564 matches
-
să ne conturăm ființa așa cum este ea: cu nimic În plus ori În minus. A exclude din curriculumul școlar o ipostază definitorie a spiritualității cum este religia Înseamnă să țintim spre o persoană incompletă, cu minte, trup, dar difuză sau diformă În privința conștiinței. Credința constituie „inima” conștiinței, coloana vertebrală modului de a gândi sau de a face. Avem nevoie de „linii” valorice, de repere autentice și stabile, de ocazii pentru edificare și iluminare. Umanitatea din noi Își dovedește insuficiența atunci când nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
al criticului recurge la tipologia carnavalescului uman, făpturile hibride, simbolistica măștilor, creaturi ca „junele decrepit”, „prostul solemn”, tehnica „desenului complex”, a zoomorfismului și reificării, poetica abstracțiunii etc., selectând din proza lui Arghezi tot ceea ce se raliază unui stil al exagerării, diformului, iregularului, grotescului, „absolutizării detaliului” etc. Achizițiile cercetării rezervate prozei se extind, explicit și mai ales implicit, și asupra poeziei, așa încât cartea definește lumea și arta argheziană în ansamblul lor. SCRIERI: Creație și viață, București, 1978; Vârstele lui Proteu, București, 1984
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
bicicleta, demontând-o în rotițe și bucăți, le admiră, le potrivește, le sună pe podele și le recunoaște izolat, fără a surprinde și principiul lor central de funcționare și semnificația”. Altă dată, contestare agresivă, criticul de la Iași devine „un idol diform, dar învestit cu aureola mistică întreținută de partizani [...], duh plutitor între zidurile locașului de devoțiune”. Nu-l agrea pe Mihail Dragomirescu, căruia ( puțină vreme ) îi fusese asistent la Litere; îi repugnau rigidățile sistemului lui estetic, recunoscând însă profesorului „probitatea intelectuală
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
o grămadă de ruine, însemna olatul orașului Filipopole, iar pe orașele Didymotichos și Adrianopole le aștepta aceeași soartă după intenția zugrumătorului român. Orașele înfloritoare odinioară: Heraelia, Panion, Rhaedestos, Chariupolis, Trajanupolis, Makri, Claudiupolis, Mosynupolis, Peritheorion și multe altele erau transformate în diforme și pustii grămezi de ruine; populația prinsă a fost dusă în țările de la marginea Dunării și așezată pe locuri cari cătară a se numi cu numele orașelor și orășelelor dărâmate. În modul acesta Ioannițiu căuta, după spusa lui proprie, să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aparțin particularităților unui dialect, încă și acele elemente străine care nu lasă ca sunetul articulat să vină la îndreptățirea sa deplină. Căci daca în pronunție se amestecă un sunet netrebuincios întru producțiunea unui element de limbă, atunci această producțiune devine diformă și abătută din destinațiunea ei plastică. Asta-i rădăcina absolută a toată pronunția necorectă. Doctrina și cultura trebuie așadar să lucre-ntr-acolo ca să elizeze orce esces de felul acesta, spre a reașeza elementele în deplina lor puritate. O dirigență
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi în măsură să răpună demonul (cel „în carne și oase”) care i-a provocat spaima. Demonul teriomorf provoacă groaza, dar, în fond, el este un produs, o personificare a spaimei care bântuie dintotdeauna incon- știentul individual și colectiv. Monstruosul (diformul, bioilogicul), agresivitatea bestială, demonismul sunt imagini arhetipale esențiale care produc și sunt produse la rândul lor de o spaimă ancestrală. Spaimă decelabilă atât în structura psihică a omului primitiv, cât și în cea a copilului, atât în ficțiunile mitice ale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
așa măsură încât a devenit aproape de nerecunoscut; nu mai regăsim în el ființa care se poartă totdeauna după principii sigure și neschimbate, nu mai găsim cereasca și maiestuoasa simplicitate pe care i-a imprimat-o creatorul lui, ci doar contrastul diform dintre pasiunea care își închipuie că raționează și intelectul delirant”. Textul trimite fără dubiu (deși neexplicit) la un pasaj din Republica lui Platon (611c-d). Referindu-se la condiția denaturată și impurificată a sufletului aflat în societatea trupului, Platon observă că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
frumosul” ni se impune prin solemnitatea lui interioară, prin măreția lui intrinsecă. * „Frumoasă nu e În primul rînd frumusețea, ci frumusețea atinsă de nefrumusețe.” (Lucian Blaga) Pentru a ieși În evidență, „frumosul” are nevoie de contraste: „Ceea ce nu e puțin diform are aerul banal, de unde reiese că neregularitatea, adică neprevăzutul, surpriza, uimirea sînt o parte esențială și caracteristică a frumuseții” (Charles Baudelaire). * „Adevărul cuprinde numai idei, pe cînd frumosul cuprinde idei manifestate În materie sensibilă.” (Titu Maiorescu) La rîndul său, Friedrich
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
forma parvenitului, este pramatia lui Stendhal, ori filistinul lui Marx. Literatura și filosofia au contribuit în mod hotărâtor la impunerea acestui portret în aquaforte al burghezului. În contrast cu noblețea de caracter a aristocratului ori a cugetătorului, burghezul este meschin, obtuz și diform. De la stânga la dreapta, de la Lamartine, Heine, Hölderlin și până la Stendhal și Flaubert, toată lumea îl urăște 10. În spațiul cultural și social-politic românesc ura față de burghez este însă departe de a fi aureolată de un asemenea prestigiu. Într-un mediu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Odă la o pădure abstractă din 1945 la Poemul exorcist din 2000), răsfrânte de o diversitate înșelătoare a formelor, inclusiv a formei eului. În primul număr al „Revistei Cercului Literar”, D. publica prima sa baladă, Forma îngerului - istoria unui înger diform, roșu sângeriu, ce-și contemplă în apa oceanului fața hâdă, hrănindu-se cu speranța că oglinzile mint; până când, sfâșiat de stânci, îngerul se despică în două jumătăți, un bărbat și o femeie, care încearcă în sărutul lor unificator să redescopere
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
și mintea cititorului: "Mai înțeleaptă ca Iacob,/ ca îngerul,/ ca porcul Ion,/ scurm și eu în blidul comun,/ în caldele tărâțe/ măcinate sub astrul isteric,/ sub cocoașă istorică". Libellum poetic în contra lumii și vremurilor, a istoriei, a vieții și faunei diforme, colectiviste și abrutizate, Steaua lui Ion dă glas unei mâhniri fizice și metafizice. De invectivă și sarcasm pedepsitor au parte nu numai șefii mărunți veleitari agresivi găunoși și inapetenți la condiția poetei, ci și sexul dement "istoric,/ enorm, al istoriei
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
o Ea Tineri, frumoși Fuduli nevoie mare Anii i-au gârbovit Limba li s-a împleticit Sufletul li s-a golit De iubire Treptat, tot ce aveau uman S-a pulverizat Deodată s-au prefăcut în două monumente De piatră Diformi, greoi, surzi și orbi Viața se scurse din ei cu temei și tot ce a mai rămas Pe chipul lor lor erau niște cavități cu lacrimi ălinecare se revărsau prin orificii mici, delicate, una, două, trei bobițe sărate asta la
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381303_a_382632]
-
urmat expediția numai până la Sugeshuck (Schuka-Shu), când pașa mi-a poruncit prin intermediul unui mesager tătar să mă Întorc la Bagdad. Același emisar Îmi Înmână o scrisoare din partea colegului meu care mă Înștiința că una dintre soțiile pașei născuse un copil diform, caz care, Într-adevăr, nu necesita vreo intervenție chirurgicală, Însă - Îmi scria el - profitase de acest prilej pentru a trimite după mine sub pretextul că ar fi avut nevoie de părerea mea În ceea ce privește starea nou-născutului, În timp ce motivul real era, de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap; lozi: specie de salcie sau de răchită din ale cărei ramuri se fac împletituri; mâlită: acoperit cu mâl, plin de mâl; robace: (Reg.) harnic, muncitor; slută: (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit; (om) foarte urât, hâd; stearpă: care nu rodește (suficient), care nu este productiv; neroditor; care nu produce nimic, care nu dă nici un rezultat; infructuos, zadarnic, fără conținut; steril; șturlubatică: nebunatică, neastâmpărată, zvăpăiată tăbuiețul: scurt și gros; țâfnoasă: (Pop.) îngâmfat
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
rămâneau formale. Abia la sfârșitul aceluiași secol au fost descoperite numeroasele „curricula extrașcolare”, „curricula informale”, „curricula ascunse”, „curricula subliminale” etc. Știința prescriptivă a curriculumului modern s-a pomenit în fața unor tipuri de curricula care nu se supuneau regulilor, care erau „diforme”, „nonformale”, „monstruoase” chiar, pe care le-a descris de regulă în termeni negativi. Informatizarea societății din ultimele decenii ale secolului XX și gândirea postmodernă a aruncat însă asupra lor o altă lumină. Curriculumul modern a fost supus unor contestații virulente
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
birou”, prin ordine și decizii ministeriale. Efectele negative, previzibile, nu au întârziat să apară. Astfel încât putem conchide, cu regret, că în ciuda intenției de a se realiza un curriculum educațional preuniversitar modern, în România nu s-a alcătuit decât o structură diformă, aproape o caricatură pedagogică, incoerentă, disfuncțională și cu consecințe previzibil maligne. De aceea, pentru a-i ajuta pe primii afectați de această gravă eroare pedagogică și managerială - educatorii-, adăugăm câteva elemente semnificative și utile de teoria modernă a curriculumului. 12
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se risipească în detalii nesemnificative și fărâme peideutice fără rost. O îngrijorare stezică și un dinamism debordant alimentează însă cercetările curriculare postmoderne, întreținând credința noastră în principiul suprem al educației - optimismul. Imperiul stăpânit actualmente de gândirea curriculară postmodernă este vast, diform și în continuă expansiune; generat în anii ’80 în inima civilizației euroatlantice, pare să-și fi uitat originile și granițele, scrutând spre zări care se confundă cu limitele „satului global”. Spațiul și timpul gândirii postmoderne s-au relativizat, pierzând certitudinile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculară postmodernă a escaladat cutezător și fără scrupule aceste granițe fantomatice ale spiritului, creând premisele unei noi concepții despre formarea personalității umane și predestinarea omului prin educație și cultură. S-a creat, astfel, un imperiu pedagogic vast care, deocamdată, pare diform și fără orizonturi clar conturate. Dar este un proces aflat într-o expansiune accelerată. Abandonarea metodelor rigide ale curriculumului modern și adoptarea metodelor hermeneutice promit progrese și avantaje mai mari decât se anticipa în anii ’60-’70. Noile explorări nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
spectacol al interpretării destinului nu a început. El poate începe însă din clipă în clipă, căci dirijorul se află probabil în mulțimea de cercetători sagaci pe care îi vom numi în paginile ce urmează. Sunt posibile totuși unele delimitări în diformul imperiu edificat de gândirea curriculară postmodernă în ultimele trei decenii? Urmând îndeaproape sugestiile lui Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001), putem distinge cel puțin zece „colonii” ale panoramei curriculare postmoderne: a) pedagogia critică și interpretarea politică a curriculumului; b) pedagogia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cozilor era amestecată. Structura de rezistență o formau pensionarii, care făceau de „permanență”. Bârfeau, vorbeau continuu despre boli, excreții și organe interne, despre moarte și sfârșitul lumii. Babele (de fapt, femeile peste 35 de ani, prematur îmbătrânite) erau, în general, diforme, obeze și șleampete, cu coafuri „permanent” vopsite roșcat, varice și capoate slinoase. Îmi evocau bătrânele rusoaice de gubernie din romanele lui Gorki și Dostoievski. În agora masificată a cozii poveștile de viață se țeseau naturalist, scatologic și morbid. Moși clămpănitori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
el un kil de carne, portocale sau unt. Dacă vânzătoarele te simpatizau, aveai șanse să prinzi ceva mai bun. Deși solidaritatea de grup întru aprovizionare nu lipsea, promiscuitatea, porcăiala, îngălarea și hidoșenia dădeau adevărata măsură a cozii. Oameni urâți, împuțiți, diformi, abrutizați, frustrați, resentimentari, schimonosiți de invidie, unii ar fi fost în stare să te toarne pentru un kil de carne în plus sau pentru că erai mai „altfel”. Nu am văzut niciodată oameni mai urâți, mai alterați decât la cozile de pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dintre mărturii cuprind referiri la astfel de amenințări); 2. vătămările sau rănirile corporale severe; 3. a fi supus unei răniri sau vătămări corporale intenționate; (cu puține excepții, aceste două situații au fost comune tuturor anchetelor); 4. confruntarea cu corpuri umane diforme (mai puțin specifică anchetelor, a fost practicată mai ales în cursul reeducării de la Pitești și Gherla); 5. pierderea violentă sau bruscă a unei persoane iubite; 6. observarea violenței împotriva unei persoane iubite sau informarea despre aceasta (acestea au constituit două
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
naturalist pus pe observarea speciei, notând exact ce vede și ce aude. Spre pildă, în Reportaj marin, într-un peisaj apăsat de o căldură cețoasă, pe o plajă cu o jalnică ambianță comercială și distractivă, se înghesuie în neștire trupuri diforme, bolnave, descrise cu pletorică și plată cruzime, în aspirația configurării unei lumi inconsistente, lipsite de repere, haotice. Romanul Stele căzătoare (1946) urmărește câteva existențe feminine, în principal „artiste”. Mai pregnante sunt două personaje, preocupate de artă și cărți, de calitatea
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
reale a acelei părți vii. Și apoi, acolo unde eu vedeam acum doar o șiră goală, fuseseră cîndva tone de carne, mușchi, sînge și mațe. De asemenea, acolo unde fuseseră aripile late ale cașalotului, nu vedeam acum decît niște încheieturi diforme; iar în locul masivelor și mărețelor ramuri fără os a cozii, se căsca un vid total! Cît de zadarnic și de absurd ar fi ca un om temător din fire și neumblat prin lume, să încerce a înțelege această admirabilă balenă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nașterii. Dacă este vorba de un bebeluș sănătos, interpretarea este evident pozitivă și oferă informații cu privire la încrederea pe care subiectul o are în realizările sale. Dar orice naștere insolită sau monstruoasă (nașterea unui animal, a unui obiect, a unui copil diform) revelează temerile și angoasele. Cel ce visează se teme de ceea poate să facă. Are un sentiment puternic de culpabilitate sau o stimă de sine scăzută. Sau are gânduri reprobabile, scandaloase, cel puțin pentru supraeu, adică pentru conștiința morală. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]