1,695 matches
-
în vederea încadrării sale în istoria și sistematica filosofiei. Continuitatea gândului filosofic nu poate fi negată, cel puțin din punct de vedere formal, căci există o formulă epistemică proprie filosofiei, apoi chiar o formulă atitudinal-noetică specifică acesteia. Dar trebuie afirmată și discontinuitatea întreprinderilor filosofice, căci teoriile, sistemele, ideile, în conținutul lor, sunt altele, cu fiecare moment istoric. Sau, cum afirma Husserl: "atunci când spunem 'filosofie' trebuie să deosebim bine între filosofie ca fapt istoric, legat de o anumită epocă, și filosofie ca idee
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumii. De altminteri, filosoful român face din cauzalitate temă de reflecție încă în lucrarea de doctorat.145 Odată formulată ipoteza personalismului energetic, potrivit căreia evoluția existenței-ca-energie este îndreptată către corelațiunile de personalitate ipoteza implicând și diferența dintre natură și cultură (discontinuitatea), dar și unitatea lor determinată prin faptul că amândouă sunt momente ale evoluției (continuitatea) -, Rădulescu-Motru va hotărnici ordinea de cauzalitate în spațiul existenței-ca-natură, iar ordinea de finalitate în spațiul vieții psihice și al culturii. Dar cauzalitatea va caracteriza orice succesiune
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin vocație a determinismului prin finalitate vor fi urmărite dinspre ambele operații, pentru că numai amândouă epuizează conținutul conceptului. Vor fi vizate, așadar, finalitatea formelor istorice ale personalității și a vocației și, de asemenea, unitatea fiecăreia. Finalitatea și unitatea dezvăluie atât discontinuitatea, cât și continuitatea natură-cultură. Intensiunea conceptului determinismului prin finalitate cuprinde, ca note ale sale, relația de finalitate, unitatea fiecărei forme de existență în care aceasta reprezintă "legea" și, în ultimă instanță, unitatea lumii. Cuplul conceptual timp-destin are șanse resemnificative și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
continuitatea natură-cultură. Intensiunea conceptului determinismului prin finalitate cuprinde, ca note ale sale, relația de finalitate, unitatea fiecărei forme de existență în care aceasta reprezintă "legea" și, în ultimă instanță, unitatea lumii. Cuplul conceptual timp-destin are șanse resemnificative și în sensul discontinuității, al negării valabilității fără limite a determinismului prin cauzalitate: timpul măsoară ordinea fenomenelor cauzale, destinul pe cea a fenomenelor sufletești; și în sensul continuității ce conservă identitatea naturii și a culturii: timpul și destinul măsoară aceeași realitate, dar prin unități
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
premisă conștiința. Conștiința este elementul de continuitate în evoluția spre personalizare a energiei. Ea este prezentă și la animale: "Ea (conștiința n. C.) licărește puțin în viața animalelor superioare"176. Iar eul fixează prima formă umană, fiind astfel elementul de discontinuitate; el rupe cursul natural și instituie un nou mod existențial: omul. Dar eul este, totodată, elementul de legătură al omului, ca personalitate, cu energiile universului, fiind el însuși energie; și, cu toate că este nucleu al personalității, raționalizarea sa va depinde de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formală (schema logică) a determinismului prin finalitate. Din acest unghi, cultura se definește prin opoziție față de natură. Continuitatea leagă ceea ce este diferit; diferența este, logic, înaintea unității prin continuitate. Structura formală a determinismului prin finalitate este validată prin ideea despre discontinuitatea inițială și continuitatea "finală" dintre natură și cultură. Momentul discontinuității este necesar în prezentarea culturii tocmai pentru buna ei înțelegere. Ea este ca atare în-sine; identitatea este primul moment în afirmarea de sine. "Ti-pul-cultură" exprimă în bună măsură limitarea determinismului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cultura se definește prin opoziție față de natură. Continuitatea leagă ceea ce este diferit; diferența este, logic, înaintea unității prin continuitate. Structura formală a determinismului prin finalitate este validată prin ideea despre discontinuitatea inițială și continuitatea "finală" dintre natură și cultură. Momentul discontinuității este necesar în prezentarea culturii tocmai pentru buna ei înțelegere. Ea este ca atare în-sine; identitatea este primul moment în afirmarea de sine. "Ti-pul-cultură" exprimă în bună măsură limitarea determinismului prin cauzalitate. Ca ideal, el este esențial desprins de natură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
legată de extinderea finalității asupra naturii: afirmarea unității existenței (a existenței-ca-energie, care cu-prinde toate formele personalizate și pre-personalizate ale energiei). Tipul cultural exprimă, formal, negarea valabilității nelimitate a determinismului prin cauzalitate, prin două sensuri antinomice cuprinse în semantica sa: discontinuitatea natură-cultură, prin care este afirmată ființa-în-sine a culturii, și continuitatea natură-cultură, prin care cultura este integrată unității "realității energetice", unității existenței-ca-energie. Acest din urmă sens nu reprezintă o negare a culturii, o rătăcire a specificului său ontologic, ci, mai degrabă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naște și poate înflori numai din viață"198. Cultura este spațiul în care se constituie personalitățile individuale. Acest sens al culturii se păstrează în întreaga operă a lui C. Rădulescu-Motru. Interpreții personalismului energetic sunt îndeobște de acord cu reprezentativitatea ideii discontinuității natură-cultură în acest sistem filosofic. Apar însă și puncte de vedere de felul acestora: "Motru a subapreciat totuși momentul discontinuității, n-a sesizat în dreaptă măsură mutația de anvergură a schimbării de planuri (de la biologic la social) a evoluției"199
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
culturii se păstrează în întreaga operă a lui C. Rădulescu-Motru. Interpreții personalismului energetic sunt îndeobște de acord cu reprezentativitatea ideii discontinuității natură-cultură în acest sistem filosofic. Apar însă și puncte de vedere de felul acestora: "Motru a subapreciat totuși momentul discontinuității, n-a sesizat în dreaptă măsură mutația de anvergură a schimbării de planuri (de la biologic la social) a evoluției"199; sau "energetismul inițial diferă mult de cel din lucrările de maturitate, care mai păstrează din prima fază doar principiul unificator
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideea continuității necondiționate; energia unifică natură și cultură, acestea fiind formele ei. Pe de altă parte, "fenomenul" mutației ontologice produs prin apariția omului este valorizat suficient de C. Rădulescu-Motru, suficient și cumpătat, așa încât să aibă drept de a fi, alături de discontinuitatea inițială, și continuitatea, absolut necesară în refacerea unității lumii. În lucrările sale de maturitate, C. Rădulescu-Motru nu mai accentuează energetismul, dar principiul energiei își păstrează locul, dobândind relevanță, alături de el, conceptele de evoluție, finalitate și mai cu seamă cel de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu seamă) fiind valorizată mai mult continuitatea. Astfel, totul este energie; omul este scop final al evoluției, având un specific existențial determinat, fundamental, prin natura sa "energetică". În ultimile lucrări însă (îndeosebi în Etnicul românesc și în Morala personalismului energetic), discontinuitatea este întărită, fără a fi pus în pericol echilibrul formal dintre ea și continuitate (așa cum se poate constata și din însemnările de după 1943201). Aceasta din urmă pare a nu mai fi prezentă, într-adevăr, decât la nivelul principiului, al genericului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din însemnările de după 1943201). Aceasta din urmă pare a nu mai fi prezentă, într-adevăr, decât la nivelul principiului, al genericului ontologic, însă aceasta reprezintă un fapt esențial pentru o reconstrucție filosofică. În lucrările care alcătuiesc nucleul personalismului energetic, între discontinuitate și continuitate există un echilibru; și nu doar formal, ci și la nivelul ideilor angajate în argumentări. Aceasta deoarece conformarea față de schema determinismului prin finalitate principiul ordonator al discursului este exemplară. Cultura constituie calea de comunicare între membrii unei societăți
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energiei și prin rolul acordat muncii, prezenței active a omului în lume; apoi, prin influența pe care o primește gânditorul dinspre concepțiile voluntariste (Schopenhauer, Nietzsche, Spengler ș. a.), active încă, în orizont filosofic, în prima jumătate a secolului nostru. În problema discontinuității relative și a continuității (tot relative, desigur) dintre natură și cultură, pe temeiul energiei, exemplare sunt gândurile expuse în Vocația... . Originalitatea este o notă necesară a culturii și temeiul ei se află în puterea cu care poporul răsfrânge în creațiile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
generală a profilului unei piese. Ca urmare, rugozitatea unei suprafețe va reprezenta ansamblul micilor neregularități/asperități, rezultate ca urmare a procedeelor de procesare a suprafețelor. Aceste neregularități pot fi măsurate ca abateri ale profilului efectiv față de linia de referință. Reprezentarea discontinuităților ce apar pe suprafețele procesate, ce prezintă anumite rugozități și ondulații Pentru a se putea aprecia rugozitatea, trebuie să se cunoască elementele care o determină. Pentru aceasta este necesar să se reprezinte profilul neregularităților obținute prin secționarea zonei aflate în
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
punctul de contact, atunci când se introduce un instrument de lucru pentru verificarea suprafeței ce se dorește a se măsura. Toate sistemele au o anumită limită de amplificare, ce poate fi condiționată de textura suprafețelor [123, 124]. Fig. 4.6. Măsurarea discontinuităților cu ajutorul unui palpator introduce anumite modificări în înregistrare (operație de filtrare) și ca urmare apare o redare diferită față de suprafața reală Atunci când se efectuează măsurarea discontinuităților suprafețelor, în funcție de palpatorul sau instrumentul de înregistrare, apare un anumit profil specific, care este
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
amplificare, ce poate fi condiționată de textura suprafețelor [123, 124]. Fig. 4.6. Măsurarea discontinuităților cu ajutorul unui palpator introduce anumite modificări în înregistrare (operație de filtrare) și ca urmare apare o redare diferită față de suprafața reală Atunci când se efectuează măsurarea discontinuităților suprafețelor, în funcție de palpatorul sau instrumentul de înregistrare, apare un anumit profil specific, care este geometric diferit de cel realizat fizic prin operațiile de prelucrare. 113 Fig. 4.7. Evidențierea profilului real după prelucrare, a profilului detectat de instrumentul de măsură
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
se poate observa profilograma rugozității suprafeței inscripționate a probei. Rugozitatea inscripționării laser poate fi evidențiată prin reprezentarea geometrică a formei micro-neregularităților ce au rezultat ca urmare a procesului de trecere a fasciculului laser peste proba 128 din titan. Măsurarea acestor discontinuități cu ajutorul unui palpator introduce anumite modificări în înregistrare, respectiv prin faptul că prin operația de filtrare apare o redare relativ diferită față de suprafața reală existentă. Trasarea profilogramei suprafeței probei din titan indentate cu laserul. Se evidențiază mult mai ușor modul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
obținute nefiind foarte clar delimitate, în final rezultând o foarte proastă calitate a inscripționării. Fig. 5.33 conține o imagine SEM ce redă modul de inscripționare prin suprapunere; rezultă caracterul variabil al liniilor de inscripționare și un anumit grad de discontinuitate. Morfologia exactă a liniilor în zona de suprapunere este evidențiată în Fig. 5.34. Fig. 5.31. Imagini SEM cu determinarea dimensională a caracteristicilor optime de inscripționate a paletei din aliaj de Nimonic 86. Mărire X 1.000, detaliu X
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Această rezistență are rădăcini adânci, care țin de natura umană, de conservatorismul acesteia și de reactivitatea ei la tot ce înseamnă schimbare a distribuției puterii în cadrul organizației, a comportamentelor consacrate, a culturii firmei, într-un cuvânt a tot ce înseamnă discontinuitate față de ordinea existentă a lucrurilor. Resursele umane sunt marcate profund de factorul timp, în sensul că procesele de învățare, de dobândire a experienței, de schimbare a mentalităților și comportamentelor reclamă perioade mai lungi sau mai scurte; factorul timp diferențiază, de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
erau mult mai „naturale”, mai adaptate modului uman de a fi, În prelungirea unor abilități motrice sau mentale de aceeași factură. Fotografierea digitală „ignoră” o serie de capacități ale omului (preluate, Între timp, de aparat), antrenând altele noi, aflate În discontinuitate sau răspăr cu cele vechi (recadrarea, adăugarea de efecte speciale, cu aplicații În Flash sau În etc.). În general, orice produs de natură tehnică reorganizează țesutul aptitudinal-comportamental al persoanei, ordonează solicitările În plan psihic impunând o anumită stabilizare până ce apare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
când din rațiuni ideologice au fost „retezate” facultăți inconfortabile sau „nerezonante” cu prezentul (teologia, psihologia) și s-a constatat cât de dureros a fost atunci. Vrem din nou să se Întâmple așa ceva, dar pe bază de criterii și evidențe „obiective”? Discontinuitățile academice Într-un domeniu sau altul nu sunt de dorit. A face (a reface!) o școală de matematică, de pildă, presupune generații și decenii de trudă. Să o desființăm doar pentru că o atare specializare nu este „profitabilă” așa cum este facultatea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nu și pentru mașinile de măsurat timpul create de acesta (ne putem Întreba cum de o entitate „imperfectă” creează prelungiri sau entități tehnice atât de „perfecte”, cum ar fi ceasurile atomice). Timpul se constituie ca o unitate dintre continuitate și discontinuitate. Odată cu perceperea fluenței și continuității, este percepută și discontinuitatea temporală (la nivel biologic, social și individual). Viața este punctată permanent și irevocabil de ieșirea din timp, de moarte (cel puțin una aparentă sau provizorie: a plantelor, a civilizațiilor sau a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
acesta (ne putem Întreba cum de o entitate „imperfectă” creează prelungiri sau entități tehnice atât de „perfecte”, cum ar fi ceasurile atomice). Timpul se constituie ca o unitate dintre continuitate și discontinuitate. Odată cu perceperea fluenței și continuității, este percepută și discontinuitatea temporală (la nivel biologic, social și individual). Viața este punctată permanent și irevocabil de ieșirea din timp, de moarte (cel puțin una aparentă sau provizorie: a plantelor, a civilizațiilor sau a prietenilor). Există o eterogenitate fundamentală În sânul duratei trăite
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
exteriorități care ne depășește, dar ne cheamă să-i urmăm exemplaritatea. Ne lepădăm de o viață veche, secundă pentru a da curs unei vieți reînnoite, fundamentale. Stârpim omul vechi din noi pentru a lăsa loc omului nou. Sunt necesare o discontinuitate asumată, o ruptură a ființei, o aruncare a răului din noi și o revelare a binelui. Reconversia interioară nu este un lucru ușor și nu survine dintr-odată. E nevoie de o scânteie de iluminare (survenită uneori după dureri sau
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]