KorAP: Find »[drukola/base=difuz & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...171 >

4,260 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

sunt într-o mare măsură societăți de IS în care există multiple inconsistențe la nivelul gospodăriilor și al comunităților. Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analizătc "Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză" Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 1tc "Ideologii difuze în domeniul identitar‑etnic1" Tema majoră implicată în acest subcapitol este cea a concepțiilor socialedespre egalitate și libertate. Ce drepturi au minoritarii în concepția majoritarilor, majoritarii în viziunea minoritarilor, cum poate fi organizată interacțiunea socială astfel încât organismul social să lucreze

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
drepturi au minoritarii în concepția majoritarilor, majoritarii în viziunea minoritarilor, cum poate fi organizată interacțiunea socială astfel încât organismul social să lucreze în condiții de diversitate socială și culturală în creștere? Care sunt, în ultimă instanță, la nivel de conștiință socială difuză, ecourile clasicei triade a principiilor de „egalitate-libertate-fraternitate”? Datele de sondaj de opinie permit nu atât o măsurare a intoleranței, discriminării și extremismului din societate, cât evidențierea circuitului pe care îl au ideologiile sociale difuze asociate (in)toleranței. În condițiile în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
instanță, la nivel de conștiință socială difuză, ecourile clasicei triade a principiilor de „egalitate-libertate-fraternitate”? Datele de sondaj de opinie permit nu atât o măsurare a intoleranței, discriminării și extremismului din societate, cât evidențierea circuitului pe care îl au ideologiile sociale difuze asociate (in)toleranței. În condițiile în care ideologiile populației sunt frecvent invocate în spațiul public ca argument pentru diferite opțiuni sau acțiuni politice sau de politică socială este util, cred, să fie încercată o descifrare sistematică a unora dintre ideologiile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Există un singur tip de naționalism și acela se traduce prin respingerea celorlalte grupuri etnice sau naționale? Voi încerca să dau un răspuns la această întrebare din perspectiva unui set de date de sondaj 1. Datele respective vorbesc despre ideologii difuze, cu grad redus de structurare, existente la nivelul populației. Este adevărat că multe dintre opiniile susținute sau respinse de către populație vin din lumea politicienilor, a mass-media sau a specialiștilor. Aceasta nu anulează însă caracterul lor difuz, nestructurat. Starea de opinie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
respective vorbesc despre ideologii difuze, cu grad redus de structurare, existente la nivelul populației. Este adevărat că multe dintre opiniile susținute sau respinse de către populație vin din lumea politicienilor, a mass-media sau a specialiștilor. Aceasta nu anulează însă caracterul lor difuz, nestructurat. Starea de opinie a populației indică patru tipuri de orientare națională (tabelul 27): - naționalism identitar moderat, manifest în special în zonele mai dezvoltate ale țării; - naționalism identitar accentuat, manifest în special în zonele sărace ale țării; - naționalism de segregare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
m, n, o din chestionarul Gallup-IPP. Analiza cluster a fost aplicată pe setul de 1.384 cazuri × 3 variabile generate factorial. Deși delimitarea între diferitele grupări de orientare națională este dificil de făcut, existând totdeauna zone de incertitudine, de graniță difuză între diferitele segmente sociale, se poate estima că ponderea persoanelor cu orientare naționalistă neagresivă, identitară este de aproximativ două treimi din populația adultă a țării. Segmentul de populație care pare să fie mai apropiat de polul naționalismului de excludere, favorizând

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
nu naționalismul de o formă sau alta este principala axă de structurare a opțiunilor electorale. Sentimentul de anomie socială, de îngrijorare în legătură cu gradul de corupție și cu neaplicarea legilor pare să fie un factor mai important în registrul ideologiilor sociale difuze cu influențe asupra comportamentului electoral. Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%)tc "Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. +/-: numai în celulele respective se înregistrează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
oamenilor”, „În România te poți îmbogăți doar pe căi necinstite”. Scorul 0 este pentru cei care nu acceptă nici una dintre formulări, iar 4 pentru cei care sunt de acord cu toate. Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuzetc " Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuze" Ideologiile sociale înregistrate la nivelul populației sunt puternic marcate de inconsistență, de contradicții între diferitele lor componente. Această fragmentare a articulațiilor logice ale ideologiilor difuze este normală. Ele nu au „autor unic” și nu se supun procedeelor standard de elaborare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
care sunt de acord cu toate. Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuzetc " Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuze" Ideologiile sociale înregistrate la nivelul populației sunt puternic marcate de inconsistență, de contradicții între diferitele lor componente. Această fragmentare a articulațiilor logice ale ideologiilor difuze este normală. Ele nu au „autor unic” și nu se supun procedeelor standard de elaborare și verificare asociate cu ideologiile sistematice. În plus, inconsistențele apar și deoarece, pentru unele dintre întrebările formulate în chestionarele de opinie, unii dintre subiecți nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
în medii de izolare, va fi tentată să răspundă la modul corect din punct de vedere politic susținând opțiunea pentru democrație. Radicalismul în ideologiile socialetc "Radicalismul în ideologiile sociale" Invocarea soluțiilor radicale în interacțiunea dintre grupurile sociale la nivelul ideologiilor difuze este simptomatică pentru problemele sociale actuale sau potențiale. Voi încerca în continuare să identific câteva dintre zonele ideologiilor sociale difuze în care apar semne de acceptare a unor mijloace de tip radical precum violența, segregarea, privarea de libertate sau fundamentalismul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
democrație. Radicalismul în ideologiile socialetc "Radicalismul în ideologiile sociale" Invocarea soluțiilor radicale în interacțiunea dintre grupurile sociale la nivelul ideologiilor difuze este simptomatică pentru problemele sociale actuale sau potențiale. Voi încerca în continuare să identific câteva dintre zonele ideologiilor sociale difuze în care apar semne de acceptare a unor mijloace de tip radical precum violența, segregarea, privarea de libertate sau fundamentalismul. Sensul unei astfel de întreprinderi rezidă în tentativa de a ajunge, prin cunoaștere socială, în timp, prin cercetări repetate, la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
valorilor proprii sunt principalele mijloace de tip radical prin care se impun soluțiile extremiste de discriminare, distrugere sau umilire a oamenilor. Mijloacele radicale pot fi adoptate în domenii diferite (politic, religios, etnic, economic, social) și medii diferite (ideologie sistematică, ideologie difuză, atitudini-sentimente, comportamente explicite, organizații/instituții, mișcări sociale etc.). Diferitele tipuri de extremism sunt identificate în funcție de medii sau domenii (politic, religios, rasial) de manifestare, de actorii specifici (extremism al partidelor politice „de dreapta” sau „de stânga”, terorism de stat) sau de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
cel comportamental 1. Nivel de măsurare a discriminării sau excluderii Mecanisme de discriminare/excludere: separare; excludere; supercentrare pe propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv etc.; - afirmări de personalitate autoritaristă, ideologii totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel comportamental de măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare socială etc.): - comportamente de tip rasist

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
trauma comunistă. Tematica identitară a postcomunismului a fost monopolizată în bună măsură de politicieni sau, în genere, de elite. Identitățile grupale sunt, fără îndoială, construite în bună măsură de elite. Nu pot fi reduse însă numai la atât. Interacțiunea socială difuză în cadrul grupului care își caută sau își afirmă identitatea și între acesta și alte grupuri constituie un al doilea tip fundamental de proces constitutiv pentru discursul și realitățile identitare. Asupra acestei ultime componente, investigația științifică și mediatizarea sunt mult mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
interese, discursul identitar a devenit, în bună măsură, un spațiu privilegiat al ideologiilor. Distincția dintre ceea ce este realitate sau aspirație identitară și ceea ce constituie fals și artefact în acest domeniu implică, în primul rând, luarea în considerare a discursului identitar difuz și, în al doilea rând, distincția dintre fenomenele și spațiile identitare. O perspectivă grupal-difuză o poate completa foarte bine pe cea elitară. La rândul ei, perspectiva grupală poate viza forme verbale sau comportamentale de acțiune identitară. Poate fi deci centrată

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
doilea rând, distincția dintre fenomenele și spațiile identitare. O perspectivă grupal-difuză o poate completa foarte bine pe cea elitară. La rândul ei, perspectiva grupală poate viza forme verbale sau comportamentale de acțiune identitară. Poate fi deci centrată pe discursul identitar difuz sau pe structuri comportamentale relevante. Spațiile identitare sunt configurații de variabile relativ durabile, cu grad mare de structurare, care determină fenomenele de identitate grupală. Regiunile istorice, grupurile etnice, religioase, profesionale, de vârstă etc. pot funcționa ca spațiu identitar. În seria

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
empirice de sondaj. Tradiționalism identitartc "Tradiționalism identitar" Specificul regional pentru multe fenomene socioculturale apare prin observarea satului. Aici, efectele nivelatoare ale modernizării sunt mai redusedecât la oraș. Regularitățile care îl structurează sunt mai evidente (tabelul 33). La nivelul conștiinței rurale difuze, fenomenele de identificare locală - comunitară sau regională - sunt: - mai puternice în termeni de regiune decât de comunitate locală (localitate); - mai intense decât cele ocupaționale. Loialitățile regionale sunt de maximă intensitate în Transilvania. Aici, cota lor este considerabil mai mare decât

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
susțin imaginea regiunilor istorice ca „straturi socioculturale de profunzime peste care s-au suprapus straturi mai noi de mare consistență și vizibilitate”, manifeste ca arii culturale care fie „sparg” regiunile istorice, fie le încalcă granițele 3. Concluziitc "Concluzii" Ideologiile sociale difuze ale naționalismului și ale (in)toleranței etnice sunt puternic legate de: - ceea ce știu oamenii, capitalul lor uman (dat de educație, migrație, calificare etc.); - ceea ce percep în legătură cu drumul economic al vieții lor; - starea de anomie pe care o identifică în societate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
a localității, diversitatea etnică etc.); - orientarea personală în lumea valorilor asociate cu religia, autoritarismul, toleranța morală etc. Formele agresive ale naționalismului, precum și intoleranța etnică extremă sunt alimentate nu de sărăcia materială, ci de nivelul redus al educației și de percepția difuză a unor stări anomice în societate. Desigur, stocul personal de educație și socializarea de tip autoritarist sunt greu de modificat. În schimb, stările anomice care alimentează neliniști, îngrijorări, mai ales la cei cu resurse reduse de capital uman, sunt realități

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
accentuat, identitar moderat și de segregare sau de excludere. O a patra stare de mentalitate se regăsește la nivelul celor care au un grad minim de aderență sau de interes pentru temele dezbaterii naționaliste. O caracteristică esențială a ideologiilor sociale difuze este dată de natura lor contradictorie. Se întâlnesc relativ frecvent (17% din totalul eșantionului) situații în care aceleași persoane se declară în favoarea democrației, dar și a unui regim militar; apoi, aproximativ 7% dintre românii intervievați susțin că „oamenii de altă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
toleranței sociale. Ideologiile identitare la care m-am referit anterior în acest subcapitol de concluzii vizează moduri de a fi, de a interacționa cu ceilalți. Am insistat asupra lor deoarece îmi par a fi exemplare pentru structura ideologiilor sociale: sunt difuze, contradictorii și diferențiate pe tipuri cu puternice conectări la resursele de status și comunitare și la stări de frustrare/satisfacție. Regăsim aceleași particularități și pentru ideologiile modurilor de acțiune publică (autoritarism, rebeliune, democrație și comunitarism) și pentru cele de relaționare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
aferente lor care pot fundamenta acțiuni sau pot justifica aranjamente instituționale. În funcție de scara de manifestare, ideologiile pot fi individuale sau sociale, grupale sau comunitare, naționale sau regionale. Elaborarea lor poate fi sistematică, atunci când sunt produse de un actor specializat, sau difuză, în condițiile în care nu sunt formulate prin concepte specializate și cu argumentația care se pretinde a fi științifică. În construcțiile ideologice, sistematice sau difuze, discursul vizează de cele mai multe ori o problemă, un obiectiv și o cale de a ajunge

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
sau regionale. Elaborarea lor poate fi sistematică, atunci când sunt produse de un actor specializat, sau difuză, în condițiile în care nu sunt formulate prin concepte specializate și cu argumentația care se pretinde a fi științifică. În construcțiile ideologice, sistematice sau difuze, discursul vizează de cele mai multe ori o problemă, un obiectiv și o cale de a ajunge la rezolvarea problemei. Limbajul este divers, cu o plajă largă de variație, de la metaforic, eseistic până la științific sau pretins științific. Pregnanța ideologiilor este maximă în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
astfel de cazuri, ideologiile sunt efectiv instrumente de acaparare sau menținere a puterii. Construcțiile ideologice sunt prezente însă și la nivelul unor strategii de viață individuale sau familiale. Astfel, se poate vorbi despre ideologii ale migrației, antreprenoriale etc. Ideologiile sociale (difuze) nu au o elaborare sistematică, instituțională sau de autor. Ele circulă sub formă de credințe, opinii mai mult sau mai puțin structurate, la nivelul populației. Preconcepțiile care susțin că ideologiile sistematice și cele sociale trebuie citite la fel pentru simplul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611

soarele scapătă în noapte și întunecă trupul bărbatului. "Acesta e Dumnezeul Mariei", își spune Sandei în timp ce stă cu mâinile încleștate pe sârma ghimpată și se uită fascinată la arătarea din fața ei. Trăsăturile bărbatului se deslușesc tot mai greu în lumina difuză a amurgului. Stă cu mâinile încleștate pe gardul de sârmă și se gândește la Maria, la zborul ei planat prin pădure, așa trebuie să se fi simțit ea când îl întâlnea pe Dumnezeul ei. Se desprinde într-un târziu, se

by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]