea, obtuzitatea, reaua-voință sau invidia conaționalilor, însă niciodată dezarmând. Jurnalul din 1931, prin excelență unul de călătorie culturală și de studii, se constituie într-o fidelă diagramă afectivă și intelectuală a „tânărului de la sat pornit să caute
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
activității lui G. este aceea de autor de antologii. Alcătuite în timpul războiului, după criteriul apartenenței teritoriale (Poeți tineri ardeleni, 1940) sau după cel tematic (Transilvania în poezia românească, 1943), acestea au avut rolul de a menține, în pofida situației generate de Dictatul de la Viena, legăturile culturale dintre Transilvania și restul țării, de a permite scriitorilor transilvăneni să devină cunoscuți și să fie prezenți în lumea literară de peste munți. SCRIERI: Anotimpuri, București, 1938; Dincolo de pădure, București, 1943; Poemele verii, București, 1964; Cântece de
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
La „Cronici și recenzii” se prezintă cărți de Ion Pillat (Împlinire), Lucian Valea (Întoarcerea lângă pământ), Mihail Sadoveanu, Victor Vlad-Delamarina ș.a. Numărul 11-12/1943 e dedicat Marii Uniri din 1918, prin aceasta subliniindu-se continuitatea spiritualității transilvănene, greu încercată după Dictatul de la Viena. Revista se înscrie pe linia rezistenței prin cultură și a protestului deschis împotriva dezmembrării teritoriului transilvănean. M.Pp.
ROMANIA TANARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289333_a_290662]
-
așteptată, nu mai cunoaște primirea elogioasă a scrierilor precedente. De o recepție critică mai favorabilă se va bucura romanul Amândoi (1940). Comunicarea Centenarul nuvelei românești îi dă lui R. prilejul să protesteze public, într-o ședință a Academiei (1941), împotriva Dictatului de la Viena. În timpul războiului, sub direcția sa se înființează ziarul „Viața” (1941-1944), care a susținut regimul antonescian, scriitorul, extrem de prudent, evitând să se angajeze în chestiunile politice. Ajuns pentru a doua oară la conducerea Teatrului Național din București (februarie 1941
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
accentul pe creștere economică nelimitată, pe bogăția individuală și pe urmărirea interesului personal, visul european se centrează mai mult pe dezvoltare sustenabilă, pe calitatea vieții și pe consolidarea comunităților. Noi, americanii, trăim (și murim) de acord cu etica muncii și dictatele eficienței. Europenii pun un preț mai mare pe timp liber și chiar pe inactivitate. America s-a imaginat pe sine ca pe un mare creuzet al etniilor. Europa, În schimb, preferă să-și conserve bogata diversitate culturală. Noi credem În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
succesul material personal. Pentru europeni, fericirea rezidă În trăinicia relațiilor lor și În legăturile În comunitate. Relațiile strânse și sentimentul profund de solidaritate, Îmi amintesc prietenii mei europeni, necesită timp pentru a fi cultivate și nutrite. Nu se pot supune dictatelor ceasornicului sau cerințelor eficienței. Americanii se plâng adeseori că noi nu știm să ne bucurăm de viață precum o fac europenii. și nu o vom face, atât timp cât eficiența rămâne unealta noastră cea mai importantă pentru organizarea relațiilor spațio-temporale. Dacă pământul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al „Luceafărului” de la Pesta. Scriitorul Horia Stanca îi este frate, iar actorul și poetul Dominic Stanca văr. Face cursurile primare și Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj (1927-1938). Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității clujene, mutată, după Dictatul de la Viena, la Sibiu, unde obține licența în 1942, cu teza Problema cititului, care va fi și prima sa carte, apărută în 1943. Debutul în presă se înregistrează foarte devreme, la doar doisprezece ani, cu proza Legenda peștilor, trimisă la
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]