1,246 matches
-
păstor propriu, dăinuind numai în memoria colectivă a ortodocșilor bihoreni. În timpul episcopatului său, Eparhia Ortodoxă Română din Oradea va avea o nouă Reședință Episcopală, existentă până în ziua de astăzi, o Academie Teologică cu internat, o școală de cântăreți, o tipografie diecezană, un așezământ monahal la marginea satului Călugări - Mânăstirea Izbuc, care astăzi se află în plin proces de dezvoltare și înflorire, în apropierea orașului Vașcău, un fond de ajutorare a văduvelor și orfanilor de preoți; de asemenea, multe biserici din cuprinsul
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
sunt. În biserică suntem români și creștini și numai români și creștini” 3. Ajuns la cârma Eparhiei Oradiei, Episcopul Roman Ciorogariu a demarat un amplu program de organizare, înzestrare și edificare de noi instituții: achiziționarea Reședinței Episcopale (1921), înființarea Tipografiei Diecezane și a periodicului „Legea Românească” (1921), crearea Muzeului Eparhial (1921), înființarea Academiei Teologice din Oradea (1923), înființarea „Fundației Jubiliare Episcopul Roman Ciorogariu”, destinată văduvelor și orfanilor, precum și preoților bolnavi (1927), înființarea Mănăstirii Izbuc (1928). În pofida vârstei înaintate și a bolii
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
membru onorar" al principalului for cultural-științific din țara noastră. În scurt timp pune bazele înființării Academiei Teologice din Oradea, care își deschide cursurile în toamna anului 1923. Școala a funcționat pană în anul 1940. Doi ani mai târziu înființează tipografia diecezană; apoi căminul preoțesc și Școala de cântăreți bisericești și multe alte societăți religioase. În anul 1927 s-a înființat Fondul pentru ajutorarea văduvelor și orfanilor de preoți din Eparhie. A participat ca îndrumător la ridicarea mai multor biserici în cuprinsul
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
amintirea și pomenirea! Amin! Câteva note, indicii și referințe biografice: 1. Din activitatea bisericească a Episcopiei ortodoxe a Oradiei în ultimii două sute de ani (1784 - 1984), Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, 1984, p. 192; Roman Ciorogariu, Zile trăite, Tipografia Diecezană, Oradea, 1926, p. 278; Viorel Faur, Documente inedite despre modul cum a fost pregătită prima vizită a familiei regale române în Bihor (23 mai 1919), în revista “Cele Trei Crișuri”, 1997, nr.7-9, iulie-august-septembrie, p.3. 2. Arhivele Naționale - Direcția
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
cel Mare, Societatea lui Isus, Ordinul Călugărilor Asumpționiști, Ordinul Franciscanilor Minori Conventuali, Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste, Congregația Inimi Neprihănite. Biserica Română Unită cu Roma editează mai multe publicații, dintre care menționăm revistele: „Viața Creștină”, „Unirea”, „Vestitorul”, „Deșteptarea Credinței”, „Reînvierea. Foaia diecezană a Lugojului” (Lugoj), „Calea Desăvârșirii”, „Flori de Crin” etc. Reprezentanții Bisericii Române Unite cu Roma participă la reuniuni teologice internaționale, au legături strânse cu bisericile greco catolice și romano catolice din străinătate. Cu aprobarea Bisericii, activează mai multe asociații religioase
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
Antologie de poezii în grâi bănățean” - Editură Solaris, Michigan, 2011. Apare în peste 50 de publicații din țară și de peste hotare dintre care amintim: Luceafărul Românesc, Vatra Veche, Rostirea românească, Reflex, Epigrama, Lumea Epigramei, Meridianul Timișoara, Orient Latin, Egophobia, Foaia Diecezana, Ecoul, Interferente, Renașterea Bănățeana, Jurnal, Confluente, Semenicul, Redeșteptarea, Timpul, România Mare, Apostrof, Haz de Necaz, Agero (Germania), Observatorul, Atheneum și Alternativă (Canada), Tibiscus (Șerbia), Medeea (Italia), Conexiuni, Clipă și Curentul Internațional (toate din SUA). Referință Bibliografica: Sorin Olariu / Sorin Olariu
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
Dor de rădăcini, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2012 și Monografia localității Peștere, județul Caraș Severin, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2012. ● Publicații în revistele: Agora Literară, Armonii culturale, In bătaia peniței, Vatra Veche Brăila, Constelații Diamantine, Confluențe Literare, Foaia Diecezană a Episcopiei Caransebeșului, Ecou de timp, Oțelu Roșu, Slova creștină, Glas comun, Slova copiilor - Maramureș, în ziarul Caraș Severinul în șapte zile unde sunt și în colectivul redacțional - colaborator, în culegerile: Preocupări actuale în științele educației, Tradiție, actualitate și perspective
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
Dor de rădăcini, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2012 și Monografia localității Peștere, județul Caraș Severin, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2012. ● Publicații în revistele: Agora Literară, Armonii culturale, In bătaia peniței, Vatra Veche Brăila, Constelații Diamantine, Confluențe Literare, Foaia Diecezană a Episcopiei Caransebeșului, Ecou de timp, Oțelu Roșu, Slova creștină, Glas comun, Slova copiilor - Maramureș, în ziarul Caraș Severinul în șapte zile unde sunt și în colectivul redacțional - colaborator, în culegerile: Preocupări actuale în științele educației, Tradiție, actualitate și perspective
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
credință, precum și voința de a fi noi stăpânitorii veșnici ai acestor plaiuri''.17 Un alt mare eveniment creat și organizat de Episcopul Nicolae este cel de la Beiuș din 18 septembrie 1938 când sfințește piatra de temelie a paraclisului și internatului diecezan din Beiuș. ,,Crearea și susținerea unor instituții de pregătire și creștere a tineretului nostru în aceste vremuri tulburi și mai ales în aceste părți ale țării unde primejdiilor de ordin moral se adaugă alta și mai gravă: primejdia vânătorilor de
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Beiuș a unui internat în care fiicele dreptmăritorilor noștrii credincioși să-și găsească mediul prielnic unei sănătoase creșteri în spiritul credinței străbune și al românismului integral. Inițiativa P. S. Nicolae e pe cale de înfăptuire. Piatra de temelie a paraclisului și internatului diecezan a și fost sfințită duminică 18 septembrie în cadrul unor însuflețite și strălucite festivități. Duminică 18 septembrie la ora opt și jumătate, P.S. Episcop Nicolae Popoviciu însoțit de Dr. N. Mocanu și Prof. D. Belu sosesc în Beiuș. Strada din fața casei
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
din istoria unei vechi și valoroase biblioteci bănățene, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 4 - 6/1999, pp. 73 - 76; Relatări despre Revoluția Română din decembrie 1989 în paginile ziarelor germane "Süddeutsche Zeitung" și "Frankfurter Allgemeine Zeitung", în revista "Foaia Diecezană", Caransebeș, nr. 11/1999, pp. 11 - 12 și 17 - 18; Mitropolitul Visarion Puiu la Abbazia di Maguzzano, în revista "Învierea", Timișoara, nr. 12/15 iunie 2000, p.2; Episcopul Dr. Miron Cristea, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 1 - 3
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007; Autor a numeroase articole, prefețe, postfețe, recenzii, note, traduceri, interviuri, publicate în revista Mitropolia Banatului și Îndrumătorul bisericesc, Calendarul almanah al Arhiepiscopiei Timișoarei, apoi revistele Altarul Banatului, Învierea (Timișoara), Foaia Diecezană, Calendarul românului și Interferențe (Caransebeș); Columna 2000 și Coloana Infinitului (Timișoara); Biserica și Școala (Arad); Credința străbună (Alba Iulia); Gândirea (Sibiu); Academica (București); Timpul (Reșița); Renașterea bănățeană (Timișoara); Floare de latinitate (Novi - Sad, Panciova, Serbia); Organizator a numeroase manifestări cu
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
din istoria unei vechi și valoroase biblioteci bănățene, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 4 - 6/1999, pp. 73 - 76; Relatări despre Revoluția Română din decembrie 1989 în paginile ziarelor germane "Süddeutsche Zeitung" și "Frankfurter Allgemeine Zeitung", în revista "Foaia Diecezană", Caransebeș, nr. 11/1999, pp. 11 - 12 și 17 - 18; Mitropolitul Visarion Puiu la Abbazia di Maguzzano, în revista "Învierea", Timișoara, nr. 12/15 iunie 2000, p.2; Episcopul Dr. Miron Cristea, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 1 - 3
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007; Autor a numeroase articole, prefețe, postfețe, recenzii, note, traduceri, interviuri, publicate în revista Mitropolia Banatului și Îndrumătorul bisericesc, Calendarul almanah al Arhiepiscopiei Timișoarei, apoi revistele Altarul Banatului, Învierea (Timișoara), Foaia Diecezană, Calendarul românului și Interferențe (Caransebeș); Columna 2000 și Coloana Infinitului (Timișoara); Biserica și Școala (Arad); Credința străbună (Alba Iulia); Gândirea (Sibiu); Academica (București); Timpul (Reșița); Renașterea bănățeană (Timișoara); Floare de latinitate (Novi - Sad, Panciova, Serbia); Organizator a numeroase manifestări cu
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
de idei, Părintele Vicar Dr. Ionel Popescu afirmă și ne amintește că “În anul 1994 a fost reînființată Episcopia Caransebeșului și, anul următor, la stăruința vrednicului și pururea pomenitului Episcop Emilian Birdaș, a fost reluată publicarea/tipărirea revistei eparhiale “Foaia Diecezană”. O parte din materialele volumului de față au apărut, așadar, în această prestigioasă publicației bisericească, iar o altă parte, în revista “Învierea” a Arhiepiscopiei Timișoarei, înființată la începutul anului 1990” (pp. 8 - 9). Alte câteva articole, cronici, eseuri și reportaje
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
Revista a apărut cu regularitate și mai apare și azi. Nume prestigioase semnează în paginile ei, precum istoricul Alexandru Zub, scriitorul Nicolae Prelipceanu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, scriitorul Adrian Popescu și mulți alții, semnalând principalele evenimente din viața parohiilor franciscane, diecezane din țară și din străinătate. Viața și activitatea Părintelui Petru Albert n-ar fi însă completă dacă nu s-ar aminti de perioada în care a fost încarcerat pentru credință, la diferite închisori, printre care și cea de la Sighet. Este
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
de prețuirea deosebită a acestui loc de pelerinaj în perioada dictaturii comuniste, când întreaga populație din zonă și mulțimea de vizitatori au cerut și au primit sprijin moral și spiritual, în anul 1996 Biserica din Cacica a fost declarată Sanctuar diecezan. În anul următor, la 15 august 1997, Sanctuarul din Cacica a fost declarat Sanctuar național prin decretul emis de P.S. Mons. Petru Gherghel, Episcop de Iași. În anul jubiliar 2000 se înregistrează momentul de vârf pentru Cacica. Biserica Sanctuarului a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
cancelarului de la Măgura. Un lucru se constată din toate: ostentațiune, fără zapis și fără chezășie. [ 19 martie 1880] MITROPOLITUL MORARIU ANDRIEVICI Prin înaltul decret din 14 l. c. în locul lui Teocrist cav. de Blazevici, mort la 9 iulie anul trecut, administratorul diecezan, arhimandritul dr. Silvestru Morariu-Andrievici, a fost numit arhiepiscop și metropolit al Bucovinei și Dalmației. Morariu Andrievici intră în funcțiune cu un renume bun; deși în etate de șasezeci și doi ani (s-a născut la 1818), el se ține încă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Teofil Bandela, îl reabilită în post. Pierzîndu-și de timpuriu soția, se făcu călugăr și fu ales de egumen în monastirea Dragomirna. Aci nu rămase mult, ci fu numit arhimandrit titular în consistoriul din Cernăuți și în iulie anul trecut administrator diecezan, adecă locțiitor al arhiepiscopului. În noiemvre a. t. a fost numit de facultatea teologică din Cernăuți dr. onorific. Mitropolitul Andrievici a fost totdauna un adevărat binefăcător pentru cei nefericiți, fără a căuta sau a aștepta altă mulțumire decât pe cea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale vieții bisericești, din această perioadă, demne de menționat. Astfel, în 1204, regele Emeric al Ungariei scria papei Inocențiu III (1198-1216) că unele biserici (mânăstiri) ale "călugărilor greci", deci ortodocși, din regat se ruinează "din lipsa de grijă a episopilor diecezani și din pricina acelor greci înșiși". Regele propunea papei constituirea unei episcopii pentru ei (greci) sau să fie așezați călugări latini în acele mânăstiri. Ca urmare, la 16 aprilie 1204, papa scria episcopului de Oradea și abatelui din Pelissa să viziteze
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Germane din München. A întemeiat și a condus revista „Banatul literar” (1934-1938). Debutează cu poezii mărunte și articole despre folclor în 1906, continuând să colaboreze susținut la un număr relativ mare de periodice, între care „Drapelul” (Lugoj), „Izvorașul”, „Șezătoarea”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Tudor Pamfile”, „Neamul românesc”, „Conștiința națională” (Craiova). Publică, între 1925 și 1933, numeroase broșuri cuprinzând culegeri de folclor bănățean, dintre care majoritatea în colecția „Biblioteca folcloristică a Banatului”, al cărei director era. În zona acelorași preocupări se situează și
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
colaboratori ai episcopului Petru Pavel Aaron, ale cărui proiecte (culturale, monahale) le susține, în calitate de concionator (preparator) la Seminar și ca vicar general episcopal, între 1754 și 1765. Contând în schimb ca opozant al noului vlădică Atanasie Rednic (hirotonit în scaunul diecezan prin hotărârea abuzivă a Curții de la Viena și în pofida votului minoritar primit din partea Sinodului electoral), C. e demis și surghiunit la mănăstirea Strâmba; mutat ulterior preot la Gherla, depune râvnă pentru ridicarea parohiei sale paupere, până când, reabilitat, e rechemat a
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
și economică”, s-a modificat de-a lungul timpului, fiind, în 1939, „Revistă oficială a Episcopiei Aradului”. Era tipărită în format revistă de opt pagini, în bune condiții grafice și tehnice, în special după 1879, când este lucrată la Tipografia Diecezană. Are și suplimente, atașate revistei sau autonome. În 1933, timp de aproape un an, editează suplimentul „Lumina tineretului” (redactor C. Turicu), având ca obiectiv educarea religioasă a tinerilor, iar în 1948, apare săptămânal suplimentul „Biserica și școala. Adaos pentru popor
BISERICA SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
și, din 1857, ca rector la seminarul Institutului Teologic. Între 1848 și 1866, asesor și referent la Consistoriul episcopal, suplinește, în răstimpuri, catedre vacante la gimnaziu și la Preparandie. Din 1863 egumen la mănăstirea Dragomirna, este numit, în 1874, arhimandrit diecezan și vicar. În 1877, a fost ales mitropolit al Bucovinei și Dalmației. B. publică în „Calendariul pentru Bucovina” din Cernăuți, în 1842, poemul religios Iordania. 1841 în Cernăuți, poezia Simțirile la mânecândă, două fabule - Flămândul motan, în care îi moralizează
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
în fiu, B. urmează aceeași cale, înscriindu-se la Gimnaziul Evanghelic din Sighișoara și apoi la Institutul Teologic din Sibiu. Susținut de Andrei Șaguna, își continuă studiile la Leipzig, la întoarcerea în țară fiind numit, în 1861, profesor, la Institutul Diecezan din Sibiu. Lucrările lui didactice (Abțdariu pentru școalele poporale române, Carte de cetire pentru școalele poporale române ș.a.) contribuie la pătrunderea raționalismului în școală și, concomitent, la o folosire îngrijită a limbii române. Ales, în 1864, prim-paroh al orașului
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]