497 matches
-
Articolul 1 Prezenta lege reglementează cadrul juridic pentru sprijinirea integrării tinerilor în mediul rural, în vederea dinamizarii acestui spațiu de viața prin dezvoltarea unor programe și proiecte care să vizeze punerea în valoare a resurselor naturale și a traditiilor locale, precum și dezvoltarea într-o concepție noua a agriculturii, a activităților neagricole și a serviciilor. Articolul 2 (1
LEGE nr. 646 din 7 decembrie 2002 (*actualizată*) privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146519_a_147848]
-
muzeografilor la diferite programe (seminarii, simpozioane, activități practice) cu rol de formare, realizarea unor schimburi de 25 experiență, de bune practici cu colegi din străinătate, la activități de proiectare și dezvoltare a unui sistem de relații benefice Îmbunătățirii muncii lor, dinamizării și diversificării programelor educative desfășurate În școli și În muzee, multiplicării ocaziilor educative pentru diferite categorii de persoane Într-un cadru agreabil, necoercitiv și stimulant. Potențialul educativ al muzeelor sporește când se crează oportunitățile corelării experienței muzeale a elevilor cu
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
și muzeografilor la diferite programe (seminarii, simpozioane, activități practice) cu rol de formare, realizarea unor schimburi de experiență, de bune practici cu colegi din străinătate, la activități de proiectare și dezvoltare a unui sistem de relații benefice îmbunătățirii muncii lor, dinamizării și diversificării programelor educative desfășurate în școli și în muzee, multiplicării ocaziilor educative pentru diferite categorii de persoane într-un cadru agreabil, necoercitiv și stimulant. Potențialul educativ al muzeelor sporește când se crează oportunitățile corelării experienței muzeale a elevilor cu
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
17.) Metodele și tehnicile de mai sus pot constitui bagajul operațional al cadrului didactic în materie de educație a creativității elevilor. Aceste metode cumulează două avantaje: acela al asociației libere (independente de constrângerile principiului realității și al celor logice) și dinamizarea rezultată dintr-o comunicare de grup. Într-adevăr, emiterea de idei în fața mai multor persoane are avantajul că poate schimba punctul de vedere al altora, izvorând astfel noi imagini, noi opinii, deschizându-se noi orizonturi. Experiențe riguroase au arătat ca
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
dinamic care constă în intrarea în posesia mingii din alergare, continuată imediat cu o altă acțiune tehnică desfășurată și ea din mișcare-alergare. Cu toată importanța pe care o reprezintă oprirea mingii, nu se poate spune că ea este benefică pentru dinamizarea jocului modern de fotbal. Prin această afirmație vrem să spunem că exagerata folosire a ei, fără nici o justificare tactică, nu favorizează dinamicitatea jocului. La baza acestor două metode de preluare stau două legi mecanice bine cunoscute și anume: amortizarea și
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
întregului organism, întrucât orice afecțiune organică apare sau se agravează din cauza prezenței unei tulburări în sfera psihicului. Specialiștii din domeniul meloterapiei fac următoarele recomandări: piesele muzicale cu dominantă ritmată prin faptul că stimulează viața senzorială și ritmul biologic contribuie la dinamizarea corpului (muzica de dans, muzica lui Stravinski); piesele muzicale cu dominantă melodică stimulează viața afectivă (muzica lui Beethoven, Schumann, Brahms); piesele muzicale cu dominantă armonică stimulează viața intelectuală și modul de gândire (muzica lui Mozart, Vivaldi, Bach). Cercetătorii români preocupați
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
afișând o pasiune de o amploare cu adevărat lisztiană. După o reproiectare a temei secunde în prim-planul registrului acut (măsura 51), material ce va constitui unica bază tematică supusă tratării în secțiunea momentului de climax, tensiunea se acumulează prin dinamizarea unor valuri puternice de arpegii, culminația fiind evidențiată în mod adițional prin efectul marcant al unei modulații bruște la . Nu pare a fi arbitrară opțiunea pentru acest spațiu tonal, obișnuind a fi ambianța sonoră a tablourilor acvatice din creația debussyistă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o amplificare dinamică și tensională semnificativă. Aceasta își află finalizarea odată cu atingerea primului punct culminant al structurii formale, marcat de expresia tumultuoasă a unui moment de rubato, cu o puternică încărcătură dramatică. În contextul climaxului principal al construcției arhitecturale, fermitatea dinamizării sonore derivă mai ales din caracterul precis al evoluției continue în valori de , expuse într-o revenire a tempoului inițial, precum și din insistenta repetiție la care se face recurs. Figurația de final a codei, declanșând reale analogii cu renumitele cadențe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestea în contextul țesăturii de ansamblu: motivul tematic în tonuri cu rol de „decor” ilustrează un autentic corespondent muzical descriptiv, sugestie a unei adieri ușoare ce înfioară pentru o clipă mătasea pânzelor sau poate cea a voalurilor. Acest traseu asigură dinamizarea discursului în raport cu celelalte două voci inferioare; în plan median se derulează ideea tematică principală într-o atmosferă lirică și calmă, care derivă din traseul descendent și ritmul uniform al . Caracterul fluent al acesteia se plasează într-o relație de opoziție
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
desenul ritmico-melodic al temei expuse concomitent în planul median al discursului (acordurile de cvintă mărită). Scara pentatonică a secțiunii secunde salvează piesa de imaginea sterilă difuzată de configurația hexatonală, asociindu-se deopotrivă cu precipitarea tempo-ului (En animant - animând) și dinamizarea discursului prin expresia arpeggiato-urilor sale rapide (cvasi-glissando), adevărate metafore sonore ale unor țâșniri eliberatoare spre văzduh. Secțiunea de Aur coincide cu atingerea climax-ului dinamic al preludiului (cresc. molto mf - f ), al cărui efect apare în mod suplimentar alimentat de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin proiecția sa în dinamica de mf, se va opune stării de abandonare lipsită de energie ce pare să domine atmosfera generală a preludiului. Secțiunea finală coincide cu o desfășurare pentatonicanhemitonică, care în pofida diminuării ritmice ( ) la care recurge nu urmărește dinamizarea discursului, ci crearea acelei imagini de flou sonor, de curgere liberă și imponderabilă, atât de caracteristică muzicii debussyiste. Progresia cadențială a măsurii 50 (Plus retenu) solicită rezolvarea ascendentă a lui sol# la tonica preludiului, fapt care se va petrece o dată cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
21, intenție posibilă datorită stabilizării temporare a discursului pe centrul tonal de , va facilita demersul de amplificare sonoră ce precede culminația dinamică și tensională corespondentă primului climax al lucrării ( f - più f ). În mod suplimentar, aceasta se va realiza prin dinamizarea gradată a liniei melodice interioare (tenor) și sublinierea sopranului din vârful acordurilor (prim-planul discursului), evitându-se, în același timp, tendința de accelerare a tempo-ului (sans presser). Expusă în configurația unei ample înlănțuiri de acorduri perfecte (13 măsuri) ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
anticipat. Proba o constituie însăși reeditarea cu totul surprinzătoare a materialului secund din măsura 41, care ipostaziază o versiune complet metamorfozată a imaginii sonore originare. Transformarea majoră operată la nivelul aspectului expresiv și caracterului exprimării de bază se realizează prin: dinamizarea ritmică (diminuarea valorilor de durată datorită evoluției predominante în și , comparativ cu norma de și a materialului originar); prezența pedalei armonice în planul superior ce înlocuiește unisonul exprimării inițiale a motivului tematic; dinamica ușor augmentată (p), însoțită de o redare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
introductiv. Modalitatea de avansare a discursului va investiga concepția contrastului, realizat pe multiplele planuri ale alternanței de registre, tempo-uri (mouvement cédez rubato) și dinamici opuse (p mf p - più p - pp). Aspectul cadenței conservă acea formă „lansată”, în care dinamizarea progresivă a țesăturii sonore se va realiza prin diminuarea ritmică pregnantă a finalului, în care predomină valorile de și . Nivelul ridicat al dinamicii va sublinia, în mod adițional, această tensionare evidentă a evoluției sonore ( mf cresc.f ). Configurația armonică se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a motivului tematic anterior, diversificarea discursului va fi asigurată de variația ritmică produsă deopotrivă prin sincopare egală și inegală, precum și secvențarea afirmației în tonalitatea de . Expresia unei noi ipostaze de cadență plagală (IV - VI) este subliniată, în mod adițional, prin dinamizarea ritmică a țesăturii sonore, ce avansează cu preponderență prin valori de prezente în formule binare și ternare. Pedala de rezonanță va servi la realizarea diferențierii culorilor armonice parcurse, precum și a efectului de mixtură sonoră a frecventelor sunete adăugate ce însoțesc
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de dilatare temporală se creează deopotrivă prin asocierea acestei lărgiri metrice cu efectul de ecou al motivului reeditat într-o dinamică de più p, precum și augmentarea ulterioară a valorilor de durată ce survine în contextul măsurii 18. La nivel interpretativ, dinamizarea ritmică generată de secvențarea prelungită a unității melodico ritmice extrase din motivul tematic ilustrat în exemplul 189 va fi privată inițial de o amplificare a sonorității de discurs, menționându se indicația pp doux et léger. Cu același simț al echilibrului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sublinieri inoportune a liniei melodice în arabesc, comparativ cu motivul vocii mediane proiectat în prim-planul contextului. În acest sens, Debussy previne marcarea suplimentară a acesteia care se evidențiază în mod natural și suficient prin plasarea sa în registrul acut, dinamizarea ritmică ( ) și reaparițiile sale ulterioare în contextul discursului. Pauzele situate în debutul motivelor dobândesc funcții expresive la nivelul imaginii conceptuale, limitând în mod deliberat forța de pregnanță a acestora prin deplasarea unităților melodice în raport cu structura metrică sau timpul tare al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
semnificativă a tempo ului (en animant), precum și sonoritatea disonantă a armoniilor cu septime, accentuată la rândul ei de prezența duplicată a acestora. Plasarea ulterioară a formulei ritmice în registrul grav, cu accentuarea timpilor II și V, va potența suplimentar energica dinamizare sonoră a momentului tensional. Afirmația unei versiuni rezumative a temei de vals, în care timpii tari ai măsurii apar adesea anticipați de un amplu arpeggiato concluzionează secțiunea mediană odată cu restabilirea mișcării lente a introducerii (mouvement). Secțiunea finală a preludiului debutează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce apare o dată cu revenirea tempo-ului inițial (au mouvement), afirmă un motiv tematic sinuos redus doar la spațiul limitat al unei măsuri. Asimilarea sa ulterioară ca element distinctiv al afirmației tematice va fi generată de accentuarea pregnanței prin repetiția insistentă, dinamizarea ritmică și frecventa inserare a secundei mărite. Caracterul palindromic al unității motivice plasate pe ultimul timp al măsurii, asociind rezonanțele unui mers treptat prin secundă mică, mare și mărită (prezentă deopotrivă și în ipostaza enarmonică a intervalului de terță mică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prim-planul acestuia din finalul Canopei stabilește o legătură subtilă cu sunetele de început ale terțelor, ce par să rezoneze ca întrun ecou sonoritățile eterice ale acelei lumi antice, fapt pus în valoare de o interpretare înlănțuită a acestor preludii. Dinamizarea progresivă a discursului ce face apel la diminuarea duratelor din finalul introducerii generează o tranziție fluentă spre episodul principal al acestei prime secțiuni. La nivelul ansamblului de discurs al preludiului, se observă lipsa profilării unor materiale tematice în sensul consacrat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestuia În 1971 În Minister al Turismului, Înființarea În 1968 a Biroului de Turism pentru Tineret cu filiale Județene și preluarea Începînd cu anii 70 de către CENTROCOOP a unor importante sarcini turistice, au fost elemente definitorii ce au dus la dinamizarea activității turistice În Carpații Meridionali În deceniile 6,7,8 și 9 ale secolului XX. 3.4. Situația actuală a numărului, structurii și dotările din stațiunile noastre balneoclimaterice Una din formele de manifestare a mișcării turistice În Carpații Meridionali o
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a formelor de exprimare, manifestă aceleași lipsuri ca și În celelalte stațiuni analizate. Pentru Îmbunătățirea situației sunt de luat și aici măsurile propuse pentru stațiunile Călimănești-Căciulata și Herculane. 6) Pe aceeași linie de propuneri se Înscriu și măsurile necesare pentru dinamizarea activității de propagandă și publicitate turistică. 5.5.5. Bușteni - sau saltul de la Căminul Alpin la hotel Silva Beneficiind de un cadru natural pitoresc, format de valea Prahovei - pe malurile căreia se află amplasată - și de maiestoasa Împărăție de calcar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
artiști reprezentativi pentru funcționarea respectivului concept și instalarea unei expoziții sau organizarea unui eveniment într-un spațiu specific sau neconvențional aceasta se desfășoară pe baza unei construcții critice care solicită coerență și comprehensivitate. În fine, critica de artă contribuie la dinamizarea pieții de artă prin judecățile de valoare exprimate de criticii profesioniști. Cât privește implicarea criticului, dacă istoricul de artă privește operele retrospectiv descriptiv și narativ -, iar teoreticianul le privește prospectiv (investigând condițiile de manifestare ale unui fenomen artistic), acesta acționează
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
crearea unor instrumente accesibile tuturor celor care au ales să predea sau să învețe franceza. Rezoluția de la Vilnius propune sprijinirea dezvoltării politicilor lingvistice în vederea: 1.promovării schimburilor dintre profesorii de limbi străine, între cei care studiază aceste limbi, în scopul dinamizării procesului de predare-învățare a limbilor străine; 2.încurajării dezvoltării practicilor de imersiune parțială (clase bilingve, filiere tehnologice și profesionale); 3.stimulării pedagogiei de proiect și recurgerea la noile tehnologii care să permită crearea de spații comune cursanților de origini diferite
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
sau N-A FOST revoluție în țara Românească ? Nu-i lipsește nici amprenta socială, iar eroii, toți, sunt tipici pentru o entitate ca Vaslui. Când am organizat dezbaterea cu Paul Munteanu, col. Mihai Focșa și „grupul de la prefectură” am vrut o dinamizare a vieții social culturale și, până la urmă, concluzia că nu putem vorbi de revoluție la Vaslui. Dezbaterea a fost publică și foarte animată. Cât am fost de „negativ” incitând lumea la comentarii și dezvăluiri sau cât de „pozitiv” m-am
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]