KorAP: Find »[drukola/base=dirigent & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...16 >

382 matches

Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995

Național Român Central, în anul 1918, după ce în Parlamentul de la Budapesta s-a discutat problema autonomiei acestei provincii. În același timp cu funcția de membru al Consiliului Național Român Central, a deținut- o și pe aceea de membrui al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, din 1918 și până în 1920. A fost și deputat în Parlamentul României după constituirea statului național unitar. Un fulminant discurs a fost ținut de Iosif Jumanca în fața celor 1228 de delegați participanția la Marea Adunare Națională de la Alba

Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin (2013) [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741

fără îndoială, de puterea interiorizării (la femeile precum și la bărbații respectivi) dihotomiei între public și privat 12. Machismul era atât de pregnant în mișcare, încât eu care, în această perioadă, am fost atât de bine primită de militanți(te) și dirigenți(te) - la domiciliul lor, ca și în reuniuni - am ajuns să-mi ascund convingerile feministe, urmare a unor episoade în care am văzut uși închizându-se după ce mi-am mărturisit aceste convingeri 13. Greutatea prejudecăților sexiste în organizații Conceptul de

[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
ulterior, într-un context cultural diferit, surprinde cam aceeași stare de fapt: Machismul era atât de pregnant în mișcare [este vorba despre mișcarea Solidarnosc], încât eu care, în această perioadă, am fost atât de bine primită de militanți(te) și dirigenți(te) - la domiciliul lor, ca și în reuniuni - am ajuns să-mi ascund convingerile feministe, urmare a unor episoade în care am văzut uși închizându-se după ce mi-am mărturisit aceste convingeri (Jacqueline Heinen). Despre fenomenul "plafonul de sticlă"28

[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

pentru armata din Galiția. Înainte de anul 1918, Moldovan se dovedise deja un specialist valoros În epidemiologie și medicină preventivă. La numai 36 de ani, după Înfrângerea În război a Austro-Ungariei, Moldovan a devenit Secretar General pentru Asistență Socială În Consiliul Dirigent Român, un organism care Îndeplinea rolul de guvern interimar al Transilvaniei 17. Între 15 decembrie 1918 și 2aprilie 1920, Moldovan a deținut autoritatea ministerială În domeniul sănătății și al asistenței sociale În Transilvania, trecută sub guvernarea României. Experiența timpurie pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
fundamentele unui nou sistem de Îngrijire medicală, care acorda aceeași atenție medicinei preventive și celei curative și care combina cercetarea cu practica medicală, fiind ghidat de un interes sporit pentru sănătatea populației de etnie română. În 1920, o dată cu dizolvarea Consiliului Dirigent, poziția sa a fost Încorporată În vechile cadre administrative ale Regatului României. În următorii cinci ani, În calitate de Inspector Sanitar General pentru Transilvania, Moldovan a Încercat să continue implementarea programelor și ideilor sale anterioare. Din lucrările sale publicate, dar și din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
erau popularizate și prin intermediul altor câteva publicații finanțate de Astra, În special Calendarul anual și revista Transilvania, care publicau și rapoarte despre activitatea eugeniștilor români. Așa cum am menționat anterior, Moldovan deținuse poziția de Secretar General pentru Asistență Socială În timpul Consiliului dirigent - o poziție aproape echivalentă cu cea de ministru al Sănătății - și devenise ulterior Inspector Sanitar General pentru Transilvania, Între 1920 și 1925. Dezamăgit de politica birocrației din care făcuse parte, Moldovan se Îndreptase către Astra și către responsabilitățile sale academice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
mod special din cercurile intelectuale clujene, unde Moldovan contribuise la reorganizarea instituțiilor destinate asistenței medicale după unirea Transilvaniei cu Regatul României, la 1 decembrie 19186. În cei doi ani petrecuți la conducerea Serviciului de Sănătate și Ocrotire Socială din cadrul Consiliului Dirigent, Moldovan promovase crearea unei infrastructuri de stat care să Încerce nu doar să găsească soluții pentru problemele curente la acel moment, printre care controlul epidemiilor, ci și să urmărească obiective pe termen lung. Preocupat În special de măsurile preventive, Moldovan

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
problema sănătății publice Într-un mod mult mai inclusiv față de diferite grupuri sociale decât În lucrările sale ulterioare. Autorul rezista conștient aparentei nevoi de a nominaliza grupurile ce amenințau sănătatea națiunii, poate și pentru că organismul din care făcea parte, Consiliul Dirigent, era doar un partener recent al nou-creatului Regat unit. Oricare ar fi fost motivele sale, demersurile timpurii inițiate de Moldovan aveau ca grup-țintă Întreaga populație a Transilvaniei, Într-un mod care rezona cu revendicările lui Babeș În favoarea accesului egal al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În 1923. Chiar de la apariția noii instituții Însă, Moldovan și alți militanți pentru reformarea Ministerului Sănătății au Înțeles că o colaborare cu regimul liberal era aproape imposibilă. Partidul condus de Brătianu era, la urma urmei, același partid care desființase Consiliul Dirigent și care Încorporase instituțiile regionale construite de Moldovan Între 1918 și 1920 Într-o infrastructură centralizată. Nimeni din București nu dădea atenție preocupărilor lui Moldovan pentru problemele regionale ale Transilvaniei și nici programelor sale inovatoare În domeniul sănătății. O astfel

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
că, În Ardeal, unde agenții sanitari au fost de curând introduși, rolul lor În Îmbunătățirea stării sanitare la sate, a fost unanim recunoscut.” 16. Putem să ne imaginăm cu ușurință că Moldovan și alți medici care făcuseră parte din Consiliul Dirigent au fost jigniți de o astfel de descriere necorespunzătoare realității, mai ales pentru că ei Înșiși depuseseră eforturi considerabile pentru Îmbunătățirea Îngrijirii medicale În mediul rural și obținuseră rezultate excelente, cu mult Înainte ca Ministerul Sănătății să introducă agenții sanitari În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
a Astrei de a obține statut oficial, rămânând În același timp o organizație autonomă, a fost pentru Moldovan o lecție plină de Învățăminte 34. În calitatea sa de președinte al Astrei și chiar În cea anterioară de membru al Consiliului Dirigent, Moldovan simțise deja gustul frustrării În negocierile cu Bucureștiul În probleme de autonomie regională și recunoaștere oficială. Legea din 1930 exprima și punea În practică una dintre convingerile fundamentale ale lui Moldovan: reforma integrală a sectorului sanitar nu putea fi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
și a apărat ideile acestuia În perioada interbelică. 15. Bologa et al., Istoria, pp. 275-280. 16. Iuliu Moldovan, Amintiri și reflexiuni, Editura Universitară Carol Davilla, București, 1996; Petre Râmneanțu, „Iuliu Moldovan: Viața, realizările și epoca sa” București, 1977. 17. Consiliul Dirigent a fost Înființat la 15 Decembrie 1918, iar atribuțiile sale ca și corp legislativ și administrativ s-au Împuținat treptat până În aprilie 1920, când Transilvania a fost efectiv Încorporată instituțiilor guvernamentale administrative și legislative ale Regatului României. Pentru o analiză

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
ca și corp legislativ și administrativ s-au Împuținat treptat până În aprilie 1920, când Transilvania a fost efectiv Încorporată instituțiilor guvernamentale administrative și legislative ale Regatului României. Pentru o analiză detaliată a activității acestui organism, vezi Gheorghe Iancu, Contribuția consiliului dirigent la consolidarea statului național unitar român (1918-1920), Dacia, Cluj-Napoca, 1985. 18. Iancu, Contribuția, pp. 284-291; Râmneanțu, „Iuliu Moldovan”, pp.14-18. 19. El a rămas În continuare director al Institutului de Igienă Socială și după ce acesta a fost mutat la Sibiu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Enciclopedică, București, 1997. Hitchins, Keith, Rumania 1866-1947, Clarendon Press, Oxford, 1994. Hobsbawm, Eric J., Nations and Nationalism since 1780, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Hutchinson, John, The Dynamics of Cultural Nationalism, Allen and Unwin, Londra, 1987. Iancu, Gheorghe, Contribuția consiliului dirigent la consolidarea statului național unitar român (1918-1920), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985. Ioanid, Radu, The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and Gypsies under the Antonescu Regime, 1940-1944, Ivan R. Dee, Chicago 2000. Ioanid, Radu, The Sword of the Archangel

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191

opt luni, la Seghedin, pentru refuzul de a semna declarația de fidelitate față de monarhia austro-ungară. După Unire, în 1918, este numit ministru fără portofoliu, iar din martie 1919 i se încredințează conducerea resortului de Culte și Instrucțiune Publică de pe lângă Consiliul Dirigent din Ardeal și Banat, calitate în care semnează actul de înființare a Universității din Cluj, în februarie 1920. A fost ales membru de onoare al Academiei Române. Debutul publicistic îl face în „Tribuna” (1884), cu o culegere de folclor, continuând să

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970

Dumnezeu i-a dăruit această ultimă mângâiere.” Și încă una de la „Ultima oră” din nr.97 al ziarului: „În comuna Bădaciu din comitatul Sălajului au fost ridicate de către unguri, mama, sora și o vară a dlui Iuliu Maniu, președintele Consiliului dirigent și, în plânsetele populației din sat, au fost duse pe jos între baionete. Românii din Șimlău au văzut-o pe bătrâna doamnă Maniu istovită de oboseală și suferință. Nu se știe unde au fost duse...” Deabia după două luni s-

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646

anul următor, un jurnal ardelean deplângea insuficienta participare a întregii țări la aniversarea zilei de 1 decembrie și sublinia necesitatea decretării sale ca "sărbătoare națională"216. Transilvănenii încercaseră să impună acest lucru încă din 1919, printr-o hotărâre a Consiliului Dirigent 217, dar legislația Regatului nu avea să confirme opțiunea lor. Din pricina conjuncturii politice, primul deceniu postbelic a fost, în ciuda unui debut promițător, mai curând nefavorabil impunerii acestui simbol național. Ardelenii au revendicat cu atâta insistență meritele unirii lor, făcând din

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
De altfel, nici pentru românii din provinciile proaspăt unite, vechile manuale de istorie din Regat nu păreau foarte atractive, având prea puține informații despre trecutul lor regional 258. Situația era foarte evidentă în Ardeal. Aici, "Resortul instrucțiunii publice" (subordonat Consiliului Dirigent Român) a fost înștiințat, la sfâîului român postbelic celor care învățau despre istoria eroică a neamului. rșitul primului an de învățământ românesc, că profesorii de la școlile de stat din Transilvania au reclamat "manualele de istorie tipărite în vechiul Regat [care

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
Transilvaniei de sub jugul absolutismului habsburgic"336. 1918 devenea anul intervențiilor antisovietice ale guvernului "reacționar" român, cel care ocupase Basarabia și intervenise apoi în Transilvania, unde "partidul național condus de Iuliu Maniu propune[a] declararea autonomiei Transilvaniei, sub conducerea unui Consiliu Dirigent în loc să ceară unirea Transilvaniei la România (s.n. C.M.) (sic!)". Presiunea armatelor române și teama de frământările revoluționare au obligat totuși Partidul Național să "accepte" unirea, la 1 decembrie 1918. Atitudinile antiunioniste sau autonomiste ale liderilor transilvăneni fuseseră uneori invocate și

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
Evaluării Naționale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul școlar 2010-2011. Programa analitică a cursului primar, București, Imprimeriile statului, 1936. Programa analitică pentru școlile secundare de băieți din Ardeal, Banat și Părțile ungurene pe timpul de tranziție, publicată de Consiliul Dirigent Român, Resortul Cultelor și Instrucțiunii Publice (Sibiu, 1919). Programa de istorie pentru clasa a IV-a, aprobată prin Ordinul Ministrului nr. 4263/29 iulie 1998. Programa de istorie pentru clasa a VIII-a, aprobată prin Ordinul Ministrului nr. 4237 din

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
consecința deciziei luate la Alba Iulia. 215 Ibidem. 216"Mureșul" (Tg. Mureș), din 3 decembrie 1924, p. 1; conform menționării făcute de Constantin Nuțu, Mircea Tomescu (coord.), Contribuții bibliografice privind unirea Transilvaniei cu România, București, 1969, p. 436. 217 Consiliul Dirigent decretase că, "până când legislațiunea va face dispoziții unitare, zilele de 24 Ianuarie, 10 Maiu și 1 Decemvrie ale fiecărui an se declară sărbători de Stat" (conform "Gazetei Oficiale" nr. 66 din 15 noiembrie 1919, citată de Valer Moga, în lucrarea

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
ed.), In Medias Res. Studii de istorie culturală, Editura Universității "Al. I. Cuza",Iași, 2007, pp. 319-343. 251 A apărut, astfel, Programa analitică pentru școlile secundare de băieți din Ardeal, Banat și Părțile ungurene pe timpul de tranziție, publicată de Consiliul Dirigent Român, Resortul Cultelor și Instrucțiunii Publice (Sibiu, 1919). Documentul avea drept referință principală programa din Regat (adoptată în 1908), introducând, acolo unde era nevoie, unele adăugiri, cum ar fi orele de studiu pentru limbile minoritare sau noi teme de istorie

Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

la guvernare - martie 1920-decembrie 1921 - generalul Averescu nu a înfăptuit programul politico-economico-social promovat în opoziție, astfel că a pierdut o mare parte din simpatia susținătorilor. Totuși, acest guvern are meritul de a fi unificat formele regionale de guvernare desființând Consiliul Dirigent, Secretariatele de serviciu din Bucovina și Directoratele din Basarabia. Un alt succes a fost și unificarea monetară (1920), urmată de o reformă financiară al cărei autor a fost Nicolae Titulescu. Pentru înfăptuirea reformelor agrare, cabinetul Averescu a trecut prin Parlament

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
După 1 Decembrie 1918, din rândurile PNR s-a constituit Marele Sfat Național Român (250 de membri), cu rolul de a asigura rezolvarea problemelor transilvane. Din acest organ a fost ales un Comitet Executiv, alcătuit din 15 membri, denumit Consiliul Dirigent, condus de Iuliu Maniu. Acesta a fost un organ autonom, care a aplicat prevederile Declarației de la Alba-Iulia, prin care Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul erau declarate autonome până la întrunirea Adunării Constituante a României, în perioada 2 decembrie 1918-10 aprilie 1920

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Decizia Ministerială nr. 7343/13 martie 1919, a fost înființat „un serviciu central pentru ținuturile românești cuprinse în hotărârea Adunării Naționale de la Alba-Iulia”. Noul serviciu a fost pus sub conducerea unui subinspector general de siguranță, cu sediul la reședința Consiliului Dirigent, Resortul Internelor. Serviciul de Siguranță avea ca atribuție exclusivă „chestiuni interesând Siguranța Statului” și avea în subordine 17 servicii de siguranță zonale. Încadrarea personalului de poliție din Ardeal și Bucovina a fost legiferată prin Decretul din 30 iunie 1921, iar

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]