586 matches
-
cărui costuri sunt suportate de locuitorii Țărilor de Jos care plătesc taxe imense. În acest context, subiectul plății îndatoririlor fiscale este unul extrem de popular, dar figura funcționarului însărcinat cu calculul și încasarea acestor impozite nu este deloc agreabilă. Tema plății dijmei are însă rădăcini în Biblie. Tobit (Cartea lui Tobit, I, 6-9) în Vechiul Testament vorbește despre legea care îndatorează Israelul și pe care o respectă, ducând o parte din recolte și din animale preoților, pentru jertfă 15. În Evanghelia după Matei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în Vechiul Testament vorbește despre legea care îndatorează Israelul și pe care o respectă, ducând o parte din recolte și din animale preoților, pentru jertfă 15. În Evanghelia după Matei, pilda despre cărturari și fariseii fățarnici face referire la plata unei dijme în contextul discuției despre păcatele acestora: cărturarii și fariseii plătesc o zeciuială din izmă, mărar sau chimen, dar uită să fie miloși și drepți 16. Comentariul lui Chiril nu vizează direct realitatea istorică și socială din backgroundul acestei epoci, pe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
nu are amploarea primei descrieri ekphrastice. În camera alăturată celei ce găzduiește tabloul, Chiril și Reka consumă actul erotic: Se făcuse aproape întuneric. Pe fereastra deschisă, venea și mai decis, și mai violent mirosul dulce, somnoros, de regina nopții. Plata dijmei se cufunda treptat în umbră 17. Rolul referinței ekphrastice aici este acela de a sublinia primatul istoriei personale în fața celei universale. Momentul erotic suspendă pentru o vreme presiunile realității imediate. Personificat, tabloul cu toate semnificațiile unei existențe dominate de puterea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
prea încet, este dusă într-o baie supraîncălzită 18: Și această copilă - îi citi el rar, gesticulând și plimbându-se de colo-colo prin salonul de zi dominat de pendula monumentală a doctorului Merișor și de funcționarii feudali intratabili din Plata Dijmei [...]19. Referința ekphrastică este inclusă într-o construcție incidentă și evocă nu un detaliu decorativ al tabloului, ci o categorie a personajelor ce compun scena - funcționarii feudali. Adjectivul ce îi califică (intratabili) reiterează conflictul dominant al pânzei dintre plătitorii taxelor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
regimului comunist, în timpul anchetei. Pe de altă parte, evocarea personalității despotice a lui Nero - cel care comandă moartea Octaviei - reactualizează o realitate specifică și istoriei contemporane lui Chiril. Salonul de zi din casa doctorului Merișor, dominat de pendulă și Plata dijmei și martor al supliciului Octaviei, este în fapt simbolul unei Românii aflate într-o epocă istorică a cărei politică este marcată despotism, rigiditate și inechitate socială. Căderea în lume și bricolajul ekphrastic Constantin Țoiu publică în 1987 Căderea în lume
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pe o artă a muțeniei, un discurs nezis 47. Și în Căderea în lume și în Galeria cu viță sălbatică descrierea ekphrastică funcționează la nivelul narațiunii ca un discurs nezis/negrăit, un discurs de completare a universului romanesc. Descrierea Plata dijmei explică o secvență din înfruntarea lui Chiril și a Retei cu sistemul politic oprimant; cea a statuii ciobite a Victoriei din Samotrache poziționează autorul (dar și cititorul) în legătură cu statutul comparabil al scriitorului și al sculptorului, respectiv al operei literare și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Retei cu sistemul politic oprimant; cea a statuii ciobite a Victoriei din Samotrache poziționează autorul (dar și cititorul) în legătură cu statutul comparabil al scriitorului și al sculptorului, respectiv al operei literare și al sculpturii mutilate. Structural, descrierea ekphrastică a tabloului Plata dijmei și a statuii Victoriei din Samotrache reprezintă o descriere ekphrastică reflexivă (adresată sau intențională). Acest tip de descriere respectă o convenție auctorială: este subiectul unui dialog între personajul principal și un alt personaj (Chiril și Reta, respectiv, Vasi și Babis
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
se poate clasa în două tipologii. Primul tip de referință este referința ekphrastică al cărei subiect pictural este comun cu cel al descrierii ekphrastice (cazul Galeriei cu viță sălbatică, al Lumii în două zile, în care în afara descrierii ekphrastice, Plata dijmei este evocată în roman de două ori, iar Femeie cititnd de cinci ori). A doua tipologie este cea a referinței ekphrastice prin care se face trimitere la o operă de artă al cărei subiect este diferit de cel al descrierii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
descrie tabloul Femeie citind imaginându-se că ține un discurs în fața unei grupe de studenți, având în același timp pe Antipa drept interlocutor real. În Galeria cu viță sălbatică cele două personaje, Reta și Chiril Merișor, descriu pe rând Plata dijmei. Reta comentează pânza astfel încât lui Chiril i se pare la un moment dat că s-a contaminat de interpretarea acesteia și că "vede" tabloul cu ochii Retei. Și în Căderea în lume convenția aceasta este menținută. Vasi descrie statuia Victoria
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
forma unei fișe de dicționar, a operei. Pașaliu selectează din tablou atmosfera, centrându-și observațiile pe stările sugerate de figurina imaginată de Pieter Janssens Elinga. Nici personajele lui Constantin Țoiu nu se mulțumesc cu o descriere realistă a pânzei Plata dijmei. Chiril Merișor observă mai mult decât organizarea spațială a încăperii în care se înghesuie funcționarii feudali și țăranii. Dincolo de portretul acestor colectivități, Chiril Merișor surprinde resortul intern care-i determină să întreprindă acțiunea figurată pe pânză - plata dărilor - și acest
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
particularizează condiția omului. Recursul la descrierea ekphrastică vorbește despre statutul literaturii ca artă similară picturii; mecanismul ekphrastic repune literatura în sistemul discursurilor artistice și autotelice despre lume. Pe de altă parte, trei din operele de artă evocate în ekphrasis, Plata dijmei, Parabola orbilor și statuia zeiței Victoria, au clare veleități alegorice. Semnificația romanelor se construiește reciclând sensurile metapicturale antrenate de operele de artă. Astfel, amândouă tablourile flamande sugerează o realitate metapicturală și un sens aforistic, asimilabile unor adevăruri eterne despre interacțiunea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
zeiței Victoria, au clare veleități alegorice. Semnificația romanelor se construiește reciclând sensurile metapicturale antrenate de operele de artă. Astfel, amândouă tablourile flamande sugerează o realitate metapicturală și un sens aforistic, asimilabile unor adevăruri eterne despre interacțiunea omului cu istoria. Plata dijmei comentează o poziție frecventă a individului prins în mecanismul social - relația oprimantă cu un stat inflexibil și abuziv, în timp ce Parabola orbilor prevestește consecințele inevitabile ale asocierii insului unor acțiuni conduse de lideri nepotriviți. Odată evocate în textul literar, aceste tablouri
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
plan. În ceea ce privește rolul celui de-al doilea tip de inserție ekphrastică, referința ekphrastică, acestea ilustrează un principiu metonimic de funcționare. Referințele la Femeie citind din romanul Lumea în două zile reiau subiectul pânzei, accentuându-i semnificația centrală; trimiterile la Plata dijmei din Galeria cu viță sălbatică contrapunctează sensul tabloului comentat în descrierea ekphrastică. Chiar dacă nu reiau subiectul ekphrazei - așa cum se întâmplă cu referințele ekphrastice din Căderea în lume -, acestea sunt în relație de metonimie cu tabloul menționat, din scenariul căruia evocă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
din scenariul căruia evocă doar un element figurativ. Relevant pentru poetica ekphrasis-ului în literatura română este și natura obiectului de artă descris în ekphrază. În majoritatea cazurilor (4 din 5 situații) discutate în aceste romane obiectul ekphrastic este real (Plata dijmei, Parabola orbilor, statuia Victoriei din Samotrache sunt creații existente), iar ekphraza una "noțională"17. Ekphrasis-ul se centrează aici pe ideea de verosimil, pe challenge-ul reprezentării vizualului prin cuvânt, anexând problematica ekphrasis-ului problematicii mai extinse a reprezentării verosimile în romanul realist
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
atribuite de comun acord. În virtutea acestei codificări, Parabola orbilor devine imaginea României aflate într-un regim totalitar și conduse despotic de către un "orb", dar în același timp postulează și eterna libertate pe care i-o atribuie individului "vederea" interioară, Plata dijmei reflectă relația actualizată între individ și statul comunist totalitar, în timp ce statuia mutilată a zeiței Victoria nu sugerează doar imaginea unei sculpturi imperefecte, ci ironizează entuziasmul succesului, arătând fragilitatea oricărei victorii. În fine, preferințele scriitorilor români pentru aceste opere aflate în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
prințului Sturdza, „îi asuprește într-o manieră oribilă, după ce s-a autonumit proprietar al terenurilor mănăstirii'*. Prințul Sturdza era de părere că cel mai bun mod de a- ajuta pe țăran consta în achitarea de către proprietari a unei jumătăți din dijma pe care țăranul trebuia să o plătească la fisc. Mulți boieri nu considerau însă această măsură eficientă, pentru că o parte dintre ei plăteau jumătate sau chiar mai mult din valoarea impozitelor datorate de țărani. Ei considerau că ar fi fost
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de posibile avantaje erau însă rareori valorificate în România. În schimb, cea mai mare parte a proprietarilor funciari preferau să-și arendeze pămînturile unor agenți sau arendași, care, la rîndul lor, le subînchiriau țăranilor pe baza unor aranjamente în sistemul dijmelor. S-a apreciat că la răscrucea veacului, circa 60% din moșiile de mai mult de 100 de hectare (247 de acri) erau cultivate prin metoda aceasta. Sistemul nu ducea la o folosire rațională a pămîntului sau la instalarea armoniei sociale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a dobîndit o veritabilă regiune agricolă bogată. Zonă caracterizată prin existența unor domenii întinse aflate odinioară sub controlul musulmanilor, pămînturile ei au trecut în general în mîinile marilor proprietari funciari greci. Ele erau lucrate de țărani mai ales în sistemul dijmei care cedau de la o treime pînă la jumătate din produsele lor. Celelalte regiuni ale Greciei dispuneau în primul rînd de gospodării mici care asigurau subzistența familiilor respective, dar nimic mai mult. Lipsa de pămînt bun forța Grecia să importe grîu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
că Regele Carol Martel se înfruptase substanțial din ele. Bogăției episcopilor și abaților, proveniți, cei mai mulți, din înalta aristocrație, i se opunea condiția precară a călugărilor și preoților mărunți. Pentru a-i pune la adăpost de nevoi, Carol cel Mare instaurează dijma (orice producător trebuia să rezerve Bisericii a zecea parte din recolta sa), iar Ludovic cel Pios decide să împartă bunurile abațiale în două: un lot rezervat folosinței exclusive a abatelui, celălat întreținerii comunității și mănăstirii. Pentru a reinstala disciplina, foarte
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
care se aflau în capitală le dădeau și de mâncare. Diverși domnitori (Radu Șerban, 1602-1611; Alexandru Iliaș, 1616-1618; Gabriel Movilă, 1616-1620; Radu Mihnea, 1620-1623; Alexandru Cuconul, 1623-1627) au conces Bisericii Catolice și misionarilor diferite privilegii, ca scutirea de biruri, de dijme și de alte taxe, la care erau supuși locuitorii țării, inclusiv preoții și călugării ortodocși. Sf. Congregație de Propaganda Fide și chiar Suveranul Pontif Urban VIII (1623-1644) urmăreau cu mult interes activitatea misionarilor noștri. De exemplu, în 1638, Papa astfel
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
-am carte domnii mele rugătorii noastre Susanii stareță și a tot soborul să...fie volnici a-și stăpâni moșiile sfintii mănăstiri anume: Vale Socolii, i Dealul Coroiului, i Vale Lupului, i Balciul i Găurenii...și să aibă a-și lua dijma din hotaru în hotaru din tot locul, cu tot venitul moșiilor, pe obiceiu, cum și oamenii ce vor fi șezându pe aceste moșii...să aibă tot gospodariul să le facă puslușanii, de toată casa pe an 12 zile, în 6
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
voievod împuternicește pe egumenul Damian al mănăstirii Bârnova să-și apere pădurea împotriva tăierii pe o distanță de „cinci pistrele de săgeată” în jurul mănăstirii. Din zapisul de la 29 iulie 1766, dat de Grigorie Alexandru Ghica, de împuternicire pentru a lua dijma, aflăm că satele Lunca Bârnovei, Găureni, Todirel, Piciorul Lupului, Ciurbești și Ciurea erau în stăpânirea mănăstirii Bârnova. Aici, mărite Spirit, nu pot să mă opresc fără a face o adăogire. Sau să încropesc o întrebare: Unde este, oare, voievodul Racoviță
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au fost într-însa, măcar că purtătorii de grijă ai mănăstirii târziu au luat veste cum că cele ce sântu în bașcă ardu.” - Iată un alt mod de rotunjire a avuției mănăstirii Dancu. Este vorba de împuternicirea domnească de a lua dijmă de pe o fostă moșie a mănăstirii Păun, dată de Mihai Racoviță voievod la 28 aprilie 1717 (7125). O nouă împuternicire de a lua zeciuiala de pe moșia Bucium a fost dată la 7 iulie 1756 (7264) de Constandin Mihail Cehan Racoviță
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dejma din toate, atâta din sarea ce să scoate...și din târgu și din câmpu...să aibă spitalia omul său acolo să ia din dzece drobi de sare...unul, cum și din țarini și din fânaț...din toate să ia dijmă pe obiceiu încă și din chirie ce s-ar căde ...și din dughenile ce sântu în târgu...să să afle totdeauna stătătoare și nestrămutată cheltuiala săracilor de bolnavi, ce să cade după orânduială.” Apoi „S-au socotit și s-au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
următoare: 1. de la locurile supuse basmanului 1.743,79 lei; 2. câștigul pentru pitărie și căsăpie, după contract 1.500 lei; 3. otcupul vinului și rachiului, după contract 2.600,lei; 4. de la taxa tăierii mascurilor 150,lei; 5. de la dijma olăritului 100, lei; 6. de la dijma păcurei 50 lei; 7. venituri de la prisosul suhatului, calculat 40 de fălci a 25 lei/falcea 1.000 lei; 8. venitul celor 20 stânjeni pământ 200 lei; Total 7.343 lei. Subsemnatul, recunoscând necesitatea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]