317 matches
-
pedagogic, o anume artă de a-i face pe elevi să înțeleagă că pot încredința institutorului/profesorului problemele lor, că-i poate ajuta sincer cu orice problemă, oferindu-le o soluție sau cel puțin un sfat pertinent într-o situație dilematică, că se pot lumina anumite lucruri pentru ei confuze, că-i poate ghida în situațiile delicate ce apar în raporturile cu cadrele didactice, părinții și elevii, că pot și doresc să li se ofere răspunsuri la marile întrebări care-i
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Vlad Bejan ALBUM CONSEMNĂRI REPORTAJE 1989 - 2002 Argument Pentru cei care în ultimele decenii s-au implicat în vâltoarea evenimentelor, alegerea unor modele politice nu mai este dilematică. O scurtă rememorare a istoriei naționale ne convinge că numai acele perioade au însemnat un real progres când resursele naturale și potențialul creativ autohton au fost dirijate după conceptul „prin noi înșine”. Supraviețuirea românilor dealungul a două milenii în spațiul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Redacția menționa la sfârșitul articolelor primite de la cititorii săi și publicate atunci, ca și acum, la aceeași pagină, nu numai numele autorilor, dar și adresele lor. La o săptămână de la marele eveniment, autorul revoltei a primit trei scrisori de la diverși dilematici, care simțeau la fel. Solidaritate și entuziasm dilematic. Una dintre cele trei scrisori a fost redactată de un anume Mirel Bănică. Acesta s-a prezentat succint: tocmai se întorsese din Elveția și urma să facă armata la Unitatea de Jandarmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
săi și publicate atunci, ca și acum, la aceeași pagină, nu numai numele autorilor, dar și adresele lor. La o săptămână de la marele eveniment, autorul revoltei a primit trei scrisori de la diverși dilematici, care simțeau la fel. Solidaritate și entuziasm dilematic. Una dintre cele trei scrisori a fost redactată de un anume Mirel Bănică. Acesta s-a prezentat succint: tocmai se întorsese din Elveția și urma să facă armata la Unitatea de Jandarmi (fostă de Securitate) din Câmpina. Propunea chiar o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de 6 milioane de lire sterline? Cine? Scârbit și neputincios, Codruț 10 iunie 2006 La colocviu (sau viața de intelectual de Bucarest): - amabilități inutile; - bârfe, multe bârfe; - priviri încrucișate cruciș sau mieros; - amante de profesori cu mici comunicări științifice; - diletanți, dilematici; - costume sărace, pantofi ponosiți (românii); - costume de lux, pantofi de firmă (românii veniți din Occident); - fără costum, dezinhibați cu metodă (profii occidentali); - plictiseala teribilă din jurul orelor 14-15; - cafeaua întotdeauna prea puțină; - Tanti Lili, femeia de serviciu (Doamne, cum sună...) care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
întrebuințează cercul vicios pentru a sugera convertirea evreilor: "Evreii vor fi convertiți numai când Iisus va coborî de pe cruce, iar Iisus poate cobori de pe cruce numai când evreii se vor converti"46. Atât Kafka cât și Bloy au intuit destinul dilematic al poporului evreu, încă rătăcind în intervalul eteric dintre cer și pământ, în căutarea Ierusalimului ceresc. Mesia, "stâlpul de foc" care să-i călăuzească, așteaptă încătușat, cum apare în mitologia iudaică, asemenea lui Prometeu, să fie eliberat pentru a se
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
fi necruțător cu sine! -, deoarece „prezentul nu conține valori!”. Aceasă aserțiune, „prezentul nu conține valori!”, mi-a rămas de-atunci ca unul dintre ghidurile mentale simple și eficace pe care Îl aplic aproape Întotdeauna când mă aflu Într-o situație dilematică de felul celei pe care am discutat-o mai sus. Chiar dacă, se’nțelege, puține dileme psiho-sociale ulterioare ale carierei mele au avut gravitatea celei expuse aici succint, din primăvara müncheneză a anului ’72. ...Și apoi... „cel mai greu drum”, În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ori de câte ori vreun intrus pătrunde în acest perimetru sfințit de cele mai nobile idei. Tocmai de aceea vehemența sa este explicabilă, fiindcă cei vizați emit judecați de valoare fără să aducă în sprijinul afirmațiilor probe concludente. Autorul se ridică astfel împotriva "dilematicilor", dar și a unor "fețe subțiri" cum ar fi H.-R. Patapievici, filosoful postdecembrist care susține un "postmodernism de cartier" sau Mihai Zamfir, profesor universitar și ambasador care crede că intelectualitatea română suferă de "maladia Eminescu", acutizată între timp, precum și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de "direcție nouă", zice Grama și, după el, epigonii. "Geniu fals", hotărăște preotul, un "cult nemeritat și periculos", "nulitate literară", "poet mediocru", o rușine națională de care ar trebui feriți școlarii și cu care nu se poate ieși în lume. "Dilematicii", în această privință, nu sunt deloc originali, constată Theodor Codreanu pe bază de citate. Într-o singură privință se deosebesc: Grama enunță antiromânismul lui Eminescu, ponegritorii mai noi naționalismul exacerbat. Încriminările de "lipsă de logică", de nerespectarea normelor sintactice, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
explorate să renunțăm la conformismul primelor impresii și la conformismul evaluărilor ideologizate, în egală măsură. "Păcatul mare menționează el în treacăt e că și apologeții de ocazie îl exaltă pe Eminescu tot reducționist, ceea ce dă din abundență apă la moara dilematicilor" (p. 387). Theodor Codreanu caută să surprindă într-o formulă consacrată gândirea efectivă a lui Eminescu și ajunge la o soluție pe care o redăm în propriile-i cuvinte: "Kant abandonase antinomiile găsind soluția în rațiunea pură, iar Hegel s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se permite, punctele esențiale ale receptării eminesciene. Iată cum paradoxal, vorbind despre lucruri grave într-o formă modernă, Theodor Codreanu parcă se așază de această dată peste figura profesorului, înțelegând importanța asumării până la capăt a unui model cultural pe care "dilematicii" și-l vor fi dorit închis în debara și uitat, alături de eroi episodici ai literaturii noastre. Posesor al unei vaste culturi transdisciplinare, cu titluri ce provoacă teoriile contemporane, Theodor Codreanu pare a fi decis să ne amintească de la început, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
negru. Dar, fie că tranziția nu a trecut (și nu va trece, la noi, niciodată), fie că omul fără dileme e o constantă fatală a speciei, ne-am dat repede seama că situația nu s-a schimbat consi derabil, că „dilematicii“ (de vocație) rămân o raritate și că, în consecință, gazeta noastră e destinată să aibă viață lungă: cu cât e mai veche, cu atât e mai durabilă. Cu alte cuvinte, Dilema este o vechime de viitor! Dacă însă lumea nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să ai, în orice împrejurare, dileme și dacă e întotdeauna rău să nu le ai. Tema e, firește, enormă. Pe de altă parte, n-am fost niciodată atât de obtuzi, încât să credem că Dilema și-a făcut din ezitarea dilematică o doctrină. Am știut de la bun început că există evaluări, decizii și inițiative, în care dilemele n-au ce căuta. Ne vom îngădui, totuși, un rapid punc taj aniversar, o încercare de actualizare. Ce știm azi și ce rămâne valabil
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
asupra semenului tău o judecată morală definitivă. Simțul etic nu lucrează cu intransigențe, ci cu nenumărate pogorăminte, cu răbdare, precauție și iertare. Chiar așa? Chiar și când vorbim de criminali, hoți și lichele? Da, chiar așa! și chiar dacă a contempla dilematic asemenea cazuri e un soi de jertfă interioară, o investiție în alb, eventual nerentabilă. 3. Când te ocupi de politică (direct sau de pe margine). Nu se lucrează cu absoluturi, când te miști în zona strictei relativități. E ridicol să te
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
politică (direct sau de pe margine). Nu se lucrează cu absoluturi, când te miști în zona strictei relativități. E ridicol să te învinețești de ură, sau să leșini de entuziasm, când nu ți se cere decât un vot rezonabil. Numai spiritul dilematic garantează capacitatea de a face compromisuri utile, de a evita grosolănia polemică, încă pățânarea contrapro ductivă. Nedilematicul e, prin definiție, conflictual. Jan Patoàka avea dreptate să spună că războaiele sunt provocate de oameni fără dileme, oameni care cred că au
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și simți mijind înăuntrul tău spectrul lui Conu’ Leonida. 6. Când te auzi proferând locuri comune. 7. Etc. Când nu e bine să ai dileme? 1. Când e vorba de eticheta comunitară, adică de politețe. Nu e cazul să devii dilematic, dacă ești invitat să vorbești cuviincios, să te porți afabil și să nu scuipi pe jos. 2. Când poți face cuiva un bine, oricât ar fi de costisitor. 3. Când poți evita să faci cuiva un rău. 4. Când e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fond de geometrie, fără de care orice efort modelator devine o negociere sterilă, o subtilă coreografie a neputinței binevoitoare. Permisivitatea practicată orbește sfârșește prin a-i sminti și pe pedagog, și pe învățăcel. La limită, actul formativ însuși poate fi pus, dilematic, sub semnul întrebării, cu rezultatul unei generale destructurări. 5. Când e vorba de onoarea proprie. Comportamentul nedemn, necinstea, slugărnicia, sperjurul nu pot fi justificate prin sofisticate palori dilematice. 6. Când e vorba de iubire. În teritoriul extatic al iubirii nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pedagog, și pe învățăcel. La limită, actul formativ însuși poate fi pus, dilematic, sub semnul întrebării, cu rezultatul unei generale destructurări. 5. Când e vorba de onoarea proprie. Comportamentul nedemn, necinstea, slugărnicia, sperjurul nu pot fi justificate prin sofisticate palori dilematice. 6. Când e vorba de iubire. În teritoriul extatic al iubirii nu e loc pentru clarobscur. Sau, când e, iubirea e pe sfârșite. Nu există îndrăgostire dilematică, pasiune dubitativă, fericire analitică. Dăruirea de sine nu poate avea aspectul unei tatonări
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
proprie. Comportamentul nedemn, necinstea, slugărnicia, sperjurul nu pot fi justificate prin sofisticate palori dilematice. 6. Când e vorba de iubire. În teritoriul extatic al iubirii nu e loc pentru clarobscur. Sau, când e, iubirea e pe sfârșite. Nu există îndrăgostire dilematică, pasiune dubitativă, fericire analitică. Dăruirea de sine nu poate avea aspectul unei tatonări logice. Dacă e un spațiu în care dilema e mai stingheră decât oriunde, în care cântărirea atentă, rezerva înțeleaptă, disponibilitatea speculativă sunt mai scandalos inadecvate, acela este
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
condeiele avizate și, iată, produce reverberații târzii: la ed. "Cartea românească" se publică varianta dramatizată de basarabeanul D. Crudu, intitulată "Steaua fără... Mihail Sebastian". Adevăr grăiește titlul: cartea-i fără... Sebastian. Din câteva pricini, între care de departe străluce o dilematică întrebare: ce, cât și cum se poate naviga alături de realul fixat într-un jurnal, în numele postmodernismului a-toate-justificator? Sigur că se poate ficționa și pe marginea Mersului trenurilor, dar cui prodest? Autorul declară cu seninătate că nu a respectat cronologia evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
produsele create într-un context cultural diferit. în concluzie, "cultura" este formată din diferiți factori subiectivi, care sînt împărtășiți de un anumit grup și care acționează ca un cadru interpretativ al comportamentului (Dahl, 2005). Conceptualizarea culturii presupune, așadar, un travaliu dilematic considerabil. Un mod eficient de a lămuri sfera noțiunii acestui concept ne impune să apreciem disponibilitatea "culturii de a fi pentru societate ceea ce memoria este pentru individ" (Kluckhohn, 1954, apud Triandis, Suh, 2002, p. 135). Ea include ceea ce a fost
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
neființa de alături, al timpului cu vremea e toată lirica lui Calistrat Costin; o poezie veselă și tristă, ca viața..." Ioan Holban, Convorbiri Literare, martie 2013, pg. 37 ""Lumea" lui Calistrat Costin, încețoșată (v. Dezacord), abundă în replici suculente, trăind dilematic, după logica postmodernă: a fi și a nu fi. Livrînd miniaturi (în stil nipon), deplîngînd confuzia axiologică (porcanii/ rîtanii înfulecînd mărgăritarele), șotios, protejînd miezul filosofic, el rămîne o prezență singulară în peisajul nostru liric (suprapopulat!), invitîndu-ne la o preumblare prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
atitudine pe jumătate teribilistă, pe jumătate gravă, ironică în ambele ipostaze." Laurențiu Ulici, România literară, 1981 "Lucian Vasiliu și-a creat un univers propriu, populat cu personaje enigmatice și cu o mitologie stranie, în care se recunoaște o lume împărțită dilematic între nostalgia spiritualității absolute și tentația experienței purificatoare." Radu G. Țeposu, Tribuna României, 1984 "Imaginația bufonă, parodică, se apropie, în Fiul Omului, de temele mari ale poeziei și, consecință firească, limbajul se modifică. O mutație importantă și, cred, necesară în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
abordarea și analiza lor sociologică, iar pe de altă parte, promovarea unor concepții și ideologii arbitrare garnisite sociologic. În această a doua categorie se încadrează și diferitele sisteme sociologice înregimentate, care au influențat semnificativ istoria contemporană. Pentru înlăturarea acestei situații dilematice s-a propus asocierea sociologiei cu morala (Remy, 1982, p. 79). Amintisem la începutul acestui subcapitol de Papa Ioan Paul al II-lea care arăta interesul său pentru ca doctrina socială creștină să fie privită și înțeleasă în cadrul teologiei morale. În
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
oameni de calitate amestecați cu aventurieri, aceștia au fost folosiți cinic de vechii pediști pentru consolidarea imaginii în partidul popular și pentru subțierea rândurilor simpatizanților liberali. La împărțirea prăzii la guvern au primit un meritat șut în dos după ce eternul dilematic din fruntea lor s-a mai răzgîndit încă o dată, nu știu a câta (n) oară. Ultimul grup, ciripind vioi, proaspăt, parfumat, cu țoale de fițe și mutre agreabile, este constituit de ceea ce presa ticăloșită a numit "haremul (politic) al președintelui
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]