586 matches
-
în viața economică a târgului medieval, în special viile și pomii dădeau recolte bogate. Înainte de 1940 funcționau 18 instalații pentru fabricare de țuică. Începând cu a doua jumătate a sec. al XV-lea, se înființase boierimea, care, împreună cu biserica, strângea dijme și taxe pentru anumite servicii și donații. Împreună au organizat administrația (un fel de primărie) în fiecare sat, care se preocupa de strângerea taxelor, organizarea pazei și alte activități obștești, în timp ce evidența populației era ținută de preot. Declinul politic și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
câte 10 ha de pământ (Puiu, Anton, Filip). Tot din cauza lipsei de pământ, ca urmare a reformei agrare din 1921, multe familii au migrat către orașe, în special în Bacău. Pentru a suplini lipsa de pământ, oamenii luau pământ în dijmă de la răzeșii din satele Antohești, Făgheni și Oțelești. Printre primele familii ale satului amintim: Maftei, Tătărășanu, Sularu, Grigoreanu, Chirilă, Vraciu, Capraru, Coca, Crețu, Moldoveanu, Moraru și Duhan. Școala din Tarnița s-a înființat în 1891, funcționând prin localuri închiriate până în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
legea sau obiceiul pământului, care se respecta mai temeinic, în special în ceea ce privește procesele de proprietate de moșie și hotare, stabilirea hotarelor unui sat nou care se întemeia sau a unei prisăci. Tot obiceiul stabilea și ce obligații în dijmă și în muncă aveau rumânii, adică țăranii neliberi, față de stăpânii lor. Aceste prețioase documente istorice vechi de drept cutumiar românesc din Moldova, deși sunt de proveniență feudală, ne relevă dimensiunile unei civilizații tradiționale sătești de mare importanță și ale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
avut loc o accentuată eroziune a solurilor, peisajul schimbându-se radical. Prin reforma agrară din 1921, în comună nefiind moșii boierești, țăranii lipsiți de pământ au fost împroprietăriți. În satul Tarnița, pentru a acoperi lipsa de pământ, localnicii lucrau în dijmă la răzeșii din satele vecine, în special la cei din Antohești, Făgheni și Oțelești. În anul 1928, agricultura acestei zone avea un caracter predominant cerealier, pomicol și viticol, cu un accentuat drum deschis dominațiilor relațiilor capitaliste în agricultură, impulsionând producția
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
coapte. Pasta de fructe consistentă ce se obținea în urma acestui proces se păstra în oale mari de lut. La mijlocul secolului al XIX-lea, locuitorii care aveau vii și livezi pe lângă casele lor, în afară de 10 prăjini, erau obligați la plata dijmei care echivala cu a zecea parte din produsele obținute. Principalele lucrări de întreținere a culturilor pomicole erau sădirea sau răsădirea pomilor sălbatici, altoirea, curățirea, săparea la rădăcină, gunoirea și curățirea de omizi. În cadrul comunei nu se mai practică pomicultura în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
își afla răsuflarea de cheltuielile nenumărate ce se fac în fiecare an la Poartă” (Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. II, pag. 5-6 ). Importanța acestei activități străvechi este pomenită în actele vechi domnești din Epoca feudală, care amintesc de dijma de miere numită „deseatină”. Ceara și mierea erau cerute mult peste hotare, fiind îndeosebi monopolizate de turci. În anul 1890, se găseau în Oncești 180 de stupi cu albine care au dat 326 kg de miere și 72 kg de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În evul mediu se practica în zonă grădinăritul intensiv, de vreme ce pe la 1688 se lua zeciuială din grădinile de legume și zarzavat. În anul 1851, răzeșii din Dealu Perjului se obligau să plătească lui Iordache Popa pentru banii împrumutați dijmă pe 6 ani din principalele legume: fasole, ceapă, varză, cartofi. În anul 1928 existau în satele din zonă doi grădinari la Tarnița, unu la Oncești și doi la Dealul Perjului. Până la colectivizare, zeci de fântâni cu cumpene scoteau apa din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locul zălogit să fie lui Gheorghe dreaptă moștenire până îl vor răscumpăra urmașii lui Pavăl”. Sfatul domnesc și domnitorul Antioh Cantemir întăresc zapisul: „Așa am socotit domnia mea cu tot sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis, numai dijma ce a fi să dea, că este loc mănăstiresc” <footnote Ibidem footnote>. Deși câmpulungeanul Gh.Mercheș și urmașii săi au plătit dijma cerută de mănăstire, câte două oca de ceară pe an, după 102 ani de la zălogirea moșiei din Sălătruc
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
zapisul: „Așa am socotit domnia mea cu tot sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis, numai dijma ce a fi să dea, că este loc mănăstiresc” <footnote Ibidem footnote>. Deși câmpulungeanul Gh.Mercheș și urmașii săi au plătit dijma cerută de mănăstire, câte două oca de ceară pe an, după 102 ani de la zălogirea moșiei din Sălătruc, arhimandritul Veniadict (Benedict) a luat moșia din mâna Mercășenilor „fără judecată, și au dat-o vămenilor, și nici banii, adică cumpărătura, nici
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a sluji într-un an mănăstirii, ori cu clacă, ori cu carul cu boi. De va sluji la ceva ori cu sapa ori cu ce fel de lucru va fi orânduit egumenul, toate acele 12 zile să-i socotească și dijma locului încă să-și dea tot omul pe obiceiu și vornicii prin sate încă și egumenii să-și puie pe care ar socoti” <footnote Ibidem. footnote>. Stăpânii de moșii nu s-au mulțumit cu cele 12 zile de clacă pe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Anton prezintă o deosebită importanță pentru cunoașterea veniturilor moșiei Vama și a cuantumului obligațiilor pe care vămenii le datorau la 1782: 12 zile de clacă pe an, de fiecare gospodar, cap de familie sau 2 lei; 2 parale de stânjen - dijma fânului; câte un tort (o anumită cantitate de fibre de in și cânepă pregătite pentru tors); câte o găină și câte un car de lemne; a zecea parte din toate cele aflate pe moșie, după obicei și „ponturile cinstitei adunări
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a poruncit să mergem la satul vama și să cercetăm toate plângerile ce le+au ridicat egumenul împotriva vămenilor, anume că nu lucrează cele 12 zile pe an după porunca Divanului, că nu dau de a zecea din toate. (zeciuială, dijma în produse - n.a.), nici cei doi lei de casă, că țin crâșme pe moșia mănăstirii fără știrea egumenului și că țin vara turme de oi călcând iarba. Neputând merge la Vama, am achemat într-o zi pe vâmeni scriind și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
crâșmă, de proprietate asupra iazurilor, pădurilor și a poienilor. Aveau dreptul de jurisdicție domenială și dreptul de numire și confirmare a vornicului sătesc dintre cei trei candidați propuși de săteni; aveau dreptul de a cere de la țărani robota, adăugașuri și dijma <footnote N. Grămadă, op. cit. footnote>. Stăpânii sau mandatarii lor - arendașii - aveau drept de jurisdicție domenială și de aplicare a unor pedepse aspre: a. închisoare care nu trebuia să ducă la vătămarea sănătății, cu pâine și apă; b. munca de pedeapsă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de pământ, de unelte și de animale de muncă, cât și lipsa de islazuri, îi obliga pe țăranii din satele comunei să facă învoieli agricole cu proprietarii de moșii destul de avantajoase pentru proprietari. Cele mai frecvente învoieli erau arenda și dijma. Pentru a putea să se angajeze însă la lucru pe moșie sau să primească pământ în arendă, țăranii trebuiau să efectueze unele munci la administratorul, vechilul sau contabilul moșiei. învoielile agricole se făceau pe timpul iernii când podul țăranilor era golit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
după întoarcerea acasă, una dintre fetele lui Agamemnon de nevastă, s-o ia fără a plăti în schimb vreun dar, dimpotrivă, având să primească el, drept zestre, șapte orașe bogate de la marginea mării, de la care va avea de câștigat bogate dijme. Dar Ahile rămâne neînduplecat, deși asemenea bunuri astfel date i-ar fi spălat cu prisosință onoarea. Se consideră în continuare jignit, lăsând impresia că n-a auzit, ori că nu crede în asemenea făgăduință, ori că, mari cum erau, nu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
zeciuiala în numele lui vodă. Scoteau în plânsete de copii datornicii din bordeie. Surzi la rugămințile și bocetele nevestelor, îi despuiau de haine și, beștelindu-i, îi biciuiau fără milă. Îi snopeau în bătaie pe acești necăjiți care nu-și plătiseră dijma. Prin pielea crăpată de lovituri, șiroia sângele țăranilor. Îndurau pe spate bătaia nemeritată a sărăciei trăite de veacuri, care sporea sub nesațul arendașilor. Mergând mai departe, la marginea târgurilor, străinul vedea înălțându-se în soare cadavre spânzurate în ștreang. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ci doar explicând fenomenele și evenimentele istorice în ansamblul lor, pe înțelesul tuturor, și conectându-le la cauzalitate și consecințe, ceea ce conturează cititorului orizontul istoric. La doar o primă vedere, identificăm termeni ce crează mozaicul structurat din istoria socială (zeciuială, dijmă, iobag), istoria politică (personalități, lupte antiotomane, monarhie, regate, imperii, conferințe de pace), istoria culturală (cronică, cronicar, manuscris, tipografie, academie domnească, universitate), și chiar a ortodoxismului românesc (creștinism, biserici, mănăstiri, Reformă, Contrareformă), constituindu-se într-un ansamblu informativ, într-un instrument
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
bucurat de admirația generației sale și, după ce Anton Pann a compus muzica, a fost acceptat de toți ca imn (vezi Anton Pann). diacon - membru al clerului, pe prima treaptă a ierarhiei. dictatură - formă de conducere autoritară a statului, putere despotică. dijmă - obligație datorată de țăran stăpânului de pământ, achitată în bani, în muncă sau în produse. dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen - dinastia care a dat regii României a fost instaurată după abdicarea principelui României, Alexandru Ioan Cuza, în februarie 1866. Unirea Moldovei cu
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
s-a bucurat domnitorul din partea poporului. moșie - suprafața de pământ, mai mare sau mai mică, deținută de un boier/un nobil (vezi boier), o mănăstire sau de domnie. Era dată în lucru țăranilor fără pământ (vezi iobag), pentru care plăteau dijma (vezi dijmă). Movilă - familie de boieri, care a dat Moldovei mai mulți domni în secolul XVII (Ieremia Movilă, Simion Movilă). Muntenia - vezi Țara Românească. Mureșanu Andrei (1816-1863) - poet, publicist, participant la Revoluția din 1848. A scris versurile imnului Deșteaptă-te
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
bucurat domnitorul din partea poporului. moșie - suprafața de pământ, mai mare sau mai mică, deținută de un boier/un nobil (vezi boier), o mănăstire sau de domnie. Era dată în lucru țăranilor fără pământ (vezi iobag), pentru care plăteau dijma (vezi dijmă). Movilă - familie de boieri, care a dat Moldovei mai mulți domni în secolul XVII (Ieremia Movilă, Simion Movilă). Muntenia - vezi Țara Românească. Mureșanu Andrei (1816-1863) - poet, publicist, participant la Revoluția din 1848. A scris versurile imnului Deșteaptă-te, române ! Mușatini
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
obține profituri încă și mai mari. Negustor, el se străduiește în același timp să fructifice banii cîștigați prin comerț, prin operațiuni strict financiare (aconturi, credite). El nu ezită să preia, contra unei sume negociate vărsate celui în drept, drepturi senioriale, dijme ecleziastice, impozite regale, taxe vamale sau alte taxe urbane pe care el se însărcinează să le plătească, realizînd pe parcurs un beneficiu destul de mare. El transformă instrumentele financiare moștenite la sfîrșitul Evului Mediu în metode de creditare: astfel, înscrisul sau
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Trebuie subliniat faptul că obligațiile feudale sînt abolite la cererea nobililor liberali (vicontele de Noailles și ducele de Aiguillon). Nobilimea renunță la dreptul de vînătoare, la folosirea obligatorie a unor bunuri ale seniorului ("banalités") și la corvoade; preoții renunță la dijmă, provinciile la prerogativele lor financiare, orașele la libertăți și la corporații, iar magistrații la venalitatea serviciilor. În cîteva ore, ordinea socială a vechiului regim este abolită și este proclamat principiul egalității cetățenilor în fața legilor. Această revoluție socială, înfăptuită în plină
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o Adunare națională în care se împletesc virtutea civică "à la romaine" și efuziunea "sufletelor sensibile", nu trebuie să creeze iluzii. Entuziasmul diminuîndu-se, hotărîrile luate în pripă sînt aplicate într-un mod mai realist: obligațiile personale (corvezi, drepturi de vînătoare, dijmă) sînt cu siguranță abolite fără despăgubire, dar drepturile asupra pă-mîntului (redevența datorată seniorului și zeciuiala) sînt declarate abolite prin răscumpărare, spre marea decepție a țăranilor. În ciuda unor rezerve, în esență se poate considera că în august 1789, Revoluția este deja
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
trec sub dominație franceză: Confederația Rhinului, Olanda, Westfalia, Portugalia, Spania și mai ales Italia. Prezența francezilor nu se limitează doar la elaborarea unor Constituții inspirate de cea din Franța. Ea determină instaurarea egalității civile, a libertății religioase, desființarea corporațiilor, abolirea dijmei și a drepturilor feudale, vînzarea bunurilor ecleziastice și dezvoltarea administrației moderne. Activitatea Imperiului tinde deci să creeze monarhii surori, apropiate prin practicile politice, organizarea socială, obiectivele urmărite și modul de a le realiza. Asistăm, ca și în secolul al XVIII
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sunt detaliate valorile semantice care se subsumează sensului mai general "raportul de conformare, potrivire, adaptare etc. la ceea ce indică termenul care urmează după prepoziție" - ceea ce se încadrează la sensul de relație (cf. supra, 2.6.). Printre exemple găsim " Să ia dijmă [...] din toate, pe obicei." (Iorga, S.D. VI, 38; anul: 1741), "Am judecat [...] pe lege." (Iorga, S.D. VII, 3; anul: cca 1750) - exemplu asemănător semantic cu cel înregistrat mai sus: pe lege [...] e foarte greu să găsești ceva incriminator (Realitatea TV
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]