398 matches
-
toate țările, iar toate țările dunărene au mărit și diurna în raport cu cheltuielile de trai ale țării respective. De exemplu, noi, când călătorim în zona iugoslavă, primim 13 dinari pe zi, pe când cehii, maghiarii, bulgarii, rușii, nemții, primesc actualmente 480 de dinari pe zi. Vă puteți da seama cât de mult s-a scumpit viața, dar s-a mărit și diurna, pe când la noi nu. O pâine costă la sârbi 29 de dinari și noi primim 13. Când navigăm prin Ungaria, primim
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cehii, maghiarii, bulgarii, rușii, nemții, primesc actualmente 480 de dinari pe zi. Vă puteți da seama cât de mult s-a scumpit viața, dar s-a mărit și diurna, pe când la noi nu. O pâine costă la sârbi 29 de dinari și noi primim 13. Când navigăm prin Ungaria, primim 16 forinți, la cehi primim 14 coroane, la nemți două mărci, pe când o pâine costă două mărci și cincizeci. Oare cum își închipuie tov. Ceaușescu că putem trăi noi cu atât
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prevede: plata salariului în țară în lei, lunar (câștigul mediu realizat pe ultimele 12 luni înaintea plecării în străinătate); diurnă lunară de 300 de dolari bani ce se depuneau în cont personal în țară, și diurna lunară de 850 de dinari algerieni care se plătea în Algeria pentru asigurarea hranei. Treburile au mers destul de greu pentru că nu s-au asigurat condițiile contractuale de ambele părți privind cazarea și transportul familiilor dar plata salariului nostru s-a făcut la zi, conform celor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Salariul în țară de 2.800 de lei lunar, pentru toți specialiștii (deci nu se ține seamă de vechime, de pregătire, nimic). 2. Diurnă de 70 de dolari pe lună ce se va plăti în țară, și 3. Diurna în dinari algerieni de 1.800 de dinari lunar pentru întreținere. Toți acești bani convertiți revin la 700 de dolari lunar, în timp ce statului îi rămân gratis 2.200 de dolari, o altă formă de exploatare cred că nici nu se putea. Domnul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de lei lunar, pentru toți specialiștii (deci nu se ține seamă de vechime, de pregătire, nimic). 2. Diurnă de 70 de dolari pe lună ce se va plăti în țară, și 3. Diurna în dinari algerieni de 1.800 de dinari lunar pentru întreținere. Toți acești bani convertiți revin la 700 de dolari lunar, în timp ce statului îi rămân gratis 2.200 de dolari, o altă formă de exploatare cred că nici nu se putea. Domnul director, vin la dvs. În numele tuturor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
director, vin la dvs. În numele tuturor pentru a interveni de a se reveni la vechiul decret altfel vom părăsi Algeria majoritatea, pentru că nu se poate întreține o familie cu 2.800 de lei în țară, iar aici să se câștige dinari neconvertibili numai de dragul de a fi în străinătate. în aceste condiții, nu numai că pierdem contractul, dar deja discuțiile se poartă tacit de către partea algeriană, privind forma cruntă de exploatare. în speranța că veți înțelege situația noastră și veți interveni
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
autorităților române. Trebuia să aștepte trenul de șapte. Singur în sala de așteptare se hotărăște să plece, lasă bagajul la casa de bagaje și se strecoară afară după ce schimbă un dolar din cei pe care îi avea de la Berlin, în dinari sârbești. Agentul stătea liniștit la restaurant și nu-l observase când se strecoară afară, fără bagaj. Ieșit din gară ia o mașină ca să-și piardă urma și îi cere șoferului să-l ducă în strada Visokistevana unde știa că va
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
baraj, curentul Dunării i-a furat și au ajuns direct în turbine. Nu mulți, ci foarte mulți! În oraș m-am întâlnit cu un sârb pe nume Milan. După ce mi-a schimbat o parte din banii mei în bani sârbești, dinari iugoslavi, i-am cerut să-mi facă rost, contra cost, de un pașaport iugoslav ca să pot trece granița fără probleme. Mi-a replicat că mă trece el granița cu barca noaptea dacă vin la malul Dunării. I-am zis că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
gării, pe o suprafață destul de mare, erau tot felul de tarabe cu cărți, creioane, hârtii și diverse alte mărunțișuri. La unul pe tarabă am văzut niște coperți de pașaport iugoslav. Am cumpărat o copertă din aceasta, m-a costat 15 dinari. Apoi am cumpărat o cărticică tip rebus cu dimensiunile potrivite cu coperta de pașaport și cu o grosime pe care am ajustat-o. Am băgat făcătura aia de pașaport în buzunarul stâng al cămășii, lăsând la vedere cam un sfert
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
societăți mixte arabo-libiano-române pe acțiuni, împreună cu: a) - Organizația "Sheep Development and Improvement Project" din Ministerul Agriculturii și Reformei Agrare al Republicii Arabe Libiene a "Societății arabolibiano-române pentru ovine", cu sediul la Missurata, avînd un capital social de 1.500.040 dinari libieni. Societatea are ca obiect creșterea, îngrășarea și comercializarea ovinelor pentru aprovizionarea pieței libiene cu carne de oaie, importul de ovine și cultivarea furajelor necesare pe o suprafață de 2.700 ha, care va fi amenajată pentru irigații. Cota de
HOTĂRÂRE nr. 202 din 15 martie 1975 privind participarea Întreprinderii de comerţ exterior ROMAGRIMEX la constituirea unui număr de 4 societăţi mixte arabolibiano-române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153242_a_154571]
-
la capitalul social al societății mixte, va fi de 25%; b) Organizația "Poultry Project" din Ministerul Agriculturii și Reformei Agrare al Republicii Arabe Libiene a "Societății arabolibiano-române pentru păsări", cu sediul la Benghazi, avînd un capital social de 2 milioane dinari libieni. Societatea are ca obiect producerea și creșterea de pui broiler pentru aprovizionarea pieței libiene cu carne de pasăre, realizarea de ferme părinți și pui, stație de incubație, abator cu depozit frigorific și instalație de făinuri proteice din deșeuri, fabrica
HOTĂRÂRE nr. 202 din 15 martie 1975 privind participarea Întreprinderii de comerţ exterior ROMAGRIMEX la constituirea unui număr de 4 societăţi mixte arabolibiano-române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153242_a_154571]
-
la capitalul social al societății mixte, va fi de 25%; c) Ministerul Agriculturii și Reformei Agrare din Republică Arabă Libiană a "Societății arabolibiano-române pentru semințe și material săditor", cu sediul la Tripoli, avînd un capital social de 1.500.000 dinari libieni. Societatea are ca obiect producerea semințelor certificate de grîu, orz, ovăz și legume, a semințelor și portaltoilor de pomi fructiferi, a semințelor de plante ornamentale, a materialului săditor pomiviticol altoit și nealtoit, a materialului săditor ornamental, a florilor și
HOTĂRÂRE nr. 202 din 15 martie 1975 privind participarea Întreprinderii de comerţ exterior ROMAGRIMEX la constituirea unui număr de 4 societăţi mixte arabolibiano-române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153242_a_154571]
-
capitalul social al societății mixte, va fi de 25%; d) The General Company for Land Reclamation din Republică Arabă Libiană a "Societății mixte pentru lucrări de îmbunătățiri funciare Librom", cu sediul la Tripoli, avînd un capital social de 300.000 dinari libieni. Societatea are ca obiect executarea de operațiuni de îmbunătățiri funciare pentru: ... - realizarea tuturor lucrărilor încredințate în domeniul îmbunătățirilor funciare (combaterea eroziunii, nivelarea, stabilizarea și îmbunătățirea solului, iritații, foraje de puțuri, drumuri, plantații, ferme, asazari rurale și altele) pe teritoriul
HOTĂRÂRE nr. 202 din 15 martie 1975 privind participarea Întreprinderii de comerţ exterior ROMAGRIMEX la constituirea unui număr de 4 societăţi mixte arabolibiano-române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153242_a_154571]
-
bancnote sau monede, exprimate fie în euro, fie în altă monedă, și nici dreptul de a emite substitute monetare, cu excepția cazului în care acordul monetar conține dispoziții explicite în acest sens. În prezent, Andorra emite monede de colecție exprimate în dinari, urmând a fi examinată posibilitatea continuării acestei practici. (9) Este important ca Andorra să vegheze ca normele comunitare privind bancnotele și monedele exprimate în euro să fie aplicabile pe teritoriul său. Bancnotele și monedele euro necesită o protecție adecvată contra
32004D0548-ro () [Corola-website/Law/292454_a_293783]
-
orice tip, cu excepția cazului în care condițiile de emisiune au fost definite de comun acord cu Comunitatea. (2) Cu toate acestea, va fi examinată posibilitatea ca Andorra să emită în continuare monede de colecție din aur și argint exprimate în dinar. Articolul 5 (1) Andorra se angajează să respecte normele comunitare privind bancnotele și monedele euro. (2) Andorra se angajează să coopereze strâns cu Comunitatea în ceea ce privește protecția bancnotelor și monedelor euro împotriva fraudei și contrafacerii și să adopte normele de punere
32004D0548-ro () [Corola-website/Law/292454_a_293783]
-
analizează împreună chestiuni economice de interes reciproc, inclusiv articularea politicii economice și instrumentele necesare pentru punerea în aplicare a acesteia. (3) La cererea autorităților Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Comunitatea poate furniza asistență tehnică pentru a ajuta această țară să realizeze convertibilitatea completă a dinarului și să-și apropie progresiv politicile de cele ale sistemului monetar european. Cooperarea include schimbul neoficial de informații privind principiile și funcționarea sistemului monetar european și a sistemului european al băncilor centrale. Articolul 82 Cooperarea în domeniul statistic (1) Cooperarea
22004A0320_03-ro () [Corola-website/Law/291976_a_293305]
-
vântului este cea sudică cu viteze medii ale curenților de aer relativ mici. La Jieț, localitate aparținătoare a Petrilei s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci și romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiți și dinari romani. "Petrila" înseamna "drum pietros neasfaltat" în română. Oamenii locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar la suprafață
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
vechi târg comercial, devenit mai târziu oraș și un important nod feroviar și rutier al Olteniei. Pe teritoriul orașului descoperirile arheologice au scos la iveală ceramică aparținând renumitei culturi de Coțofeni din epoca bronzului, precum și Tezaurul de la Filiași, care conține dinari de Friesach și Corinthia din secolul al XIII-lea. Prima atestare a numelui localității datează de la 1 ianuarie 1573. O însemnată familie de boieri, pe nume Filișanu, și-a lăsat amprenta pe istoria orașului pe o perioadă de 400 de
Filiași () [Corola-website/Science/297015_a_298344]
-
Olarului, s-au găsit fragmente ceramice aparținând primei vârste a fierului, datata istoric între anii 1000 și 300 î.h., fragmente ce aparțineau tracilor nordici, strămoșii dacilor de mai tarziu. La Fața Rusnicului un sătean a găsit, în 1967, un dinar imperial român de argint, bătut de împăratul Vespasian. La Margianova,în partea de V a satului se găsesc adesea ghiulele de piatră, dar nu se poate preciza concret cărei perioade aparțin: din timpul românilor sau din Evul Mediu. Unii specialiști
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
s-a găsit o săpăliga de grădinărit cu vârful de piatră iar partea cu gaură de înmănușare din argilă arsă. S-au mai găsit opaițe din lut și cremene, tot în «Baltă» din perioada preromana, primele urme numismatice între care dinari imperiali români de argint din anul 79 e.n bătuți de împăratul Titus Flavius. Populația a început în parte să urce pe terasa de pe vremea lui Alexandru cel Bun rămânând până la a doua domnie a lui Petru Rareș când turcii
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
mențiuni privitoare la comuna Stremț: Între anii 1333-1337 Stremțul apare în registrele dijmale papale sub denumirea de Kyod, Kyud sau Hejud corespondentul maghiar al toponimului Nucet. Sunt amintiți aici preoții Domenic și Nicolae care plăteau 53 și respectiv 40 de dinari, sumă aproape egală cu cea plătită de preoții din Teiuș. În anul 1437 în Transivania a avut loc o răscoala antifeudală, unul din lideri fiind Benedict Gazda din Stremț. La sfârșitul lunii noiembrie țăranii au cucerit cetatea din Aiud. Stăpânirea
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
teritoriul comunei scoțând la lumină obiecte datând din neolitic cu o vechime de peste 4 milenii. Pe teritoriul situat între localitățile Oarța de Sus și Stremț în locul numit "Ghiile Botii", se află un complex arheologic, unde s-au găsit 187 de dinari imperiali din perioada 68-161, emiși pe timpul împăraților Vitelius, Vespasian, Domițian,Traian, Hadrian și Antonius Pius, al șaselea tezaur ca importanță descoperit în nord vestul Transilvaniei. Acolo s-a descoperit un sanctuar care era frecventat de comunitățile din perimetrul satelor respective
Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/301582_a_302911]
-
1503; Satul Sîrbesti atestat documentar în anul 1592; Satul Susțiu atestat documentar în anul 1588. Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri Sarcinile feudale ale supușilor sunt în linii mari: censul, daturi, dijme și slujbe. Censul se plătea în bani și era de 17 dinari pe cap de familie, satele care lucrau la topitoriile de fier și de arama sunt scutite, compensându-l cu munca pe care o fac. Satele repartizate pentru munca în topitorii erau Susțiu, Briheni și Sîrbesti. Daturile se făceau cu ocazia
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
mei, porumb, orz mixt), dădeau dijma din miei, iezi și stupi, precum și din cereale, având posibilitatea de a răscumpăra o parte din dijmă în bani. De exemplu, în anul 1694 ei răscumpărau 142 de iezi cu 8 florini și 52 dinari, iar peste trei ani, în 1697, răscumpărau 7 miei, 14 iezi și 22 stupi cu 4 florini și 8,5 dinari. Din cereale, după 130 cruci de grâu (obținute de satele Bălnaca, Lorău,Cornițel și Birtin) dau dijmă 12 cruci
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
din dijmă în bani. De exemplu, în anul 1694 ei răscumpărau 142 de iezi cu 8 florini și 52 dinari, iar peste trei ani, în 1697, răscumpărau 7 miei, 14 iezi și 22 stupi cu 4 florini și 8,5 dinari. Din cereale, după 130 cruci de grâu (obținute de satele Bălnaca, Lorău,Cornițel și Birtin) dau dijmă 12 cruci de grâu, egale cu 6 câble. Pentru secolul al XVII-lea doar registrele de dijmă din 1694 menționează nominal contribuabilii cu
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]