65,887 matches
-
putea interveni fără niciun risc) de a îi opera genunchiul chiar a doua zi, dar și prietenia cu portarul care ii face rost de băutura asigurând plusul de calitate al carții. Cei doi îndrăgostiți se consideră ca și căsătoriți, în discuțiile lor fiind plasate cu tact semne anticipative pentru final (precum motivul pentru care îi era frică lui Catherine de ploaie). Odată cu reîntoarcerea pe front, totul se echilibrează, forța și viteza evenimentelor venind parcă din însăși nevoia autorului de a nu
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-adio-arme-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
ca omul să aibă ce pune în gură la prânz când se întorcea din pădure cu caprele în lipsa ei. Ea avea azi de îndeplinit o treabă mai aparte , pentru care trebuia să plece de acasă și pentru care avusese ceva discuții și cu omul aseară. Trebuia să meargă la un vrăjitor mai pe departe, să dezlege niște făcături ce le datora unei harpii de fermecătoare, ce locuia la marginea satului, Rădița lui Întunecatu, dușmanca sa dintotdeauna, care încă de când se căsătoriseră
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
casa lor. Floarea nu se temuse până atunci de vorbele rele și cobirile de malaugur ale Rădiței, însă în ultimul timp intrase la griji, pentru că începuseră așa deodată să se țină lanț pagubele la ușa casei sale și începuseră și discuțiile între ea și Gheorghe din cauza aceasta și temea făcăturile vrăjitoarei. Găsise într-o dimineață pământul săpat proaspăt la temelia casei și neexplicându-și fenomenul, răscolise puțin pământul. Nu mică i-a fost uimirea când a găsit o oală de pământ
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
satul românesc dispare, când la sate nu mai găsești decât bătrâni care nu pot să lucreze pământul, când pământul bun, arabil al țării a rămas pârloagă, această Problemă este și mai gravă. Atât de gravă încât nerezolvarea ei pune în discuție, în pericol, însăși existența neamului românesc! Ce vedem așadar, acum, în anul 2012, că o dată cu distrugerea și prăbușirea Economiei românești, o dată cu disoluție poporului român, aflat în situația de a dispărea, satul românesc, adică temelia poporului român și a națiunii române
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
să rezolvăm nici o problemă privind existența poporului, a statului și a națiunii române ? Este desigur foarte trist, dar și foarte adevărat, ceea ce spunem noi aici! Și ca să ne fie lucrurile mai clare, pentru că până acum nu a fost pusă în discuție noțiunea de „Problemă Românească „ în cultura română, să vedem în ce ar consta PROBLEMA ROMÂNEASCĂ ȘI CUM S-AR DEFINI EA ?. Dar mai ales ne-ar interesa să descoperim, să găsim acea soluție, acea Cale prin care poporul român ar
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
de hotarele noastre... Ne-am îndreptat spre ieșire în pași mici și înceți pe aleea de piatră, curată, bine întreținută. Mulți, foarte mulți, turiști intrau și le vedeam ochii plini de curiozitate, de surpriză ori de satisfacție. Din crâmpeiele de discuții înțelegeam că sunt din mai multe zone ale Europei. Am înțeles câte ceva în franceză și germană. Erau organizați în grupuri, dar o parte din ei veniseră pe cont propriu, cu mașinile personale. Eu m-am oprit la standurile de la poartă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
am avut un motiv întemeiat să procedez așa... Până să îmi termin cafeluța, am cunoscut alte două-trei persoane sosite în același scop, pe care Rodica le primea și ni le prezenta, cei trei aflați întâmplător acolo. Nu am participat la discuții. Eram oarecum emoționat și mă simțeam destul de străin în acea companie. Ei se cunoșteau, vorbeau despre locuri știute de toți, despre evenimente la care participaseră cândva, aminteau nume de prieteni comuni, pe când eu eram un simplu om care nu putea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
A venit și Dan Petrescu, Marioara Vișan, Luminița Vătavului, Nicolina Petrov. Mai apoi, a sosit Emilian Marcu și, sincer vă spun, era o plăcere să asculți ce vorbeau oamenii aceștia. Saluturile erau scurte și, nu știu cum făceau, dar intrau direct în discuții pe teme literare și istorice. Aveam senzația că toată literatura se raporta la istorie, la anumite perioade din viața Bucovinei, în principal, ori a României în general. Au fost câteva momente de contraziceri. Nu au ținut mult și nu au
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Ajungeau repede la consens ori la compromis. Am sesizat că se cunoșteau, mai mult ori mai puțin, iar când a sosit și domnul Horia Zilieru, intensitatea și tonalitatea dialogurilor a crescut simțitor. Părea că pune, fără să intenționeze, monopol pe discuții. De altfel, era respectat cuvântul domniei sale. Domina fără să intenționeze. Era ușor de înțeles acest aspect. §4.1. Întâlnire cu scriitori câmpulungeni A sosit momentul să intrăm în sala de „lectură”, care nu era alta decât sala de mese, dar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
altfel organizată, curățată și aerisită. Invitații noștri erau, în acel moment, Ion Filipciuc, George Bodea, Lucreția Moraru, Ion Grămadă, Mihai Burduja și Vasile Sfarghiu. Fiecare a avut un material pregătit pe care l-a prezentat și ceilalți au participat la discuții. Cu această ocazie am aflat care era sfera, domeniul și tematica preferată a celor prezenți. În plus, am înțeles că toți, mai puțin doamna Lucreția Moraru, aveau deja una ori mai multe cărți publicate. Pe scurt, s-a discutat despre
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
multe filme documentare și a publicat lucrarea „Viitorul cineaștilor amatori”, realizată cu G. Toxin. A vorbit apoi domnul George Bodea, scriitor câmpulungean (versuri, proză, critică literară), care-și elaborează textele „cu maximă responsabilitate față de cuvânt și de opera pusă în discuție”, precum îl caracterizează domnul Ioan Țicalo în „Crai nou” - cotidian independent al județului Suceava - la 10 ianuarie 2012. Acum este profesor pensionar. Absolvent al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, „spre împlinirea-i profesională, în ultimii
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
sub fotografie: Otilia Sfarghiu. „Aha! Sunt soț și soție.” mi-am zis eu în gând, mulțumit de rezultatul cercetării obositoare. „Deci scriu amândoi... Sunt scriitori, soț și soție. Mai rar, așa ceva. Bravo lor!” . Ei bine, acest onorabil domn a purtat discuția făcând trimitere la activitatea sa publicistică. Am aflat atunci destul de multe care să-mi întărească prima impresie și convingerea că merită tot respectul meu. A răsfoit cele două cărți, punctând câteva aspecte de interes general și citind fragmente, pe ici
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
un obiect de produs plăceri și candoarea cu care o penetrase Mancuse în acea zi, pe care nu o putea uita, îi înflorise iar în suflet ca o durere dulceagă, ce îi producea fiori și acum, cînd își amintea. Din discuțiile ei cu fetele nu aflase mare lucru despre sex. Un fel de iubire redusă la organele genitale. Doar cîteva aveau experiențe mai sofisticate de sex oral, dar acestea ocoleau subiectul. Cu mama ei nu avea ce să discute. Era prea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
și nu numai dumnealui - merită o astfel de lăudă, credeți-mă! Felicia Oșan - cea care va semna rubrica ,,Social” - dar și Vasile Dan Marchiș - membru fondator al revistei - vor semna un articol despre rolul cărții. Articolele frumos întocmite aduc în discuție cartea, pornind de la zicala: ,,Carte frumoasă cinste cui te-a scris!”. Vin, iertați-mi răutatea, (dar nu mă pot răbda, deși știu că voi fi aspru condamnat), și modific textul (iartă-mă, Doamne!), afirmând: ,,Carte frumoasă, oare cine te va
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
să nu mă fi înșelat atunci când, peste ani și ani, vei reciti, din toate acestea! E neapărat nevoie să continui ,,statistica” scrierii și-a celor care au mai semnat în revistă, lucru de care m-am apucat adineaori. Aduc în discuție talentul altor profesori, și dumnealor cu darul primit de la Dumnezeu, avându-i drept exemple: prof. Aurora Pașca sau prof. Mariana Dan, de la Liceul ,,George Pop de Băsești”, din Ulmeni - o prestigioasă organizație școlaricească, despre care cu siguranță vom mai auzi
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
adus vorba despre banchet și l-a întrebat pe Mircea dacă s-a mai întâlnit cu frumoasa parteneră de dans și de masă, însă a primit un răspuns evaziv. Vedeai de la distanță că Mircea parcă nu dorea să aducă în discuție prezența Săndicăi în viața sa. Încă era neclară și pentru el. Recunoștea că îi plăcea fata, însă era prea devreme să se pronunțe asupra adevăratelor sale sentimente. Acum se gândea cu plăcere la ultima după-amiază petrecută împreună. Din visare l-
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
cu înțeles când se referi la personajul aflat în centrul atenției fetei. - Și mie mi s-a părut un interes exagerat față de colega sa de muncă, însă nu i-am dat o mare importanță. Soția sa era angajată într-o discuție destul de antrenantă cu soția directorului și nu avea timp să vadă ce făcea soțul său cu ochii lui iscoditori. Se cunosc de mult timp probabil și, în definitiv, sunt cu toți colegi la C.A.P. - Am curajul să pariez că
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
îndrăgostit de ea, bătea apropo Stelian. Cred că, descoperind în tine un potențial rival, a intrat în panică mai mult decât ar fi trebuit. - Nu cred că există vreo relație între ei și nici problema mea nu se pune în discuție. - Ce te face să crezi? Ați avut o convorbire pe această temă? - Da, chiar atunci seara când am revenit de afară unde am mers să luăm o gură de aer curat. La intrarea în sală, am descoperit și eu interesul
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
ai condus-o acasă? Măcar așa, de amorul artei, întrebă cu vădită urmă de curiozitate și invidie colegul său. - Nu, am vorbit generalități, nimic despre viața personală sau sentimentală. Aceea a fost singura întrebare, m-am abținut să mai deschid discuția. Stelică nu se lăsa convins că între cei doi tineri nu există nimic. Nu a fost orb ca să nu observe cu ce interes îl privea fata și cum îl purta de mână pe ring sau prin sala de banchet, parcă
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
unde poți fi mai sigură decât unde ești sub supraveghere medicală? - Tu vorbești în calitate de medic, nu de mamă. Nu crezi că am ceva de recuperat ca mamă? Mircea se simțea jenat de spusele mamei sale. Nu știa cum vor decurge discuțiile acasă. Spera să fie păstrată aceeași atitudine familială de dragoste dintre mamă și fiu. - Bine, adună tot ce este al tău și să mergem. Mai bine ne oprim la un restaurant să servim ceva că deja îmi este foame și
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
să se aglomereze grădina cu studenți veniți la o bere sau la o cafea. La masă nu au vorbit prea multe despre activitatea profesională a lui Mircea. Părinții nu îndrăzneau să-l întrebe, lui parcă îi era teamă să deschidă discuția. Toți așteptau ca, la răcoarea grădinii de acasă, înconjurată de pomi fructiferi și plină cu flori de toate culorile și soiurile, stând în chioșcul de afară la o cafea, vor putea să refacă legătura firului rupt cu ceva timp în
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
lumina în chioșc și a așezat obiectele pe tava existentă pe masa chioșcului. Imediat a venit și Mircea cu sifonul într-o mână și cu platoul rece pregătit în grabă de mama sa. - O să plouă?, întrebă Mircea ca să spargă gheața discuțiilor. - Nu cred, răspunse doctorul în timp ce își aprindea pipa. Dintr-o dată în aer se împrăștia o aromă plăcută de tutun fin și rotocoalele ce le scotea tatăl său trăgând viguros din pipa din lemn de abanos, având sculptat un cap de
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
o găină. Nu este ca la tine când știe că viața lui depinde de bisturiul pe care tu îl plimbi lejer prin corpul său. - Hai să nu mai discutăm de acestea că vine mama ta și nu-i va plăcea discuția. - Hai, mami, lasă la o parte treaba! Tu ești o femeie încă bolnavă. Abia de mâine ești sănătoasă, când ți se face externarea, spuse Mircea glumind. - Așa spuneți voi bărbații, dar se vede lipsa mea de o săptămână. Taică-tu
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
și se arată publicului cu un two-men-show - We should have seen the lights already. Apoi se iau la întrebări - despre cum se face teatru în Brooklyn, despre ce frumos e să construiești lumi și să le demontezi în fața publicului. O discuție cu John McEneny (regizor și producător), Vasile Flutur, Aaron Novak și Carolina Do (actori). Cătălina Miciu: Cine sunteți voi? John McEneny: Suntem Piper Theatre Productions, din Park Slope, Brooklyn, New York, și jucăm teatru în diverse spații. Stagiunea noastră principală este
Vasile, un tânăr actor plecat la New York, li l-a dăruit americanilor pe Matei Vișniec și „un basm românesc ciudat” by https://republica.ro/vasile-un-tanar-actor-plecat-la-new-york-li-l-a-daruit-americanilor-pe-matei-visniec-si-zun-basm-romanesc [Corola-blog/BlogPost/338200_a_339529]
-
câte unui eveniment cultural/ lansare). Să nu uităm că avem două târguri de carte foarte importante, Bookfest și Gaudeamus. Emil Cioran reușea să-și scandalizeze contemporanii la apariția mult contestatei „Schimbarea la față a României”. E primul care aduce în discuție pesimismul, scepticismul, ca trăsătură a tiparului identitar românesc. De această tară identificată de Cioran putem lega și presupusa criză a culturii. În spațiul românesc există mai degrabă o cultură a crizei decât o criză a culturii. Scheletul nostru identitar conține
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Expresia_ideii.html [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]