566 matches
-
a observatorului, România comunistă este un spațiu liminal între dictatură și liberalism, între modelul sovietic și cel național, între Apus, care îl preaslăveau pe Ceaușescu, și Uniunea Sovietică, adesea tolerantă față de acțiunile acestuia. Imagini oscilând între dictatorul disident și intelectualii disidenți, dacă e să alegem două tendințe dihotomice în reprezentarea României comuniste. Anii 80 par să rezolve am-bivalența imaginilor britanice despre România. Vor predomina mizeria și tristețea unui popor oprimat. Aura de liberalism a lui Ceaușescu, percepută mai ales în politica
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
lectură a cărții Un om sfârșit, ce a stârnit, e drept, o tulburătoare fascinație pentru o întreagă generație de intelectuali europeni. H. a publicat traduceri în spaniolă din poezia italiană modernă, apărute în Spania sau în America Centrală, eseuri despre literatura disidentă rusă (de la Maiakovski la Soljenițân), tipărite în 1980, și o substanțială Introducción a la literatura del siglo XX, „eseu de epistemologie literară” (1976), în care realizează o sinteză între viziunea analitică scientistă și spiritualismul creștin. A fost unul dintre intelectualii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
, cotidian apărut la București de la 25 martie până la 30 iunie 1876. Oficios al unei grupări disidente liberale, cu o ușoară nuanță republicană, S. avea ca director pe Pantazi Ghica, iar ca redactori pe Al. Macedonski (până la 23 aprilie), pe Bonifaciu Florescu (până la 3 iunie) și pe G. Fălcoianu. Retrăgându-se din redacție, Macedonski nu își întrerupe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289933_a_291262]
-
s-a sfârșit în mijlocul decepției generale. Conul Mihalache, desfășurând o însemnată erudiție specială, a interpelat viguros guvernul... de la Budapesta?!... Pe când marele orator vorbea atacând pe unguri dar ocrotind guvernul din București, răsună de sus, de pe băncile superioare, glasul deputatului liberal disident Grigore Eliad Cârciumărescu: — E uuuns! Un mare hohot de râs a izbucnit în Cameră și tribune. La începutul lunii martie, Curtea cu Jurați judecă procesul crimei din strada Soarelui. Pe strada Soarelui, astăzi strada Teodor Aman, locuiau soții Miulescu, iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
publică“ era lumea de agenți electorali și alți politicieni cari, în mare majoritate, profitau de toate prilejurile spre a răsturna guvernul, spre a-i lua locul la binefacerile bugetare. Opoziția - precum au văzut cititorii - era reprezentată mai mult de către liberalii disidenți. Dacă grosul forțelor electorale îl constituia masa electorală conservatoare, în schimb șefii partidului conservator, vechii conservatori, cari au guvernat țara până la 1876, stăteau în umbră. șeful opoziției, în acțiune, era Dumitru Brătianu, iar la toate întrunirile publice oratorii erau: Dimitrie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
conservatori, cari au guvernat țara până la 1876, stăteau în umbră. șeful opoziției, în acțiune, era Dumitru Brătianu, iar la toate întrunirile publice oratorii erau: Dimitrie Giani, G.D. Paladi, Petre Grădișteanu, iar din partea partidului liberal conservator G.D. Vernescu, tot un liberal disident. Singurul conservator care apărea la tribuna întrunirilor publice era Alexandru Lahovary, un conservator mai tânăr. Atât de compromis era numele „conservator“, că însuși partidul nu mai purta acest nume, ci, făcând fuziunea cu partidul vernescan, a fost silit să-și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
aceasta era numai o tactică, era o abdicare și o umilință impusă de necesitate: opinia publică trebuia adormită. și, în adevăr, când a venit ziua căderii lui Ion Brătianu, conservatorii au ridicat capul și s-au scuturat de toți liberalii disidenți, fie vernescani, fie rosettiști sau brătieniști. Semnalul redeșteptării și al emancipării partidului conservator de tutela liberală l-a dat Epoca, adică Nicolae Filipescu. La întrunirea de la Băile Eforiei, dintre vechii conservatori a vorbit numai Alexandru Lahovary, care a adus acte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de răsturnare; în capul acestei mașini extraordinare sta Nicolae Fleva și alături de el, mai în umbră - fiindcă era numai un debutant - sta Nicolae Filipescu. De acum luptele politice se întețesc, până ce Camera fu dizolvată. Deodată cu intrarea celor 4 liberali disidenți în comitetul „opoziției unite“ și după cererea lui Fleva, comitetul central executiv al opoziției este redus la 7 membri. Din acest comitet fac parte: generalul Florescu, Alexandru Lahovary, Constantin Boerescu, Petre Grădișteanu, Nicolae Fleva, G.D. Paladi și Pache Protopopescu. [epoca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
largă. Cel dintâi a vorbit Nicolae Fleva, care atacă cu violență noul cabinet. Ion Brătianu a răspuns amintind că prințul Dimitrie Ghica a voit să facă un guvern de conciliațiune, iar dânsul (Ion Brătianu) a voit să atragă pe liberalii disidenți în partid. Toate încercările și silințele au dat greș. Lascăr Catargiu rostește o cuvântare în care impută Regelui că n-a voit să satisfacă nici una din cererile opoziției. „Pe noi, spune Catargiu, ne-a trimis aci deznădejdea țării!“ Petre Carp
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fiu al fostului domnitor George Bibescu, prin urmare frate cu prințul George Bibescu, care făcea politica conservatoare. Pot adăuga că influența prințului George Bibescu fiul în partidul conservator scăzuse mult, fiindcă atât mulți din conservatorii bătrâni cât și toți liberalii disidenți din coaliție găseau acțiunea și tovărășia prințului prea compromițătoare. Prințul Nicolae Bibescu dimpotrivă erea liberal, iar în ședința de la 19 martie a făcut o profesie de credință foarte liberală. Cuvântarea sa a fost nepărtinitoare, a arătat că și guvernul și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Gheorghe Panu, articol intitulat: „În contra oamenilor populari“. Fiindcă oamenii cei mai populari din blocul opoziționist erau liberalii, conservatorii întreprind să-i anihilieze, unul după altul. La București, Fleva fusese redus la alegerile comunale. La Iași, marele elector Gheorghe Mârzescu, liberal disident și omul popular al Iașilor, este și el învins în alegerile de la Comună. Pretutindeni conservatorii bătrâni merg mână în mână cu guvernul. Când guvernul junimist a socotit că relațiile dintre conservatori și liberalii din fosta opoziție s-au răcit îndestul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Esarcu, Vilner, Tache Anastasiu, Coco Demetrescu, Stancu Becheanu, Gogu Cantacuzino și N. Costandache. [conservatorii declară ruptura cu dumitru brătianu] Conservatorii, cari vor să pună singuri mâna pe putere, stăruie să se facă cât mai repede ruptura cu Dumitru Brătianu. Liberalii disidenți, fără concursul cărora regimul lui Ion Brătianu nu ar fi putut fi răsturnat, au devenit acum o povară care trebuie aruncată. De aceea, imediat după dizolvarea Camerelor, comitetul partidului liberal-conservator se întrunește și hotărăște ruptura. Lascăr Catargiu trimite lui Dumitru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
În Cameră pătrund doi socialiști: V.G. Morțun la Roman, Ion Nădejde la Iași. Mai triumfă și C. Dobrescu-Argeș la Argeș, care, deși nu e socialist, e primul deputat țărănist în Parlamentul României. La alegerile de balotagiu pentru Cameră triumfă liberalii disidenți uniți cu liberalii colectiviști. La Iași, Mihail Kogălniceanu, la Dolj, ștefan Pleșea, la Prahova, C. Enescu și Radu Stanian, C.T. Grigorescu și C. Micescu. Apoi la Senat sunt aleși, la Craiova, Gheorghe Chițu, la Iași, prințul Grigore Sturdza și la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și o inteligență superioară - fundase un Centru unic cu ramificațiuni și puncte de contact și la dreapta, și la stânga. Ion Brătianu își atrase Centrul și dădu, astfel, o puternică lovitură opoziției. Mai târziu, o a treia lovitură cu grupul liberalilor disidenți de la Iași, supranumit și „grupul lui opt și cu Brânză nouă“. La Iași, conul Ghiță Mârzescu înjghebă un partid liberal disident, compus din 9 profesori universitari și secundari. În acest grup, alături de șef, care era un foarte puternic elector, se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
își atrase Centrul și dădu, astfel, o puternică lovitură opoziției. Mai târziu, o a treia lovitură cu grupul liberalilor disidenți de la Iași, supranumit și „grupul lui opt și cu Brânză nouă“. La Iași, conul Ghiță Mârzescu înjghebă un partid liberal disident, compus din 9 profesori universitari și secundari. În acest grup, alături de șef, care era un foarte puternic elector, se aflau filozoful Vasile Conta, prof. Lambrior, prof. Brânză etc. În Iași, oraș de profesori și de profesii libere, grupul fu primit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
politice, în cei patru ani, pentru răsturnarea fratelui său. Dar după ce l-a răsturnat, n-a putut culege nici un fruct, fiindcă atât regele Carol, cât și partidul liberal au stăruit ca puterea să treacă la conservatori și nicidecum la liberalii disidenți. Dumitru Brătianu care, mai în tot timpul lungii guvernări a fratelui său, a stat în postul de ministru al țării la Constantinopole, nu a lăsat după dânsul decât numele unui om onest. Ion Câmpineanu era omul destinat și pregătit ca să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nr. 11890, 10 decembrie 1922, p. 1.) Pasaj eliminat: În acel moment diferențierea nu era destul de bine făcută între diversele grupări opoziționiste, toți cei cari erau împotriva guvernului erau opozanți. Publicul cel mare nu distingea pe conservatori de numeroșii liberali disidenți cari combăteau guvernul. (Id., ibid.) Pasaj eliminat, unele aprecieri fiind preluate însă în versiunea finală: Director de formă erea Grigore Păucescu, însă director de fapt, adevăratul conducător al ziarului, erea Filipescu. De altfel Păucescu și Filipescu n-au putut duce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
articol: „În contra oamenilor populari“. și lupta între cei cari au răsturnat pe I. Brătianu începe. (Id., ibid., p. 2.) Pagina 151 * O versiune mai dezvoltată referitoare la alegerile comunale din Capitală, din iunie 1888: La alegerile comunale, luptă mare. Liberalii disidenți nu admit ca ei să nu facă parte din Consiliul Comunal, de aceea prezintă listă deosebită la Colegiul I, cu Nicolae Fleva. Comercianții și industriașii și cooperatorii lui Dimitrie Butculescu, neobositul luptător pentru cauza cooperației, pun și ei listă la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în partidul junimist, luă o atitudine binevoitoare față de guvern și se hotărî să dea, la alegeri, ajutor guvernului. Lupta electorală se desfășoară în alegeri în aceste condițiuni: liberalii lui Ion Brătianu în opoziție și fără nici un sorț de izbândă; liberalii disidenți din jurul lui Dumitru Brătianu dimpreună cu Fleva, Paladi, Nicolae Ionescu etc. - prigoniți; dintre liberalii conservatori, partizanii lui Lascăr Catargiu menajați întru câtva, dar ai lui Gheorghe Vernescu combătuți cu ultimă energie. Propaganda junimiștilor la guvern începe să producă, căci foarte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de cei 12 ani de opoziție cer, în sfârșit, să guste din binefacerile puterii. În special, după cum am spus mai sus, grupul militanților de la Epoca sunt aplecați către înțelegere și o cooperare în alegeri cu guvernul pentru ca nu numai liberalii disidenți să fie înfrânți, dar înșiși vernescanii să fie inferiorizați. Dar, totuși, situația nu era ușoară. Dacă tinerii de la Epoca și ziarul lor aveau o oarecare popularitate, în special Nicolae Filipescu, în schimb oamenii cu adevărat populari, numele care agitau și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Maiorescu, Menelas Ghermani, Constantin Ollănescu, Alexandru Lahovary, generalul Iacob Lahovary, Ion Lahovary, prințul Al. știrbei, Gr. Păucescu. Toți oamenii aceștia, tineri sau bătrâni, în număr de 25, plus cei mai bătrâni, ca Lascăr Catargiu și generalul Ion Florescu, plus liberalii disidenți coalizați cu conservatorii cari erau: Gheorghe Vernescu, Pache Protopopescu, Nicolae Blaremberg, Ilarie Isvoranu, G. Dem. Teodorescu, Nicolae Fleva etc. etc. au trecut prin numeroasele guverne conserva toare. Afară, bineînțeles, de Al. Djuvara și V.G. Morțun, cari au fost numai miniștri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
8tc "8" Dionysos: societate hedonistă, societate antidionisiacătc "Dionysos \: societate hedonistă, societate antidionisiacă" Pe la sfârșitul anilor 1960, figura lui Dionysos își face brusc apariția pe scena intelectuală cu scopul de a conceptualiza peisajul cultural al democrațiilor reconfigurate sub presiunea valorilor hedoniste, disidente și utopice. Se impune ideea că apar aspirații și moduri de viață inedite, care pregătesc un viitor total diferit de societatea tehnocratică și autoritară. În locul disciplinei, al familiei sau al muncii, o nouă cultură preamărește plăcerile consumului și viața trăită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
pentru a fi anchetat;” Este evident că românii, care nu se mișcaseră când s-au demolat biserici ca mănăstirea Văcărești sau Sf. Vineri din București, nu s-au ridicat pentru a-l proteja pe un pastor ... ungur, fie el și disident. Întocmai cum în «Răscoala» lui Liviu Rebreanu incidentul declanșator al răscoalei țăranilor de pe moșia boierului Miron Iuga îl constituise palma dată de șoferul latifundiarului unui copil din sat care sărise în fața automobilului, gata de a fi călcat, tot astfel evacuarea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
li se deschid. Aceștia din urmă au provocat conflicte și intrigi în interiorul FSN-ului, s-au sprijinit unii pe alții și au reușit treptat să-i elimine direct sau indirect pe ceilalți, inclusiv pe liderii de opinie numiți de presă disidenți (precum Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Ana Blandiana și mulți alții). Cei mai mulți au plecat de bunăvoie, dezgustați profund de ceea ce se întâmpla în politică. Idealurile Revoluției nu mai existau în mintea celor de la putere. Dintr-o revoluție anticomunistă s-a ajuns
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
atâtea nenorociri țării pare să joace un rol important. Mă întreb care va fi atitudinea celorlalți intelectuali cunoscuți din Front, vor accepta oare să cauționeze, prin prezența lor, o delapidare a revoluției? Sunt voci care spun, azi, că plecarea intelectualilor disidenți a fost o eroare, deoarece Ion Iliescu și cei din jurul său au putut să acționeze, apoi nestingheriți. Părerea mea e că lucrurile ar fi evoluat la fel. Poate cu mici ocoluri sau poticniri. Și cu un plus de «acoperire». Hotărârile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]