513 matches
-
cele două caracteristici ale sale reușind prin calitățile sale ”acumulate” să aibă efecte asupra psihicului admiratorului. Nietzsche consideră că arta este dependentă de diversele genuri de beție pe care le consideră de două feluri: beția dionisiacă și beția apolinică. Beția dionisiacă, în fiziunea filosofului, presupune stimularea și potențarea laturii afective astfel încât se produce o descărcare instantanee a tuturor mijloacelor de expresie, exhibând forța reprezentării, reproducerii, transfigurării, transformării...<footnote Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2007, p.
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
de libertate sexuală și de manifestare a dorinței, Locul Schimbării avea să devină În mod firesc, mai mult ca oricare altul, un loc al depresiei și al frustrării. Adio, trupuri Înlănțuite În poiană sub clar de lună! Adio celebrări aproape dionisiace ale trupurilor unse cu uleiuri, sub soarele verii! Așa trăncăneau cvadragenarii, privindu-și mădularele fleșcăite și burțile adipoase. În 1987, la Loc și-au făcut apariția primele ateliere de inspirație semireligioasă. Firește, creștinismul rămânea exclus; Însă o mistică exotică suficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
au smuls, au sfâșiat organe și viscere, și-au vârât mâinile În carne și sânge, Împingând suferința animalelor la limite extreme - În timp ce un acolit fotografia sau filma carnagiul spre a expune documentele obținute Într-o galerie de artă. Această voință dionisiacă de a da frâu liber bestialității și răului, inițiată de acționiștii vienezi, se va regăsi de-a lungul deceniilor următoare. Potrivit lui Daniel Macmillan, răsturnarea intervenită În civilizațiile occidentale după 1945 nu era altceva decât o Întoarcere la cultul brutal al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
opera sa principală vorbește de o transformare necesară ce, în ciuda tuturor contradicțiilor și a limitelor, rămâne o profeție a vremurilor pe care le trăim. Filosoful german își imaginează trecerea conștiinței de la idolii superstiției și de la minciunile unei morale ipocrite spre dionisiac și spre condiția de supraom, în trei etape. Prima este aceea a cămilei, a cărei forță tinde spre lucrurile grele, mai greu de dus. Cea de-a doua este cea a leului care, în calitatea sa de prădător prin excelență
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
una care se stinge și moare. Pentru nota diferențială a tristeții, este extrem de semnificativă apariția ei atât de frecventă după marile satisfaceri și împliniri vitale. De ce actului sexual îi urmează tristețea, de ce după o beție formidabilă sau după un paroxism dionisiac ești trist? De ce marile bucurii aduc tristețea? Fiindcă o dată cu elanul consumat în aceste excese mai rămâne numai senzația ireparabilului și sentimentul părăsirii și al pierderii, care ating o intensitate, în ordinea negativă, dintre cele mai puternice. Ești trist după satisfacerile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
De ce marile bucurii aduc tristețea? Fiindcă o dată cu elanul consumat în aceste excese mai rămâne numai senzația ireparabilului și sentimentul părăsirii și al pierderii, care ating o intensitate, în ordinea negativă, dintre cele mai puternice. Ești trist după satisfacerile sexuale și dionisiace, deoarece în loc să ai sentimentul unui câștig, îl ai pe acela al unei pierderi. Tristețea apare după toate fenomenele prin care viața pierde din ea însăși. Intensitatea ei este echivalentă pierderilor. Astfel, fenomenul morții provoacă cea mai mare tristețe. Și nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
întîlnesc astfel vibrațiile cele mai rafinate cu freamătul și neliniștea sufletului turanic. Keyserling insista asupra tristeții arabe, ruse și argentine. Cum de i-a putut uita pe unguri? Acest popor este singurul care, în Europa, mai păstrează tradiția unei exaltări dionisiace. Cine a văzut o cârciumă maghiară și toată lumea de acolo, legănată de tristeți, abandonată cu atâta participare și frenezie beției, nu-și poate tăinui o simpatie pentru o umanitate atât de primitivă, cu aderențe atât de reduse la fadoarea genului
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Aceste așa-zise instincte își ridică deci capul și-l obligă pe individ să reintre în matca vieții de zi cu zi și a plictisului. Astfel s-ar explica ciclul căruia îi sînt supuse mulțimile naturale. Acestea trec de la exaltarea dionisiacă la liniștea apollinică. Ciclul se repetă la fel de regulat ca fluxul și refluxul: zilele luminoase, inundate de strălucirea soarelui, alternează cu zile mohorîte, înecate în burniță, ilustrînd mișcarea de du-te-vino a umorilor colective. Am comite însă o greșeală de neiertat dacă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
proprie «vieții» nu trebuie condamnată, ci mai curând celebrată”1. Din spectacolul istoriei umanității, Nietzsche nu reține decât spasmul continuu al violenței, în spatele căruia el citește echilibrul unei soteriologii ludice și necruțătoare. Admirația lui Nietzsche pentru Heraclit și pentru cultura dionisiacă trădează conținutul propriu-zis al ontologiei violenței. John Milbank are dreptate să identifice în estetismul postmodern o anumită nostalgie după valorile păgânismului (rezumate de imaginea homerică a „pământului” și a „sângelui”2). Lipsește aici spațiul necesar pentru a infirma - cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dinamică perversă este evidentă în opera lui George Bataille, unde căutarea sublimului castrează toate funcțiile de mediere ale narativității 1. Dansul, bunăoară, nu mai este un gest reglat de gramatica tacită a comunității. Consumatorul își propune doar recuperarea nietzscheană a dionisiacului, lipsită de rest. Dimensiunea politică a artei muzicale - cenzura publică a oricărui anarhism programatic - dispare. Moartea cuvântului validează opera insidioasă a promiscuității estetice. În locul rostirii limpezi izbucnește banalitatea gemetelor explicite. Reîntoarcerea literară a hetairelor și consacrarea civică din lupanare se
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și linii echilibrate” a celui din urmă (pe care o va dori transmisă și creației sale poetice din anii Integralului). Tot el introducea Însă În „ordinea” și „echilibrul” constructiviste, În același moment, un flux energetic-vitalist amintind mai degrabă de explozia dionisiacă a futurismului: „Cuvîntul dansator descătușat avea să sară dintre rînduri, să spargă fraza ca pe o nucă de cocos”; sau: „Fiecare cuvînt va izbucni dinamită, fiecare linie va tresări fecund”. Această inițială efervescentă se prelungește, la un diapazon și mai
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ecouri dinspre futurism și dadaism, - moment de exaltare a „triumfului cerebralității music-hallului, acrobatismului”, cînd „În avioane călători cu sensibilități tari joacă pocker sau stepează În mîini” - s-a soldat cu consecințe hotărîtoare pentru evoluția sa ulterioară. Nu numai noile dezlănțuiri dionisiace reînviate În decorul și cu marca stilistică a metropolei moderne, promovate de futurism, cu știutul cult al vitezei și al „sportsmanului”, cu exaltarea „performanței” acrobatice etc. putea fi Însă un exemplu la Îndemînă (În perfectă concordanță, de altfel, cu disponibilitățile
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
presupune răsturnarea dialecticii Mitului și Rațiunii, sau „reîntoarcerea” jocului ca autoritate ori ca mijloc de întărire a configurațiilor puterii în gândirea occidentală. În acest context, mimesis-ul își modifică și el funcția: nu mai reprezintă un instrument de subordonare a jocului (dionisiac) față de cunoaștere și adevăr, ci, dimpotrivă, un instrument de subordonare a acestora din urmă față de joc. Astfel, în vreme ce în Antichitate poezia devenea filosofie și știință, în zilele noastre, filosofia și știința devin din nou poezie 78. Din această perspectivă, în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
eternitatea morții o Îmbrățișează), mistică pentru că trece În transcendent și caută absolutul. În sfera culturii, simbolul acestei pasiuni este Kirkegaard. Don Juan reprezintă efemerul din iubire, pasiunea nomadă, variația nebună a obiectului erotic, cinismul, foamea de cunoaștere a suprafețelor, furoarea dionisiacă, nevroza erotică manifestată prin instabilitate, agitație, fugă continuă. În plan spiritual, mitul lui Don Juan este ilustrat, zice tot Denis de Rougemont, de Nietzsche - „un Don Juan al cunoașterii”. Formidabilă propoziție! Există, În consecință, o psihologie tristaniană și o psihologie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tracii. Viile ilirice și celtice sunt amintite în operele lui Strabo și Dio Cassius (155-236 e.n.). Xenofon amintește de vii întinse pe malul Pontului Euxin. Se pare că grecii au luat vița de vie și vinul de la ei, odată cu mitul dionisiac. Imitând mai întâi pe greci și apoi perfecționându-se, romanii nu au întârziat să-i egaleze, devenind la rândul lor iscusiți viticultori și vinicultori. Printre podgoriile celebre ale Italiei antice se numără Caecuba și cele din Campenia și Latium, unde
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
eliberarea dintr-un mediu preponderent teologic, saturat de canoane și precepte constrângătoare (care are ca emblemă angelicul, ce în povestirile lor va cunoaște o demitizare), spre o lume dezordonată, dar firească și pitorească 1048 (aceea a demonicului, ilustrând mai mult dionisiacul sau epicurismul), doi termeni ce constituie, în cadrul abordării noastre, concepte de bază, asupra cărora am insistat în capitolul al doilea. 1047 Caleb Cushing, art. cit., p. 84. 1048 Walter Raleigh, Boccaccio, în „The English Review”, vol. 14, May, 1913, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ci suferindă și agitată. De pildă, vinul (E) are mereu același efect asupra celui care-l bea. La fel și muzica flautelor asupra omului cuprins de «entuziasm». Unele și aceleași persoane vor fi uneori ca scoase din minți În delirul dionisiac, oamenii fiind afectați când mai mult, când mai puțin, după dispoziția diferită În care se află2. Strâns legate de aceste variații ale corpului este Îndeosebi imaginația șto phantastikonț. Ea pare să depindă de variațiile trupului și să-i urmeze prefacerile
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
eliberarea dintr-un mediu preponderent teologic, saturat de canoane și precepte constrângătoare (care are ca emblemă angelicul, ce în povestirile lor va cunoaște o demitizare), spre o lume dezordonată, dar firească și pitorească 1048 (aceea a demonicului, ilustrând mai mult dionisiacul sau epicurismul), doi termeni ce constituie, în cadrul abordării noastre, concepte de bază, asupra cărora am insistat în capitolul al doilea. 1047 Caleb Cushing, art. cit., p. 84. 1048 Walter Raleigh, Boccaccio, în „The English Review”, vol. 14, May, 1913, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Artă, București, 1952, p. 221. 124 Prezența acestuia ca personaj în Broaștele îl va determina, în zilele noastre, pe Georges Minois (Histoire du rire et de la dérision, Fayard, Paris, 2000, p. 31, cf. Val. Panaitescu, op. cit.) să lege aristofanescul de dionisiac: "Râsul devastator al lui Aristofan nu lasă nimic în picioare: sacrul și profanul se cufundă laolaltă în ridicolul și obscenul cel mai crud posibil". 125 Op. cit., p. 50. 126 Popa, Marian, op. cit., p. 147. 127 Cf. Margaret A. Rose, op. cit
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Durkheim, face din acest concept obiectul unei cărți. Cât despre antropologi, aceștia își concentrează interesele asupra fenomenului cultural care se manifestă în micile comunități. Ținând cont de valorile dominante, Ruth Benedict (1934) repartizează indienii din sud-estul Statelor Unite în "apolinici" și "dionisiaci". O tendință nouă și decisivă se creează sub impulsul lui Clyde Kluckhohn (1949, Cornell Values Study Group). Acesta lansează un proiect comparativ pe termen lung, care conduce la teoria orientării valorilor, dezvoltată de Florence Kluckhohn și Fred Strodtbeck (1961). Aceste
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în literatura de specialitate, deși situl se află pe teritoriul com. Pînceștiă și este reprezentat de: ceramică lucrată cu mâna (vase borcan, cești sau cățui folosite ca opaițe, căței de vatrăă; vase de cult (vase de libație, vas cu reprezentare dionisiacă, fragmente de kantharos cu reprezentarea unui silen sau a călărețului trac, matriță cu o scenă psihopompă, manșon de os cu scene dionisiace, statuete din lută, toate acestea ilustrând și viața spirituală a strămoșilor noștri. De asemenea, sunt expuse numeroase unelte
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cești sau cățui folosite ca opaițe, căței de vatrăă; vase de cult (vase de libație, vas cu reprezentare dionisiacă, fragmente de kantharos cu reprezentarea unui silen sau a călărețului trac, matriță cu o scenă psihopompă, manșon de os cu scene dionisiace, statuete din lută, toate acestea ilustrând și viața spirituală a strămoșilor noștri. De asemenea, sunt expuse numeroase unelte din fier, bronz, piatră și os, obiecte din sticlă, obiecte de podoabă (fibule, brățări, inele, cercei, mărgeleă, arme și piese de harnașament
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Cucuteni Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie. Unelte și arme Epoca eneolitică Epoca bronzului Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Tezaur de obiecte de podoabă, Răcătău (cultura Monteoruă; Vas hallstattian; Obiecte geto-dace, Răcătău: Manșon din os cu reprezentări dionisiace; Vase de libație; Fragment ceramic cu reprezentarea cavalerului trac Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Cataramă din aur, sec. I î.Hr.-I d.Hr., Răcătău (tumulul VĂ; Ceramică autohtonă și de import, Răcătău Piese din colecțiile Secției de istorie
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
prin diferențierea formală a textului, în două strofe inegale cu tipar prozodic diferit. Apoi, opoziția oamenii comuni/poetul este sem nalată prin contrastul pluralitate unicitate și prin simboluri poetice ale condiției existen țiale diferite: efemer/etern, limitat/ilimitat, devenire/nemurire, dionisiac/apolinic. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Toate aceste perechi contrastive determină structurarea viziunii artistice pe două planuri ale imaginarului poetic. Prima strofă concretizează condiția existențială a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ritatea miilor de unde și sânul mării infinit, exprimând ideea că oamenilor le este hărăzită doar clipa cea repede din infinitul vieții fără de sfârșit. În același timp, refe rirea la sufletul ce le pătrunde asociază existența umană cu afectele și instinctele (dionisiacul). Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei și a viziunii despre lume Secvența a doua se află întro relație de opoziție cu imaginea dezolantă a lumii trecătoare, fiindcă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]