320 matches
-
George Georgescu (n. 12 septembrie 1887, Sulina, Județul Tulcea, d. 1 septembrie 1964, București), dirijor român, academician, director al Orchestrei Filarmonice din București, unul din cei mai mari reprezentați ai stilului dirijoral clasic caracteristic școlii germane. George Georgescu și-a început cariera artistică studiind vioara și violoncelul la București, apoi la Școala superioară de Muzică din Berlin, elev al lui Hugo Becker, eminent profesor de violoncel. Din 1910, face parte ca violoncelist
George Georgescu (dirijor) () [Corola-website/Science/297668_a_298997]
-
din cvartetul de coarde de sub conducerea violonistului Henri Marteau. În 1916 suferă un accident și este nevoit să abandoneze cariera de violoncelist. La sugestia cunoscutului dirijor Arthur Nikisch, care îi recunoaște calitățile muzicale neobișnuite, George Georgescu începe să studieze arta dirijorală și, în 1918, înregistrează un succes remarcabil la pupitrul prestigioasei orchestre filarmonice din Berlin. Întors în țară preia direcția tinerei orchestre filarmonice din București. Cu fiecare nou concert, orchestra câștigă în maturitate și calitate interpretativă. Georgescu include în repertoriul orchestrei
George Georgescu (dirijor) () [Corola-website/Science/297668_a_298997]
-
lui Ottorino Respighi. Începând din anul 1926 întreprinde turnee și în Statele Unite, în fruntea orchestrei filarmonice din New York sau împreună cu orchestra Concertelor Colonne. În timpul celui de al II-lea Război Mondial, România fiind aliată puterilor Axei, George Georgescu - în afara activității dirijorale din București - este prezent și în viața muzicală a țărilor naziste, pentru care activitate a fost decorat de Reich-ul german cu Crucea de Fier. O dată războiul sfârșit, George Georgescu, fost colaboraționist, este îndepărtat de la conducerea Filarmonicei din București până în 1947
George Georgescu (dirijor) () [Corola-website/Science/297668_a_298997]
-
și difuzării muzicii în România. Odată cu momentul lansării postului public de radio, în 1928, s-a înființat - din inițiativa și sub conducerea compozitorului Mihail Jora - Orchestră Simfonica Radio. La pupitrul ansamblului au fost prezenți, de-a lungul deceniilor, maeștrii artei dirijorale românești, de la Ionel Perlea, Alfred Alessandrescu, Theodor Rogalski sau Constantin Silveștri, la Iosif Conta, Emanuel Elenescu, Horia Andreescu, precum și invitați de prestigiu că George Enescu, Sergiu Comissiona, Ion Baciu, Cristian Mandeal, Christian Badea. În prezent, Tiberiu Soare ocupa funcția de
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
care asociația industrie fonice din Germania va acorda premiul pentru cel mai bun program de concert. În 2000 Levine dirijează în renumitul Concertgebouw din Amsterdam, iar în septembrie 2002 debutează cu orchestră la festivalul The Proms din Londra. În afara activității dirijorale și de conducere muzicală, James Levine a participat și la numeroase concerte de muzică de cameră și s-a făcut cunoscut și prin aranjamentele unor lieduri și acompanierea la pian a unora din interpreții acestui gen vocal. După retragerea lui
James Levine () [Corola-website/Science/318782_a_320111]
-
a.m.d. Astfel, discografia interpretului George Enescu cuprinde materialele cu înregistrări în care acesta apare în postura de violonist; discografia sa de compozitor conține materiale cu înregistrări ale lucrărilor sale, iar cea de dirijor include imprimări cu Enescu la pupitrul dirijoral. Se poate vorbi de o discografie a casei de discuri Electrecord, cuprinzând materiale produse aici. Discografii după perioada de apariție se pot găsi, de pildă, în publicații periodice unde sunt prezentate imprimări lansate de la editarea numărului anterior. Există autori (îndeosebi
Discografie () [Corola-website/Science/317502_a_318831]
-
același rol, al lui Carol V/ Călugărul dar în varianta italiană, spectacol ce a fost pus în scenă de Daniele Abbado. În martie anul acesta va cânta în spectacolul pus în scenă de Nicholas Joel, cu Pinchas Steinberg la pupitrul dirijoral rolul Ramphis ( Aida). Tot în această stagiune va colabora cu Placido Domingo, aflat în postura de dirijor, în opera «Romeo și Julieta» de Gounod. Dan Paul Dumitrescu se va afla în rolul Frere Laurent, un rol pe care l-a
Dan Paul Dumitrescu () [Corola-website/Science/321796_a_323125]
-
muzică și cântări și profesor de religie la Gimnaziul fundațional grăniceresc din Năsăud, actualul liceu George Coșbuc. În 1910 și-a dat definitivatul ca profesor de muzică la conservatorul din Budapesta. Întors la Năsăud, a avut o bogată activitate componistică, dirijorală, didactică. A înființat la Năsăud primul teatru stabil din Transilvania. În 1911, după ce s-a căsătorit, a fost hirotonisit la Mitropolia din Sibiu, preot la Parohia ortodoxă din Năsăud. În Primul Război Mondial (1916-1918) a fost mobilizat ca preot militar
Augustin Bena () [Corola-website/Science/321405_a_322734]
-
România, Logodnă la mânăstire de Serghei Prokofiev - Sâmbătă 7 Iulie 1963, dirijor Egizio Massini, regia Hero Lupescu, maeștrii de cor Gheorghe Kulibin și Stelian Olariu. Maestrul Kulibin moare în urma unei grele suferințe la 17 Septembrie 1963 iar de atunci, cariera dirijorală a maestrului Stelian Olariu este definitiv legată de corul Operei, deși până în anul 1966 a continuat să dirijeze și Corul de copii al Palatului Copiilor. Astfel, sub îndrumarea sa, Corul Operei Naționale a participat în peste 150 premiere și reluări
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
sprijin financiar din partea parohiei, pleacă la Arad unde își continuă studiile, școala secundară și Preparandia pentru învățători pe care o absolvă în anul 1892. Colaborează cu preotul Nicolae Chicin, profesor de cântare bisericească la Arad, de la care își perfecționează arta dirijorală. A fost contemporan cu compozitorul bisericesc, Trifon Lugojan. Între 1892 - 1896 funcționează ca dascăl în comunele Toracu Mic, în Banatul sârbesc și Comloșu Mare, unde înființează și conduce primele sale coruri formate din elevi și adulți. În 1896 revine la
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
de Johann Sebastian Bach". În timpul studiilor, s-a perfecționat colaborând privat cu dirijorii Horia Andreescu și Cristian Mandeal, Alexander Myrat, Seiji Ozawa. Din 2008 devine doctorand al compozitorului și prof. univ. dr. Liviu Dănceanu cu lucrarea “Parametrii științifici ai interpretării dirijorale”. Cu această ocazie, începe și activitatea didactică devenind asistent universitar al Catedrei de Muzicologie a Universității Naționale de Muzică din București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, susținând seminarii de “Istoria muzicii” la clasele prof. univ. dr. Liviu Dănceanu
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
repertoriului abordat (baroc, clasicism, muzica sec. XX etc.) și prin cooptarea de soliști instrumentiști sau vocali, Orchestra de Studio a Radiodifuziunii Române a evoluat calitativ oferind emisiunilor muzicale numeroase titluri. Desigur, meritul aparține în egală măsură maeștrilor aflați la pupitrul dirijoral: Constantin Silvestri, Mendi Rodan, Constantin Bobescu, Carol Litvin, Ludovic Bács. Actualul dirijor al Orchestrei de Cameră Radio este Cristian Brâncuși. Cu o stagiune permanentă de concerte și înregistrări, acest ansamblu este o prezență activă și atractivă în viața muzicală românească
Orchestra de Cameră Radio () [Corola-website/Science/330099_a_331428]
-
acest domeniu, a numit Vaughan Williams Memorial Library ("Biblioteca Memorială Vaughan Williams") după el. În 1905 Vaughan Williams a dirijat primul concert al Festivalului Muzical Leith Hill din Dorking, festival la care va dirija până în 1953 când a predat bagheta dirijorală succesorului său, William Cole. În 1909 a compus coloana sonoră a unei piese de teatru de la Cambridge, o producție a piesei "Viespile" a lui Aristofan. În anul următor a înregistrat primul său succes public prin premiera lucrărilor "Fantezie pe o
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
foarte tăcută și nu sugerează nicio rezolvare a întunecimii climaxului. A doua parte, prima din cele două Scherzo-uri, constă în două idei principale, prima fiind marcată de numeroase schimbări ale metrului care ar fi fost o provocare pentru stilul dirijoral al lui Mahler dacă ar fi trăit să dirijeze simfonia. Aceasta alternează cu un "Ländler" vesel și tipic pentru Mahler. Este aproape sigur că Paul Stefan a avut această parte în minte când a descris simfonia ca și conținând "veselie
Simfonia nr. 10 (Mahler) () [Corola-website/Science/328591_a_329920]
-
perioada 1953-1965, maestrul Aurel Grigoraș a fost dirijorul corului Teatrului de opereta din București, iar din 1965 până în 2000, a condus Corul Radiodifuziunii Române. În anul 1975, maestrul a condus Corul Operei din Ankara (Turcia). O imagine fidelă asupra activității dirijorale a lui Aurel Grigoraș este redata de vastul repertoriu abordat. Înfruntând vitregiile vremurilor, obligațiile unor manifestări festive în care "artă" era exclusiv patriotică, anul 1990 constituie pentru Corul Radiodifuziunii împreună cu maestrul lui, începutul unui nou drum, deschiderea către marea muzică
Aurel Grigoraș () [Corola-website/Science/328654_a_329983]
-
pentru percuție și orchestră (2014) A concertat în cele mai mari săli din Statele Unite, Europa și Australia, printre care: „Carnegie Hall” din New York, „Santa Cecilia” din Romă, Richard Wagner „Jugendfestspieltreffen” din Bayreuth, „Chopin” din Varșovia, „Philarmonic Hall” din Sydney. Activitatea dirijorala cuprinde în medie un numar de douăzeci de concerte pe an în România și în străinătate. Deține numeroase premii și distincții românești și internaționale, printre care: premiul „George Enescu”, al Academiei Române, premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, marele premiu
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
israeliene din Tel Aviv. În 1960 a condus Filarmonica într un turneu în Statele Unite. Între anii 1955-1965 a desfășurat o activitate didactică intensă în cadrul Academiei de muzică din Tel Aviv. Începând cu anul 1965 s-a dedicat mai mult artei dirijorale. Bertini a fost și consilier muzical al Ansamblului de balet „Batsheva” și a compus muzică de scenă pentru teatrele ebraice Habima și Cameri din Tel Aviv. În anul 1965 Bertini a înființat Orchestra Israeliană de Cameră, pe care a condus
Gary Bertini () [Corola-website/Science/333204_a_334533]
-
a dirijat opera Don Giovanni de Mozart (2009). În martie 2011 a dirijat la București Orchestra Națională Radio la închiderea Festivalului Internațional de Chitară, iar un an mai târziu a început colaborarea cu Orchestra de Cameră Radio. Ralf Sochaczewsky Începuturile dirijorale ale lui Ralf Sochaczewsky sunt legate de conducerea diferitelor ansambluri corale, activitate care l-a pus în legătură directă cu artiștii lirici și repertoriul de gen. În stagiunea 2003-2004 a fost dirijor-asistent la diferite coruri radio din Olanda. De atunci
Pe aripile muzicii la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105819_a_107111]
-
Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Ștefan Ruha, Radu Aldulescu, Wolfgang Laufer, Viorica Cortez, Eva Marton, Doris Soffel, Corneliu Murgu, și a întreprins numeroase turnee în Franța, Spania, Austria, Germania, Elveția, Grecia, Anglia, Olanda, Belgia și Portugalia. Gheorghe Costin Bogata sa activitate dirijorală cuprinde numeroase colaborări cu Opera Națională din Timișoara, a fost invitat în Italia la Trento pentru a realiza premiera operei Cavalleria rusticana, a fost invitat în juriul Concursului internațional de Pian José Iturbi (Valencia-Spania) dirijând și concertul final al concursului
Pe aripile muzicii la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105819_a_107111]
-
Magnificat, Weihnachtsoratorium, numeroase cantate), Händel, Vivaldi, Mozart, Haydn, Beethoven, Mendelssohn, Brahms. Născut la Brașov în 26 octombrie 1979, dirijorul Ciprian Tuțu a absolvit cursurile Facultății de Muzică din orașul natal (specializarea Pedagogie Muzicală - dirijat cor academic și masterat în Stilistica dirijorala), beneficiind de îndrumarea maeștrilor Nicolae D. Bica (Dirijat coral), Ludovic Bács (Dirijat vocal-simfonic) și Dan Buciu (Tehnici moderne de analiză muzicală). Între anii 2006-2010 a participat la cursuri susținute de dirijorii Victor Dumănescu (Academia de Muzică din Cluj-Napoca), Octav Calleya
Concert extraordinar la Sala Radio: George Petean în rolul titular din „Simon Boccanegra” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105809_a_107101]
-
Dima din Brașov, ansamblu ale cărui origini le găsim în Reuniunea Română de Gimnastică și Cântări, înființată odinioară de însuși compozitorul Gheorghe Dima și a cărei continuitate a fost asigurată prin activitatea dirijorilor Constantin Bobescu și Nicolae D. Bica. Activitatea dirijorala cuprinde manifestări artistice diverse, de la spectacole de operă până la concerte á cappella, cu acompaniament, precum și vocal-simfonice, în compania unor importante orchestre din țară (Brașov, Oradea, Cluj-Napoca, București) și străinătate. Că dirijor al Corului mixt Gheorghe Dima a concertat în anul
Concert extraordinar la Sala Radio: George Petean în rolul titular din „Simon Boccanegra” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105809_a_107101]
-
român, muzica de film poate fi clasată în prima linie alături de creațiile lui Vladimir Cosma, dar din punct de vedere al simfonismului și orchestrării, se situează pe o treaptă superioară. (...) Senzațională a fost și Premiera Recviem-ului. După avântul baghetei dirijorale, s-au contopit într-un tot ansamblul orchestral, corul, solista Alfi Karataeva, Artistă a Poporului, și ansamblul de balet, conferind spectacolului și mai multă magie”. Anul 2012 a marcat trei evenimente importante pentru viața și cariera compozitorului Eugen Doga: 75
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
de Muzică din București. În timpul facultății, cântă în cele mai importante coruri bucureștene („Madrigal”, „Preludiu”, „Te Deum Laudamus”, „Kontakion”, „Musica Selecta”, „Da Capo”, Corul Filarmonicii „George Enescu”). Experiența corală acumulată în acești ani îi va folosi mai târziu în activitatea dirijorală și îl va determina să înființeze Corul de Cameră „Accoustic”, alături de colegii săi de generație. Legăturile cu folclorul autentic și muzica sacră îi vor marca primele decizii repertoriale. Marin Constantin îl numește în anul 2003 dirijor secund al Corului Național
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
Accoustic”, alături de colegii săi de generație. Legăturile cu folclorul autentic și muzica sacră îi vor marca primele decizii repertoriale. Marin Constantin îl numește în anul 2003 dirijor secund al Corului Național de Cameră „Madrigal”, legitimându-i astfel, "de facto", calitățile dirijorale. Din dorința de a se exprima artistic într-o manieră autentică, părăsește emblematicul "Madrigal" și înființează Corul de Cameră "Accoustic", împreună cu cei mai valoroși colegi ai generației sale. Corul „Accoustic” își construiește în scurt timp o identitate repertorială nouă și
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
săli importante sau în aer liber, alături de vedete din toate genurile muzicale, preferând pentru o perioadă proiectele pop-rock simfonic, spațiile neconvenționale și zona experimentală a manifestărilor muzical-artistice. Anul 2012 îi aduce o liniștire a activității și o cristalizare a aspirațiilor dirijorale. Câștigă concursul organizat de Opera Națională din București pentru postul de Maestru de cor și începe o frumoasă ucenicie și activitate dirijorală alături de legendarul Stelian Olariu. În egală măsură cu Marin Constantin, acesta avea să traseze o ultimă tușă asupra
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]