10,409 matches
-
finalizată și urmează licitația de construire și se află în pregătire proiectarea tronsonului Târgu Mureș-Câmpia Turzii. Putem visa pe viitor și la o alocare din sursele europene", a spus Boagiu, referindu-se la faptul că UE s-ar putea arăta dispusă să aloce fonduri României pentru autostrăzi în noua formă a contractului Bechtel.
Costuri cu 6,9 milioane de euro/km mai mici, în noul contract cu Bechtel aprobat de Guvern () [Corola-journal/Journalistic/25100_a_26425]
-
Prima companie importantă dispusă să participe la privatizarea Caselor de Asigurări de Sănătate este ING. Din informațiile noastre, ING a hotărât să nu se implice direct, ca administrator de fonduri, ci să își folosească rețeaua și experiența de la privatizarea pensiilor pentru a încheia acte
ING se implică pe jumătate în privatizarea asigurărilor de sănătate din România () [Corola-journal/Journalistic/24294_a_25619]
-
propiu-zise, fără să existe garanția că vor fi angajați de firmele de asigurări pe baza acestui training. Un milion de asigurați, 500 de milioane de euro Problema care rămâne, dacă legea va fi adoptată, este găsirea unor companii occidentale puternice, dispuse să investească în România. Acestea ar trebui să aibă resurse financiare disponibile (într-un moment de criză economică mondială) și know-how în administrarea asigurărilor de sănătate. Astfel, proiectul de lege prevede că firmle trebuie să fi avut cel puțin un
ING se implică pe jumătate în privatizarea asigurărilor de sănătate din România () [Corola-journal/Journalistic/24294_a_25619]
-
de față, nicio firmă din România nu corespunde acestor cerințe, dar sunt permise asocierile, sau contractele cu companii românești furnizoare de servicii medicale, pentru managementul unor Case de Asigurări deținute de companii multinaționale. Cursuri gratuite pentru agenți Prima companie importantă dispusă să participe la privatizarea Caselor de Asigurări este ING. Din informațiile noastre, ING a hotărât să nu se implice direct, ca administrator de fonduri, ci să își folosească rețeaua și experiența de la privatizarea pensiilor pentru a încheia acte de aderare
ING se implică pe jumătate în privatizarea asigurărilor de sănătate din România () [Corola-journal/Journalistic/24294_a_25619]
-
Aproximativ 50% dintre fete și o treime dintre băieții care au participat la un studiu realizat în Marea Britanie s-au declarat dispuși să adopte măsuri extreme pentru a ajunge la un corp perfect și la o greutate ideală. Potrivit studiului citat, sunt copii de cinci ani care își pun viața în pericol din cauza curelor de slăbire și ajung să fie tratați de
STUDIU: Copii de peste 10 ani sunt obsedaţi să aibă un corp perfect () [Corola-journal/Journalistic/24360_a_25685]
-
ca și până acum. Contribuția către CNAS rămâne neschimbată (5,2 pentru angajator și 5,7 la sută din venit pentru salariat), dar aceasta asigură doar pachetul de bază. Fiecare firmă va oferi pachete suplimentare de servicii medicale acelor cetățeni dispuși să plătească în plus față de contribuția obligatorie (actualul CAS). Principalul avantaj oferit pacienților prin pachetul suplimentar de asigurări medicale va fi timpul de așteptare redus pentru consultații sau intervenții chirurgicale. În noua configurație a sistemului sanitar, timpul de așteptare pentru
DOCUMENT EXCLUSIV. Legea reformei în sănătate. Cum se privatizează spitalele şi asigurările medicale () [Corola-journal/Journalistic/24505_a_25830]
-
cum nu trebuie să fie poezia: Tu ia doar la crestarea silabelor aminte, Să nu prea bată ‘n struna știutelor cuvinte, - Ci ‘n răsuciri de fraze, cu vorbe de la tine, Fă sunetele goale să ni-se pară pline, - Cum, iscusit dispuse, oglinzile ne mint, Dintr’o ‘ncăpere ‘ngustă făcând un labirint. „Nuvela lui Slavici e în alb și negru ca veștmântul ardelenesc, proza dunăreană e un testemel înflorat din acelea vopsite cu șofran...” Nu mă gândeam, citând această frază, nemaiapucând s-
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
oferindu-l la rîndul nostru. Ce ne învață manualele de eticheta, si anume că regulile de politețe și conduită ar fi o descoperire a secolelor civilizate, deci implicit măcar la origine a unei culturi a salonului, cumva a plictisului existențial dispus să se complice în ritualuri, e fals. Originile gentileței față de Celălalt, se pare, merg mult îndărăt, către un soi de primitiv fundamental al naturii umane. Sîntem politicoși, sau ar trebui să fim, unii cu ceilalți, nu pentru că răspundem unor norme
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
volume ale ediției academice, adică acelea publicate de Perpessicius între 1939 și 1963, ar trebui reluate, conform unor criterii mai noi și beneficiind de toate achizițiile recente; separarea între antume și postume se cuvine părăsita; aparatul critic și variantele trebuie dispuse altfel decît la Perpessicius, mai putin greoi și funcțional. Și așa mai departe. Eminescolatrii vor protesta încă o dată, văzînd că, după mitul Eminescu, e pus în discuție mitul Perpessicius. N-au decît! Ideea lui Petru Creția, documentata de întreaga lui
Cultul lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18191_a_19516]
-
apare des la redacție cu poezii, ca și Elvira Bogdan, răpoasata, Dumnezeu să-i odihnească. Toți se poartă cu fostul general cu cel mai mare respect și cu înțelegerea datorată vîrstei sale atît de înaintate. Generalul e totdeauna vesel, bine dispus, cu euforia tipică senectuții avansate. Mie își găsește să-mi povestească niște întîmplări teribile din primul război mondial. Poeziile generalului sînt prostuțe, comice, gen: Și cînd pasărea cîntă,/Seară peste noi cădea/ Și cum dorul meu torcea/Visul drag mă-nfăsura
Per modo di dire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18202_a_19527]
-
cu desăvîrșire?" - Ci de mult se potrivesc astfel de interogații unor personaje din preajma noastră, departe de importanță unui N.Iorga și chiar de consecventă în exagerare a lui A.C. Cuza!). C. Rădulescu-Motru nu pregeta a refuza și idealismul etnic eminescian, dispus a arunca, acesta, toate neajunsurile obștii noastre pe umerii elementelor alogene: "Căci dușmanii noștri nu sînt în afară de noi, ci sînt în noi înșine, si ei nu se numesc nici evrei, nici greci, nici bulgăroi cu ceafa groasă, nici nemți, ci
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
îl gândești, în orice formă sau moment, cu fiecare ocazie, se adaugă și este singura cale ce duce către BINELE pe care îl dorim și îl așteptăm pentru națiunea noastră și destinul ei în Europa. Așteptăm alături de noi oameni curajoși, dispuși să se implice cu adevărat", este mesajul publicat pe pagina de Facebook a lui Mircea Diaconu. Cum vă puteți înscrie în această rețea virtuală "Formularul de înscriere îl găsiți pe noul nostru site. Completați-l cu datele dumneavoastră. După ce veți
Mircea Diaconu, despre o rețea virtuală. Cazuri concrete de abuzuri și "șmecherii" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21430_a_22755]
-
îl gândești, în orice formă sau moment, cu fiecare ocazie, se adaugă și este singura cale ce duce către BINELE pe care îl dorim și îl așteptăm pentru națiunea noastră și destinul ei în Europa. Așteptăm alături de noi oameni curajoși, dispuși să se implice cu adevărat", este mesajul publicat pe pagina de Facebook a lui Mircea Diaconu. Cum vă puteți înscrie în această rețea virtuală "Formularul de înscriere îl găsiți pe noul nostru site. Completați-l cu datele dumneavoastră. După ce veți
Mircea Diaconu, despre o rețea virtuală. Cazuri concrete de abuzuri și "șmecherii" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21431_a_22756]
-
ba, chiar și viața/ Însă nu pot s-o divulg!/.../ -Măi, Arvinte ai fost cu Leana / Care șade pe Neptun?/ Oh, degeaba-mi zgândări rana,/ Fiindcă tot nu pot să ți spun!/.../ -Bine, du-te, meditează / Și vii mâine mai dispus / Domnul să te aibe-n pază/ Sărut dreapta. Și s-a dus./ Ajungând în colț, ca vântul / Sa-ntâlnit cu Calistrat / Care ntreabă:Ei, Prea Sfântul / De păcat te-a dezlegat?/ -Încă nu, răspunse Arvinte / Foarte vesel și vioi / Dar aflai
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
cu prezențele noastre în lume pe Dumnezeu/ și-ncet-încet ne clătinăm pe picioare/ dar din pricina somnului/ visăm va să zică mersul/ facem și noi cum putem/ apologia înserării." Paginile de proză ce alternează cu poemele, oferă un zodiac borgesian, exerciții ale unui spirit dispus să surprindă serii de corespondențe și coincidențe între viață, istorie și artă, între personaje istorice disparate, benefice și malefice reunite sub aceleași conjuncții astrale. O informație prodigioasă se cristalizează aforistic dar și sarcastic, emblematic pentru un scriitor interesat de o
Horoscop baroc by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16682_a_18007]
-
care se scufundă. Iar pentru partidul care îi primește, o garanție în alb că atunci când va da de greu se va trezi abandonat și de tovarășii de drum pe care îi culege din toate fundăturile politice, dar și de pedeseriși dispuși să-și vândă pielea la prima licitație unde vor găsi cumpărători. LIBERE au putut afla ce citește printre altele deputatul român pe banii contribuabilului: Casa lux, Electricianul, Instalatorul, Fermierul, Culturism. Pe când și publicații la fel de instructive precum Playboy ? Din gândirea primarului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
îmi dădusem seama că noi, cei din țările mici, vitregite de istorie, obișnuite de atâta timp cu năvălirile și cu dezastrele de tot felul,... noi, vreau să spun, când este vorba de ceva rău, suntem mai puțin compătimitori, mai puțin dispuși să trecem cu vederea și să ne ridicăm deasupra evenimentelor. Fiind, parcă, mai răzbunători, în sinea noastră, stăpâniți de o sete de revanșă în contul atâtor și atâtor pățanii îndurate... Răzbunare de specie mică, expusă, și care crede sau își
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
resurse îndestulătoare pentru credința într-un bine comun: "Decepțiile, bătăliile zilnice pentru o normalitate refuzată le impun în cele din urmă concluzia că binele comunitar nu constituie decît o iluzie între multe altele, și că, dacă există, nimeni nu pare dispus să riște ceva pentru el. Acest adevăr chinuit le încurajează tendința de dezrădăcinare, dorința de emancipare de sub tutela modelelor naționale și a ideologiilor adiacente, îi ajută să descopere o etică a libertății împotriva dictaturii pasiunilor parohiale". Altfel spus, neodisidenții în
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
ci de ecoul produs de aceasta în critica ultimului deceniu. Dar și în asemenea condiții, cine l-ar fi putut împiedica pe autor să gloseze cu mai mult aplomb pe marginea respectivelor eseuri, studii critice, biografii? Constantin Cubleșan pare însă dispus să își asume un rol modest, se efasează, deliberat, în spatele textelor discutate, din care citează frecvent fragmente lungi, comentariul personal fiind foarte redus, aproape nul. Aportul autorului se rezumă de regulă, la o succintă concluzie în care își precizează poziția
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
e și atitudinea lui Victor Felea față de A.E. Baconski. Văzînd în fostul redactor-șef al Stelei un model (id est un antidot al "timidității" și al "șovăielii" proprii), admirîndu-i siguranța de sine tonică, inclusiv cea transpusă în factura scrisului, dispus a-l aprecia apologetic, nu evită a lua distanțe față de acesta, cînd constată, în bronzul efigiei lui, fisuri decepționante: "Vizita lui Anatol la Tribuna. Cozerie pe diverse teme, încheiată cu îndemnul de a ne defini mai net atitudinea critică față de
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
metafizice și religioase, ne spune Martin. Încă de la Platon, care credea în nemurirea sufletului ca substanță imaterială, gîndirea occidentală a șovăit să pună semnul egal între identitatea de sine și cea corporală. De la Iluminism pînă în vremurile noastre principalii filozofi dispuși să-și bată capul cu chestiunea identității au fost, în marea lor majoritate, și filozofi ai religiei sau chiar teologi, preocupați prin urmare de problema învierii, a vieții de după moarte, a justiției divine, care nu poate atinge decît făpturi "recuperate
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
mare caracter", a unei "exemplarități de conștiință" unora din scriitorii menționați, indiscutabil de valoare (deși nu chiar de "geniu"), pe care pedalează neoesteții "apolitici", e drept, învecinîndu-i (probă de umor involuntar) cu Adrian Păunescu. Îl putem lesne contrazice pe cel dispus a vedea în Virgil Ierunca un spirit închistat, "rău", "inchizitorial". Dimpotrivă. Activitatea d-sale ne oferă atîtea dovezi de generozitate, încît unele considerații elogioase mai vechi i-ar putea fi imputate drept imprudențe. Virgil Ierunca a preferat a greși prin
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
de spirit din Parlament, puțini mai sînt aleșii cărora le arde să voteze legi. Unii știu de pe acum că nu mai au loc pe liste, alții se întreabă dacă partidul lor va trece pragul electoral și destui par mai degrabă dispuși să blocheze legile, din secrete motive clientelare. Unei asemenea structuri parlamentare i se poate cere votarea noului buget? Teoretic, da, practic, mai degrabă nu. Asta însă în ipoteza că partidele ar accepta decalarea alegerilor. Or, nu e cazul. PDSR a
Jocurile politice ale verii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16886_a_18211]
-
spurcat pe vecie de trecerea pe acolo a lui Iliescu. Nici nu puteau spera la mai mult vechii securiști, metamorfozați în sereiști de școală nouă. Ce-și putea dori altceva Măgureanu decât să-l aibă la cherem pe acest amator dispus să creadă orbește în basmele cu spioni, dușmani, atentatori și alte aiureli asortate? Luat la prelucrare, din candidatul bățos, cu aere de Cuza scos de la naftalină, a rămas doar un sac de oase zornăitoare, înspăimântat că la primul gest decisiv
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
cartea a fost prezentată de critici literari importanți, printre care Laurențiu Ulici, președintele Uniunii Scriitorilor și Dan Cristea, directorul Editurii Cartea Românească. Eugen Șerbănescu, îmbrăcat elegant, ca întotdeauna, primea cu o distincție firească dovezile de prețuire. Politicos și ușor ironic, dispus mai mult să asculte, decât să vorbească, dar dovedindu-se un redutabil orator atunci când a trebuit să ia totuși cuvântul, el a avut - ca și în alte împrejurări - un aer enigmatic. înainte de a fi scriitor, creator de personaje, Eugen Șerbănescu
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]