1,027 matches
-
dozare 2. Camfor • Structură • Principiul metodei de identificare 3. Mentol • Structură • Principiul metodei de identificare 4. Nipagin, Nipasol • Structură • Principiul metodei de identificare 5. Enumerați și alte determinări necesare aprecierii calității unguentelor. 6. De ce la dozarea fenilbutazonei se utilizează pentru dispersarea unguentului un amestec de alcool și eter? OBIECTIVE EXPERIMENTALE EXPERIMENT ALE • Identificarea componentelor. • Dozarea componentelor. CALCULE SI REZULTATE 1. Fenilbutazona BULETIN DE ANALIZA ANALIZ A NR. ANALIZA ANAL IZA FORMELOR FARMACEUTICE FARMACEUTIC E UNGUENTE II OBIECTIVE: OBIECTIVE : Identificarea și dozarea
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
sau mai multe substanțe active; se obțin prin comprimarea unui volum constant de substanțe active, asociate sau nu cu substanțe auxiliare și sunt destinate administrării pe cale orală. Comprimatele pentru administrare pe cale orală se înghit (ca atare sau după dizolvare sau dispersare prealabilă în apă, cu sau fără efervescență) sau se mențin în gură. Comprimatele pot fi: comprimate neacoperite (Compressi) și comprimate acoperite (Compressi obducti). Descriere Comprimatele neacoperite au formă de discuri sau alte forme, aspect uniform, margini intacte, suprafață plană sau
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
este o disciplină de graniță, situată între fizică și chimie. Obiectul acestei disciplinei este studiul sistemelor numite coloidale. Sistemele coloidale sunt sisteme eterogene de tip special. Suprafețele de separare între faze sunt extrem de extinse. Acest fapt se poate realiza prin dispersarea uneia dintre fazele sistemului. Rezultă un sistem dispers. Denumirea de coloid își are originea în lucrările lui Thomas Graham (1861) și provine de la cuvântul grec „colla” (clei). Graham a propus clasificarea substanțelor în două categorii:cristaloizi, care prin dizolvare dau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
intermediare între dispersiile grosiere (eterogene) și cele moleculare (omogene), formarea lor poate avea loc pe două căi: 1 - prin condensarea (aglomerarea) moleculelor sau ionilor dintr-o soluție în particule coloidale, deci prin scăderea gradului de dispersie al sistemului; 2 - prin dispersarea (fragmentarea) particulelor mari în altele tot mai mici, până se ajunge la dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie. În ambele cazuri, formarea solului înseamnă mărirea suprafeței interfazice a sistemului. 2.2.1. Formarea solilor prin condensare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unui coloid. Trecerea de la sistemul macroeterogen la cel microeterogen și apoi ultramicroeterogen se produce printr-o succesiune de sisteme intermediare, cu grade de dispersie tot mai mari. Rehbinder a arătat că în prezența substanțelor superficial active (tensioactive), lucrul mecanic de dispersare a unui solid poate scădea de 5 până la 10 ori față de cel pentru dispersarea solidului fără adaosuri. Implicațiile acestui fapt în tehnică sunt importante: dispersarea gipsului, a grafitului, a coloranților; forajul umed în mine; tăierea rapidă a metalelor etc. 2
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
printr-o succesiune de sisteme intermediare, cu grade de dispersie tot mai mari. Rehbinder a arătat că în prezența substanțelor superficial active (tensioactive), lucrul mecanic de dispersare a unui solid poate scădea de 5 până la 10 ori față de cel pentru dispersarea solidului fără adaosuri. Implicațiile acestui fapt în tehnică sunt importante: dispersarea gipsului, a grafitului, a coloranților; forajul umed în mine; tăierea rapidă a metalelor etc. 2.2.2.1. Procedee mecanice Substanța solidă poate fi fragmentată cu ajutorul unor dispozitive numite
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mai mari. Rehbinder a arătat că în prezența substanțelor superficial active (tensioactive), lucrul mecanic de dispersare a unui solid poate scădea de 5 până la 10 ori față de cel pentru dispersarea solidului fără adaosuri. Implicațiile acestui fapt în tehnică sunt importante: dispersarea gipsului, a grafitului, a coloranților; forajul umed în mine; tăierea rapidă a metalelor etc. 2.2.2.1. Procedee mecanice Substanța solidă poate fi fragmentată cu ajutorul unor dispozitive numite mori coloidale. Principiul de funcționare al morilor coloidale se poate baza
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fi fragmentată cu ajutorul unor dispozitive numite mori coloidale. Principiul de funcționare al morilor coloidale se poate baza pe sfărâmarea prin frecare a substanței solide între un rotor și un lăcaș conic, sau pe lovirea substanței în morile cu bile. 124 Dispersarea substanței solide poate avea loc în procedeu uscat, în vederea obținerii pulberilor sau în procedeu umed, cu flux de solvent, când se formează în mori direct solurile dorite. 2 Mori coloidale 2.2.2.2. Metoda ultrasunetelor Dacă o substanță solidă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în urma trepidațiilor produse de acestea, ea se fragmentează. Prin această metodă s-au obținut, sub formă de particule de rază aproximativ 10-8 m, soluri de plumb, bismut, cupru, argint etc. Deoarece acțiunea ultrasunetelor este selectivă (depinde de natura materialului supus dispersării), această metodă se folosește la analiza minereurilor. Prin dispersare, componentele argiloase și silicioase se separă imediat ca suspensii și se analizează mai repede. 2.2.2.3. Procedeul arcului electric Acest procedeu ocupă un loc deosebit, între metodele de dispersare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
această metodă s-au obținut, sub formă de particule de rază aproximativ 10-8 m, soluri de plumb, bismut, cupru, argint etc. Deoarece acțiunea ultrasunetelor este selectivă (depinde de natura materialului supus dispersării), această metodă se folosește la analiza minereurilor. Prin dispersare, componentele argiloase și silicioase se separă imediat ca suspensii și se analizează mai repede. 2.2.2.3. Procedeul arcului electric Acest procedeu ocupă un loc deosebit, între metodele de dispersare și cele de condensare. Dacă între doi electrozi așezați
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dispersării), această metodă se folosește la analiza minereurilor. Prin dispersare, componentele argiloase și silicioase se separă imediat ca suspensii și se analizează mai repede. 2.2.2.3. Procedeul arcului electric Acest procedeu ocupă un loc deosebit, între metodele de dispersare și cele de condensare. Dacă între doi electrozi așezați sub apă și conectați la 80 - 110 V curent continuu se stabilește un arc voltaic, se formează hidrosolul metalului din care sunt confecționați electrozii. Acesta este principiul procedeului lui Bredig, din
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2.2.4. Metoda peptizării O metodă chimică de dispersie mult folosită este peptizarea, ce reprezintă trecerea unui gel sau a unui precipitat greu solubil sub formă de coloid, prin adăugarea unui agent chimic (de obicei un electrolit) numit peptizator. Dispersarea precipitatului sau gelului se face prin spălarea repetată a acestuia cu apă sau prin adăugarea unor cantități mici de soluții diluate de electroliți (acid clorhidric, citrat de sodiu, hidroxid de amoniu etc) la precipitatele bine spălate. Prin această metodă de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
precipitatului sau gelului se face prin spălarea repetată a acestuia cu apă sau prin adăugarea unor cantități mici de soluții diluate de electroliți (acid clorhidric, citrat de sodiu, hidroxid de amoniu etc) la precipitatele bine spălate. Prin această metodă de dispersare chimică se obțin în special hidrosoluri ale sulfurilor și hidroxizilor. 2.3. Metode de purificare și analiză a solurilor Soluțiile coloidale obținute prin oricare dintre metodele descrise anterior conțin două tipuri de impurități: suspensiile mai mult sau mai puțin grosiere
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și cu j numărul moleculelor asociate dintr-o micelă, rezultă: j · A ↔ Aj , cu constanta de echilibru Această constantă variază cu temperatura, cu structura chimică a fazei și a mediului de dispersie, cu concentrația și cu alți factori care asigură dispersarea și liofilia. Reprezentanții cei mai cunoscuți ai acestei clase de coloizi sunt săpunurile sau sărurile alcaline ale acizilor grași, ale căror proprietăți speciale erau cunoscute în chimie cu mult înainte de a se cunoaște starea lor coloidală. Caracteristica principală a soluțiilor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
speciale erau cunoscute în chimie cu mult înainte de a se cunoaște starea lor coloidală. Caracteristica principală a soluțiilor de săpun, prin care acestea se deosebesc de toate celelalte soluții coloidale, este acțiunea lor de spălare (acțiunea detergentă) și capacitatea de dispersare (solubilizare) a altor substanțe. 2.7.2.1. Clasificarea coloizilor de asociație 157 Coloizii de asociație capilar activi, numiți în tehnică și agenți activi de suprafață (AAS) sau surfactanți, se pot împărți în două grupe principale: 1. electrolitici sau polielectroliți
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
grad ridicat de poluare, din cauza existenței în atmosferă a particulelor de praf sau chiar a unor ioni gazoși. Când faza dispersă este solidă, sistemul se numește fum sau pulbere, aerosuspensie. Aceste sisteme se obțin în general prin două procedee: prin dispersare ca de exemplu la prepararea aeroemulsiilor, folosind pulverizatoare de joasă sau înaltă presiune (atomizoare); 165 prin condensare prin încălziri, arderi, descărcări electrice, procedeu folosit în special la obținerea dispersiilor metalelor sau ale oxizilor metalici. Aerosolii se caracterizează printr-o mare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
C< 0,2%), diluate (0,2% < C < 2%), concentrate (C > 2%) și foarte concentrate (C>70%). c) după origine - există emulsii naturale (lapte, grăsimi, latex de cauciuc) și artificiale. Prepararea emulsiilor se poate face de asemenea prin mai multe procedee: dispersare mecanică; dispersare electrică; cu ajutorul ultrasunetelor. Aparatele folosite, asemănătoare morilor coloidale, se numesc emulgatoare sau omogenizatoare. Deoarece nu sunt stabile decât la concentrații mici, emulsiile se prepară întotdeauna în prezența stabilizatorilor speciali (emulgatori). Se deosebesc trei tipuri de stabilizatori pentru emulsii
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2%), diluate (0,2% < C < 2%), concentrate (C > 2%) și foarte concentrate (C>70%). c) după origine - există emulsii naturale (lapte, grăsimi, latex de cauciuc) și artificiale. Prepararea emulsiilor se poate face de asemenea prin mai multe procedee: dispersare mecanică; dispersare electrică; cu ajutorul ultrasunetelor. Aparatele folosite, asemănătoare morilor coloidale, se numesc emulgatoare sau omogenizatoare. Deoarece nu sunt stabile decât la concentrații mici, emulsiile se prepară întotdeauna în prezența stabilizatorilor speciali (emulgatori). Se deosebesc trei tipuri de stabilizatori pentru emulsii: coloidali, tensioactivi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de agregare, putem avea spume lichide (propriu-zise) sau spume solide (bureți solizi), care fac parte din categoria sistemelor capilare. Acestea din urmă sunt folosite ca materiale de construcție sau materiale termo și fonoizolante. Metodele de preparare pentru spume implică fie dispersarea mecanică (agitare, barbotare), fie condensarea (dizolvarea gazului în lichid și apoi micșorarea solubilității lui), fie un procedeu specific, metoda adaosurilor barbotante (așa cum sunt carbonații alcalini sau pulberile metalice). Deoarece spumele nu se obțin niciodată din lichide pure, substanțele din soluție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se lasă în repaus 20-30 minute. Se consideră că eprubeta în care s-a format cea mai mare cantitate de precipitat, este cea în care pH-ul soluției corespunde punctului izoelectric. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr-un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. Studiul peptizării precipitatului de hidroxid feric Prin peptizare se înțelege trecerea unui gel sau a unui precipitat greu solubil în stare de sol, prin adăugarea unui agent chimic (de obicei un electrolit) numit peptizator. Dispersarea precipitatului sau a gelului se face prin spălarea repetată a acestuia cu apă sau prin adăugarea unor cantități mici de soluții diluate de electroliți (HCl, NH4OH etc.) la precipitatele bine spălate. Mod de lucru În șase eprubete de centrifugă alese
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
DISPERSE S-a afirmat că obiectul fundamental al chimiei coloidale îl reprezintă sistemele coloidale, sistemele disperse. Sistemele disperse, coloidale sunt sisteme eterogene de un tip special, suprafețele de separație dintre faze fiind extrem de extinse. Acest fapt poate fi realizat prin dispersarea (fărâmițarea, mărunțirea) uneia dintre fazele existente obținându-se un sistem dispers. În cazul cel mai simplu al sistemului difazic vom avea, astfel, o fază dispersată, constituită din mici particule răspândite în cealaltă fază denumită mediu de dispersie. Se poate concluziona
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
centralități stabile. Contribuțiile Luciei Corrain și Annei Beyaert se raportează însă altfel la descendențe și continuități. Comentariile se plasează în câmpul de cercetare al unei altfel de istorii care problematizează decupajele, limitele, decalajele, specificitățile cronologice, formele singulare, relațiile posibile și dispersarea.Se plasează într-o istorie care semnalează praguri, rupturi, separări, mutații, transformări sau conexiuni ascunse ale gândirii despre pictură. Într-o istorie în care pictura nu este material inert, punct de plecare în reconstituirea trecutului prin organizare, decupare, distribuire, repartizare
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
x = 26,6 (27). Aplicarea tratamentelor prin prăfuire Tratamentele prin prăfuire se aplică numai în timpul perioadei de vegetație, ca tratamente preventive sau curative. Eficacitatea unui tratament prin prăfuire depinde de parametrii fizici ai pulberii de tratat, cum sunt: gradul de dispersare, finețea particulelor și de adezivitate. Astfel, cu cât pulberea este mai fină, cu atât gradul de împrăștiere este mai mare și eficacitatea mai ridicată. Aparate de prăfuit utilizate sunt: AP-V, MPV A, S 29315. Avantajele prăfuirii: nu folosește apa
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
în 1963 după publicațiile lui VAN DER PLANK. Ea studiază modul prin care inoculul infecțios ajunge pe plantă, contactul între agent și planta gazdă, modul de penetrare, de infecție, de apariție a unei noi generații a inoculului cât și de dispersarea acestuia. În cadrul epidemiologiei se studiază la agenții patogeni de importanță majoră numărul de cicluri infecțioase pe an și pe culturi în funcție de condițiile climatice ale zonei, pentru a se putea stabili dinamica agenților patogeni. În ultimii ani, datorită progreselor realizate în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]