KorAP: Find »[drukola/base=distal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...52 >

1,297 matches

Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099

ingineria moleculară DEMO fie, că este vorba despre proteine, glucide, lipide sau diverși ioni ai organismului biologic. Atitudinile terapeutice și efectele acestor practici vor fi recunoscute de tip informațional (pulstonice). Terapiile mixte presupun practici de tipul energizării biologice (proximale sau distale) sau tehnologice (cristaloterapia, meloterapia etc.), de tipul terapiilor complementare, respectiv al acupuncturii, presopuncturii și reflexoterapiei, când (info)senzorial participă cel puțin două simțuri. Astfel, în toate felurile de terapii mixte, efectele sunt implicit duale, întrucât vizează generarea de efecte energetice

Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
O serie de aspecte - ținând de magia terapiilor complementare - devin cât se poate de clare acum: regenerarea țesuturilor/organelor sub efectul propriilor coduri bară mentale, când transferul de informație de la un subiect uman la altul (începând de la telepatie până la terapie distală și/sau hipnoză etc.), fenomenele de (bio)energizare sau/ și de energizare cu ajutorul obiectelor - fetișism și/sau ideilor spiritism etc. Efectul pulstonic de la nivelul membranei celulare (membrane DDM) relevat permite înțelegerea modului, în care un tip de energie (și implicit

Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680

întinde complet degetele ca urmare a unor procese patologice sau a unei malformații congenitale) și polidactilia; în general, malformațiile la nivelul membrelor se împart astfel: - amelii - lipsa totală a unui membru - ectromelii - lipsa parțială a unui membru, care poate fi: distală (hemimelie) - lipsește un segment distal (mână, picior, gambă); proximală (focomelie) - lipsește un segment sau o parte dintr‑un segment proximal (de exemplu, femurul); longitudinală - în care lipsește sau este insuficient dezvoltat unul dintre oasele gambei sau antebrațului, unul sau mai

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
mobilitatea - capacitatea inițierii și executării unei mișcări în limita amplitudinii fiziologice; - stabilitatea - capacitatea de menținere a echilibrului în pozițiile de balans; - mobilitatea controlată - capacitatea de menținere a echilibrului postural în timpul mișcării; - abilitatea - capacitatea de a executa mișcări precise cu extremitățile distale în scop funcțional. Intensitatea, durata și frecvența stimulărilor sunt condiționate de particularitățile neuropsihice ale subiecților; astfel, un subiect apatic, depresiv impune aplicarea unor stimulări mai intense, în timp ce un subiect hiperactiv va necesita o stimulare mai redusă. Tehnicile de stimulare pot

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
Corola-publishinghouse/Science/303_a_647

apropie mult de statuetele, mai recente, gravettiene, prin exagerarea și detalierea elementelor sexuale. Însă, fapt cu totul excepțional, pe suprafața sa apar o serie de incizii orizontale care, prin dispunere, sugerează un tip de veșmânt și, în plus, la extremitatea distală este prevăzută cu un inel, ale cărui urme de lustru demonstrează că a fost purtată ca pandantiv (N. J. Conard, 2009). Reprezentarea feminină nu este absentă în această perioadă, nici în Europa Occidentală dar, spre deosebire de Europa Centrală, ne apare într-

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571

în continuu, nu lasă „lecțiile să treacă pe lângă ei „. Modelul WICS al conducerii elaborat de Sternberg este o sinteză creativă a unora dintre modelele anterioare. De exemplu, Zaccaro și colaboratorii săi au propus un model al atributelor conducătorilor (trei atribute distale: personalitate, abilități cognitive și motive și valori,plus trei atribute proximale: abilități de apreciere socială, abilități de rezolvare a problemelor și expertiza sau cunoașterea tacităă. Astfel, abilitățile cognitive se pot raporta la inteligență academică, personalitatea și motivația la creativitate, valorile

[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650

6]. În diagnosticul tumorilor căilor biliare sensibilitatea ultrasonografiei variază între 30- 90% în funcție localizarea tumorii, tehnica utilizată și autorul studiului [6,7]. În funcție de localizarea lor colangiocarcinomale se clasifică în: intrahepatice sau periferice (~10%), hilare sau tumori Klatskin (~60%) și distale (~30%) [8]. Din punct de vedere microscopic colangiocarcinoamele sunt adenocarcinoame, cel mai frecvent de tip scuamos. COLANGIOCARCINOMUL INTRAHEPATIC (CCI) Reprezintă ca și frecvență a doua tumoră malignă primitivă hepatică. Ia naștere de la nivelul ramificațillor de ordinul doi sau mai mari

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
decomprimarea CBP face mult mai dificilă vizualizarea și stadializarea tumorală;aerobilia secundară acestor manopere împiedică vizualizarea tumorii;introducerea unui stent în CBP produce modificări de colangită cu îngroșarea peretelui coledocian, ceea ce face dificilă aprecierea extinderii tumorale [9,24]. COLANGIOCARCINOAMELE CBP DISTALE (CCD) Ocupă locul doi ca frecvență (30%) între colangiocarcinoamele tractului biliar. Tumorile coledociene inferioare sunt de obicei de dimensiuni mici, cea ce face ca ele să fie rareori vizibile ecografic. Au un prognostic mai bun decât cele localizate pe calea

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
ampuloamele cu dezvoltare intracoledociană sau cu tumorile benigne coledociane, mult mai rar întâlnite [1,9,22]. Mascarea coledocului distal de gazele din duoden sau stomac este responsabilă de rata mai scăzută de detectare a acestor tumori. Diagnosticul diferențial al colangiocarcinoamleor distale se face cu:Tumorile ampulei lui Vater. Aceste tumori creează probleme mari de diagnostic ecografic. Aspectul lor este acela al unei mase mici, rotunde, bine delimitate și hipoecogene situate între CBP distală și duoden. Căile biliare sunt aproape întotdeauna dilatate

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
detectare a acestor tumori. Diagnosticul diferențial al colangiocarcinoamleor distale se face cu:Tumorile ampulei lui Vater. Aceste tumori creează probleme mari de diagnostic ecografic. Aspectul lor este acela al unei mase mici, rotunde, bine delimitate și hipoecogene situate între CBP distală și duoden. Căile biliare sunt aproape întotdeauna dilatate. Dacă CBP este dilatată, se poate vizualiza protruzia tumorii în segmentul distal al acesteia, de cele mai multe ori însă, se observă doar o obstrucție abruptă a coledocului. Localizarea în afara capului pancreatic și aspectul

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
tumora este vizibilă, este aproape imposibil să se stabilească ecografic dacă aceasta aparține ampulei sau capului pancreatic [1,22,25]. Alte proliferări care se localizează la nivel paraduodenal, cum sunt tumorile neuroendocrine sau tumorile stromale gastrointestinale pot produce obstrucție biliară distală, în aceste cazuri putând fi condundate cu CCD sau ampuloamele. Întrucât aceste formațiuni sunt hipervasculare, ele pot fi ușor diferențiate de colangiocarcinoamele de coledoc inferior sau adenocarcinoamele cefalice pancreatice (tumori în mare parte hipovasculare) prin folosirea CEUS [16]. Adenocarcinomul cefalic

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
său retroduodenal. În astfel de cazuri este, adesea, foarte dificilă stabilirea originii biliare sau extrabiliare a tumorii. Tumorile duodenale, mai ales limfoamele nonhodgkiniene, pot produce obstrucție biliară prin invadarea coledocului retroduodenal sau a ampulei și pot fi confundate cu colangiocarcinoamele distale. În concluzie, în diagnosticul colangiocarcinoamelor valoarea diagnostică a ecografiei variază în funcție de localizarea tumorii, fiind ridicată pentru tumorile hilare și cele medio-coledociene și mică pentru tumorile coledocului distal. Ecografia cu rezoluție înaltă permite, în multe cazuri, aprecierea tipului morfologic, a extinderii

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207

apei și sodiului la nivelul tubului contort distal. Hipovolemia creează stimuli la nivelul preso receptorilor hipotalamici, cu stimularea eliberării de ADH din hipofiza posterioară, rezultând o acțiune vasoconstrictoare splanhnică și o creștere a reabsorbției de apă la nivelul tubilor contorți distali. 11.2.1.1.4. Mobilizarea sângelui din organele de depozit Normal, la un adult, sângele este repartizat astfel: 300 ml în capilare, 2200 ml în vene, 250 ml în inimă, 1200 ml în circulația pulmonară, 550 ml în ficat

Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

main Leziunea de left main (> 90%) este un factor de risc pentru deces post-BAC în faza precoce a hazardului, atunci când revascularizarea este incompletă. În condițiile unei operații adecvate, numărul vaselor cu stenoze semnificative, leziunea de left main, precum și numărul anastomozelor distale nu s-au dovedit a fi factori de risc pentru decesul intraspitalicesc. Agresivitatea procesului aterosclerotic Boala vasculară periferică Boala vasculară periferică este un marker important al agresivității procesului aterosclerotic. Acesta este un factor de risc important în condițiile în care

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
condițiile în care decesul de cauză cardiacă după BAC se poate datora nu numai ocluziei grafturilor având drept cauză erori de tehnică chirurgicală, ci și progresiunii leziunilor aterosclerotice la nivelul coronarelor native. Leziuni difuze ale arterelor coronare Leziunile difuze, deseori distale, ale arterelor coronare întâlnite mai frecvent la bolnavii diabetici sunt un factor de risc pentru ocluzia precoce a grafturilor din cauza calității precare a patului vascular distal de locul anastomozei (run-off sărac). Funcția ventriculului stâng Fracția de ejecție Funcția ventriculului stâng

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și la nivelul grefoanelor. Această progresiune a leziunilor aterosclerotice cu reinstalarea condițiilor ce determină apariția anginei pectorale poate fi sugerată de vârstă, sex, distribuția leziunilor coronariene, elemente de agresivitate a procesului aterosclerotic (boală vasculară periferică, ateroscleroza aortei ascendente, leziuni coronariene distale), afecțiuni asociate precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc pentru

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
redusă comparativ cu cei la care s-a folosit pentru graftarea arterei descendente anterioare vena safenă internă. Numărul de endarteriectomii În cazul leziunilor aterosclerotice extinse la nivelul vaselor coronariene este uneori nevoie de realizarea unei endarterectomii pentru pregătirea locului anastomozei distale și pentru asigurarea unui run-off eficient. Unii chirurgi folosesc frecvent endarteriectomia în special în porțiunea distală a arterei coronare drepte, dar și la nivelul arterei descendente anterioare și a celorlalte ramuri ale arborelui coronarian. Potențialul trombogen al zonei endarteriectomizate este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
internă. Numărul de endarteriectomii În cazul leziunilor aterosclerotice extinse la nivelul vaselor coronariene este uneori nevoie de realizarea unei endarterectomii pentru pregătirea locului anastomozei distale și pentru asigurarea unui run-off eficient. Unii chirurgi folosesc frecvent endarteriectomia în special în porțiunea distală a arterei coronare drepte, dar și la nivelul arterei descendente anterioare și a celorlalte ramuri ale arborelui coronarian. Potențialul trombogen al zonei endarteriectomizate este relativ mare. Dacă se mai adaugă la aceasta și eventualele deficiențe de tehnică (persistența unui flap

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pe care trebuie să-l aibă sângele prin artera mamară internă în cazul folosirii ei în acest montaj este de circa 200 ml/minut. În caz contrar, rezultatul se dovedește a fi necorespunzător (55). În general este bine ca anastomozele distale să se realizeze pe o zonă indemnă a peretelui arterial distal de o stenoză semnificativă. Se micșorează astfel riscul trombozei precoce la nivelul endarteriectomiei și apariția infarctului miocardic ce crește riscul de deces după by-pass-ul aortocoronarian. Totodată, este evident faptul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
o revascularizare mai completă pentru pacienții cu leziuni semnificative ale ramurilor coronariene mici. Acestora li se adaugă un flux și o patență precoce cel puțin egale dacă nu chiar superioare grafturilor izolate (56) mai ales în situațiile în care anastomoza distală (de tip termino-lateral) se realizează la nivelul unui vas cu run-off de bună calitate (57, 58). Există însă și părerea opusă conform căreia atât timp cât fluxul în porțiunea distală a graftului secvențial este mai mic, anastomoza distală nu trebuie să se

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
chiar superioare grafturilor izolate (56) mai ales în situațiile în care anastomoza distală (de tip termino-lateral) se realizează la nivelul unui vas cu run-off de bună calitate (57, 58). Există însă și părerea opusă conform căreia atât timp cât fluxul în porțiunea distală a graftului secvențial este mai mic, anastomoza distală nu trebuie să se facă pe un vas coronarian important care este mai bine să fie graftat separat (59). Grafturile secvențiale reprezintă probabil cea mai bună alegere în anumite situații cum ar

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
situațiile în care anastomoza distală (de tip termino-lateral) se realizează la nivelul unui vas cu run-off de bună calitate (57, 58). Există însă și părerea opusă conform căreia atât timp cât fluxul în porțiunea distală a graftului secvențial este mai mic, anastomoza distală nu trebuie să se facă pe un vas coronarian important care este mai bine să fie graftat separat (59). Grafturile secvențiale reprezintă probabil cea mai bună alegere în anumite situații cum ar fi: urgențe majore în tromboza acută post-PTCA, hipertrofia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cardioplegiei sanguine la o temperatură de 29°C (intermediară), în acest mod fiind redusă producția de lactat și îmbunătățită recuperarea funcției ventriculare după declamparea aortei (78). Administrarea continuă a cardioplegiei sanguine calde mai are dezavantajul că pe durata realizării anastomozelor distale trebuie, de regulă, întreruptă pentru a putea obține o bună vizibilitate necesară suturii. Dacă această întrerupere durează mai mult de 7 minute apar leziuni ischemice la nivelul miocardului (80). Din punct de vedere al raportului sânge-cristaloid în cadrul cardioplegiei sanguine acesta

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în cazul bolnavilor cu risc crescut stă de multe ori la baza evoluției nefavorabile încheiată cu deces (102). În aproximativ două treimi din cazuri se identifică o sursă chirurgicală de sângerare: ramuri ale arterei mamare, arterei gastroepiploice, venei safene, anastomozele distale sau proximale, locurile de canulare, locul de inserție al firelor de pacemaker, timusul, patul arterei mamare etc. Sângerările de cauză nechirurgicală pot fi împărțite generic ca fiind legate de heparină (103), de trombocite (104), de fibrinoliză (105), de deficitul proteinelor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la alegerea chirurgului modalitatea de utilizare a grefoanelor (simple, secvențiale) și tehnica ce urmează a fi folosită. Cea mai mică eroare în tehnica de realizare a anastomozelor se traduce prin apariția unei stenoze la acest nivel, iar în cazul anastomozelor distale există riscul ocluzionării arterei coronare. Stenoza o dată creată reprezintă locul principal în care va evolua pe cont propriu procesul aterosclerotic având drept consecință limitarea fluxului sanguin. Această limitare a fluxului sanguin stă la baza reapariției anginei prin dezechilibrarea balanței necesar

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]