6,039 matches
-
la întîlnirea cu ucenicii întorși la condiția de pescari pe Marea Tiberiadei, secvență pe care Ioan o așează la sfîrșitul evangheliei sale, într-o succesiune care rupe cronologia narațiunii și care-i prilejuiește părintelui Scrima o extraordinară interpretare a sensurilor discrete ascunse de evanghelist în text. Întotdeauna aproape de cuvîntul evangheliei, analiza curge într-un limbaj simplu care e în sine o chemare la a urmări, cu atenție necontenit deschisă, prefacera și mișcarea internă a textului. Există o atmosferă specifică a interpretării
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
de distins dramul de originalitate în atâta producție destul de eterogenă astăzi. Poezii II De data aceasta, am dat peste un poet despre care mi se pare că "iese" dintre ceilalți. Horia Gane face parte dintr-o generație mai matură, mai discretă, și să zicem, mai valoroasă. Horia Gane are o biografie neobișnuită, cu o copilărie urmărită de spectrul pogromului, se refugiază în nordul Moldovei și apoi la Bacău, lucrează ca muncitor în cadrul procesului de reeducare operat de comuniști, iar acum e
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
amîndoi i-am iubit la fel de mult. parcă un blestem i-a unit în înaltul poeziei lor, în naivitate, în exaltare, în disperare, în pierzanie. amîndoi au știut că vine curînd. aveau se pare convorbiri dese cu moartea. nu erau prea discreți în privința asta. își bîrfeau moartea. făceau bășcălie de ea, dar cred că erau cumplit de înfricoșați și nimeni nu putea să-i ajute. poate există oameni în care dumnezeu a pus toate darurile: geniu, frumusețe, bunătate, curaj, loialitate și cîte
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
amintirea e și povestea aflării rețetei, iar rețeta, proustian, unul dintre ingredientele amintirii. Nu știi însă ce e scop și ce rămîne pretext. La jumatatea acestei indecizii întreținută subtil în carte, prinde contur imaginea unui oraș pătruns de un farmec discret și difuz, ezitînd, ca și amintirea, între real și ficțiune. „Bucureștiul - spune Sergiu Singer - este fermecător, iar secretul acestui farmec durabil este ascuns adînc. încercînd să dezvălui acest secret, descoperi mai întîi o lumină neobișnuită, care colorează pomii și acoperișurile
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
pentru ușile monumentale m-am servit de o paletă coloristică sobră, sumară - întru argumentarea monumentalității înseși - pentru cele umile a contat în primul rînd exuberanța, cromatica frustă." Și e parfum în ușile pictate de Val Gheorghiu. Parfum de epocă, parfumul discret și fantastic al unui oraș dezvăluit și ascuns de uși. De uși celebre și de uși umile. Personaj al propriei vieți pare, la o editură puțin cunoscută, o carte despre un scriitor astăzi aproape deloc citit, deși manualele școlare și
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
de cea de-a doua, în vara 1907; cu atît mai mult cu cît de boala grea menționată la început suferise însuși autorul în primăvara 1907, alt element autobiografic și deci accidental în economia povestirii.) Și în cazul Crailor... există, discretă, ascunsă, dar mereu bănuită, niciodată imposibilă și de aceea ațîțătoare o numerologie mateină, care se exprimă și cronologic. E important de observat că din acest ultim punct de vedere cronologia Crailor... se potrivește, se "îmbucă" perfect cu aceea din Remember
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
ar trebui redescoperit de critică și de generațiile care nu au apucat să-l cunoască. Statura sa de poet, de eseist și cronicar de teatru erau recunoscute în momentul morții sale neașteptate, resimțită în acel moment ca misterioasă. Reflexiv și discret , poetul Marius Robescu a lăsat posterității surpriza unui roman neîncheiat din care un amplu fragment, intitulat "Rebeliunea", a apărut în "Viața Românească", în aprilie 1991( poeme inedite apăruseră în februarie 1991). Cum se vede și din acest fragment, romanul se
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
ar putea fi îmblînzită printr-un imaginar puzzle liric: ahturile lui Conachi, grandioasele viziuni eminesciene, cavalcadele onomatopeice ale lui Macedonski, miniaturile melancolice ale lui Ion Pillat, blestemele argheziene, Isarlîk-ul barbian, Levantul lui Cărtărescu... și lista rămîne deschisă. În această ubicuitate discretă stă farmecul lui Bolintineanu.
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
din 1848, par să nu fi avut nici o influență asupra politicii occidentale. [...] în anii 1830, Ion Câmpineanu, cu toată slăbiciunea și lipsa de pondere politică a țării ale cărei interese le apăra, beneficia, ca persoană, de sprijinul a două "internaționale", discrete sau nemărturisite, dar foarte prezente și puternice, aristocrația și francmasoneria. Dar în vremea noastră prima "internațională" era de mult eliminată de pe scena politică, iar masoneria nu se mai bucura de aceeași favoare și nu mai deținea aceleași pîrghii de putere
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
care este), scrisoarea era nu doar deschisă, ci și foarte lungă. Și - să vezi chestie! - conținea, de cîteva ori, precizarea că Andreea a dat mobila cu o singură și foarte importantă condiție: confidențialitatea. Așadar, cu toate că i se ceruse să fie discretă, doamna cu pricina își asuma riscul de a-și scoate din sărite îngerul păzitor, făcîndu-i public gestul sensibil și complet dezinteresat. Probabil că Andreea mai plînge și azi, cînd e ea așa, mai deprimată și își amintește cît de nerecunoscători
Chiloții lui Prigoană vs. lipsa de chiloți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21197_a_22522]
-
ne-au explorat trupul în toate profunzimile sale, nu le îngăduim niciodată să-și atârne vreo amintire în cuierul inimii noastre. Poveștile noastre de dragoste nu sunt pentru ele. Slăbiciunile noastre nu le privesc. Sms-urile dulcege, trandafirașii comestibili și lacrimile discrete în colțul ochelarilor de soare - toate astea le păstrăm pentru altele. Lor le mai oferim din când în când chilotei în formă de inimioara. Cu ele nu trebuie să fim tandri, nici atenți, nici macar sensibili. Pentru că toate lucrurile astea pe
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82354_a_83679]
-
Aș fi bucuros să reamintesc rolul deosebit de elegant pe care Regele l-a acceptat mai deunăzi, de a face un lobby oficial pentru România, în colaborare cu guvernul de atunci, privind (re)integrarea noastră în marea familie europeană; un rol discret, fără fanfaonadele basesciene, fără hahaituri de gagautza, fără pectorali bombați la scenă deschisă...E o lecție, asta înseamnă să iți servești țară, necondiționat și altruist. Cine a reușit să sape în istoria postbelică, si sa obtina informații corecte, știe că
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
niște personaje. Detalii aici. Cumpărături liniștite! De ce toate exemplele tale de cadouri sunt hipsteresti? treaba cu arborii-cadou îmi amintește de un episod din seinfeld. Dacă tricourile-arbore sunt din material eco, merge o frunză la umăr a la madam Udrea @meandrele discretului pentru că e mai la modă Parcă expresia era “să trag spuza pe turta mea”.
3 idei de cadouri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82545_a_83870]
-
http://www.yourway.ro/2010/07/20/puncte-forte/, susține și acest comportamament dăunător imaginii românului. Sigur, nu suntem singurii, dar asta nu înseamnă că nu deranjează:) Anul ăsta când am fost in Germania, am tot umblat prin orașele mici și discrete, și deja mă simțeam aiurea pentru cât de tare sună mobilul meu - pus pe foarte tare că să-l audă cineva și în zarva românească - așa că l-am pus pe minim... Și grecii sunt f gălăgioși. Acolo la ei se
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
îndepărtați de la Catedră. Păreau în mod evident timorați pentru că se știau vulnerabili și doar temporar tolerați. Prețioasele adevăruri pe care ni le comunicau erau parcă rostite cu jumătate de voce: după fiecare frază mai îndrăzneață, urma o privire involuntară și discretă în jur. Nu erau prea mulți, dar erau cei mai buni. Asta nu înseamnă că "ai lor" ar fi fost doar niște troglodiți: mulți așa erau, dar existau printre ei și persoane cultivate, inteligente, cunoscători de limbi străine: asta n-
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
animate de japonezi. Fusese o zi încărcată, cu primiri și vizite inutile și mă simțeam obosit. Miruna a stins cutia color și, pentru câteva clipe, s-a așezat liniștea din afară și tăcerea dinlăuntru. Când, brusc, am deslușit un tic-tac discret din peretele pe care se afla gravura pe cupru din Toledo. Un tic-tac intrigant, ca de ceasornic cu "ciocănelele" deranjate, cu pauze fără nici un ritm, oprindu-se și pornind când nu te mai așteptai să-l auzi. M-am ridicat
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
și privat, complet străin universului de referințe al unui cititor român, drept care admite fără verificare nume eronate, evenimente antedatate, interpretări istorice false. Greșelile, pentru că despre greșeli este vorba, n-au nici o justificare în ordinea ficțiunii și ating nu numai zonele discrete pe care doar un pasionat de istorie le-ar cunoaște, ci și datele elementare ale istoriei portugheze, care pot fi găsite cu ușurință în orice enciclopedie. Situat în primele două decenii și jumătate ale secolului al XVI-lea, romanul se
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
punct al lumii (...)". Fragmentul trădează, înainte de orice, preocuparea sistematică a scriitorului pentru surprinderea momentului privilegiat al intersectării de planuri. Însă amalgamarea diverselor "moduri de a fi" și obstinata tentație a corporalizării inefabilului sunt permanent luate parcă în râs tăcut (ironia discretă a pasajului nu poate trece neobservată). De multe ori vom constata cu surprindere că, dincolo de desfășurările ironice de procedee în procedee, dincolo de măștile extravagante și de tonul zeflemitor al multor poeme se desfășoară spațiile ample ale solitudinii, ca preludiu melancolic
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
publicării unui articol sau al cooptării unui nou autor în rîndurile colaboratorilor, atunci lucrurile sînt încheiate: articolul va fi trecut pe linie moartă, iar colaboratorul va trebui să-și caute o altă revistă. Dar, pentru că e prea deșteaptă prin felul discret cu care știe să facă uz de această prerogativă, Adriana nu intervine în acest mod drastic decît atunci cînd simte că, dacă nu ar face-o, ceilalți ar săvîrși o greșeală. În mitologia greacă, zeița proteguitoare a unui loc sau
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
despre viețile altora ghimpele bolii îmi trimite veste covrigul fără metafizică e leacul vremelnic dreptunghiul de sticlă, o barbacană care poate ucide într-o singură clipă peisaj cu poet la vedere țigara mai fumegă bandajul peste ochiul stâng face umbră discretă "ce tot aveți cu Zenobia" Cu mine îngerul vișinii de celuloid gata să sfârtece pielița răului încă nu vine pe buze Cuvântul smerit cu cetele cele fără de trup Numai abur e numai părere Parte din trupul pământ îmi tai pletele
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
Desigur, intenția e să putem descoperi în acestea un univers miller-ian, mai degrabă prospectiv decât un ,regressus ad uterum"; mai curând saphic sau egotist și decât matern. Așadar toate aglomerările barochiste de obiecte și tropi ajung indicii ale unei repoziționări discrete a lumii pe criterii obsesionale. O reificare neajutată însă și de consistența retoricii. Restrânsul ciclu final (trăiesc într-o continuă ficțiune sau pentru o apocalipsă a interiorului), în fapt un hiperteliu al primelor trei părți, încearcă o relaxare (citește: devitalizare
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
acesta și Codruța. În schimb al doilea, Ioana-Iustin-Anton, se multiplică. Anton fiind și el căsătorit, se formează un nou triunghi, Ioana-Anton-Iulia. Anton își aduce metresa din provincie la București, unde o instalează într-o slujbă comodă și într-o locuință discretă și cochetă, o Ťgarsonierăť ce este un fel de aurită colivie a amorului lor clandestin. Cînd Ioana, de felul său o intelectuală cu frămîntări cronice de conștiință, se plictisește de viața de ibovnică rezervată în exclusivitate unui amant nu prea
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
lui, și șeful de post Oituz (ŤOmul e infractor din burta mă-siiť; Omul e parșiv: te fură cu ochii deschiși, te înșeală și în biserică, și te urăște numai să te vadă în albastru”). Diferențierea este graduală, nu categorială - semn discret că în lumea romanului ceva este tulbure. Sau, mai curînd, că este o lume tulburată. Spre exemplu, veleități artistice și creatoare mai mult sau mai puțin abandonate au astfel nu numai Ioana (vagi proiecte de traduceri literare), Iustin (tot proiecte
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
Daniel Cristea-Enache Imi ascund scrierile, îmi ascund gândurile, îmi ascund automat vorbirea. Adevărul despre mine însumi nu-l știu nici eu. Doar dacă voi reuși să mor discret și anonim, după ce numele meu (și unele scrieri ale mele) vor fi Ťreabilitateť, cineva care va avea răbdarea să parcurgă toate etapele ascunse în articolele (1940-1946), jurnalele, manuscrisele mele de sertar - poate acela să reușească a-mi desena trista și
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
lui, aducerile aminte, iubirea dintre oameni, sunt componente captivante ale cărții, care au dat naștere unui univers poetic plăcut cititorului. “Du-mă la fântâna cu ciutură” ar putea fi relevantă în acest sens, având spre final și o conotație spirituală discretă, o aluzie la Calea pe care o urmează neabătută poeta de mai bine de un deceniu încoace (o cităm integral): // Ce risipă de verde pe dealuri!/ De ce îmi tot spui/ să intru încălțată pe pajiștea cu flori?/ Nu ți-e
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]