324 matches
-
pe foaia de interogatoriu opinia sa despre cele întîmplate a tratat chestiunea cu ușurătate, multumindu-se să transcrie, batjocoritor, două distihuri, unul din poezia populară și celălalt din cea a lui Eminescu. Și că nenorocul să fie integral, tocmai acele distihuri îi evocau procurorului amintiri jenant neplăcute. I-a devenit inamic lui Istrăteanu, întocmindu-i un rechizitoriu de rea vrăjmășie care, luat în seamă, putea să-i aducă eroului nostru mulți ani de pușcărie. E recunoscut de primul procuror, pentu un
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
puștoaice, Numărătoare pentru puștoaice și babalîci), să devină casant în raport cu Nina Cassian (Metempsihoză). Reproducem în continuare texte referitoare la Emil Brumaru: „Baudelaire mi-a spus: să te lipești de Maia/ Nu ajunge s-ai cultură, ci chiar cultura Maya! (Un distih cu iz etern pentru Maia Morgenstern). „Fumează Maia - (pufăie samovaru’ ) - /picior peste picior, citind Brumaru...( Alt distih cu iz etern pentru Maia Morgenstern). „Să aflu, Maia, superbețe antică,/ Scoate-ți maieul, într-un halou de maieutică!// Maia, cînd jucai pe
Un parodist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3457_a_4782]
-
referitoare la Emil Brumaru: „Baudelaire mi-a spus: să te lipești de Maia/ Nu ajunge s-ai cultură, ci chiar cultura Maya! (Un distih cu iz etern pentru Maia Morgenstern). „Fumează Maia - (pufăie samovaru’ ) - /picior peste picior, citind Brumaru...( Alt distih cu iz etern pentru Maia Morgenstern). „Să aflu, Maia, superbețe antică,/ Scoate-ți maieul, într-un halou de maieutică!// Maia, cînd jucai pe Maica Preacurata, Donna Alba,/ Nu m-ai zărit de-a stînga lui Iisus? Eram Baraba!// Gheara iubirii
Un parodist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3457_a_4782]
-
mai...A!// Ce pîine rotundă, pufoasă și rumenă-i iubirea, unică Maia,/ Să nu înnebunești cînd știi că-i frămîntată din trupul tău - Maia?!// Te urca pe Himalaya, din dîmbul meu, Copou,/ Ce vîrf inaccesibil, Maia, sacerdotalul tău popou!” (7 distihuri cu iz etern despre Maia Morgenstern). „Bruma/ Se afișa cu Montezuma// Curierul/ Se afișa cu Julien Ospitalierul// Amarul/ Se afișa cu Samovarul// Dar tu,/ Vai/ Cu cine prin Copou teafiș ai, ai?!” (Cîntec suav). Și un text despre Nichita Stănescu
Un parodist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3457_a_4782]
-
străinii/ Mînca-i-ar inima cînii"), nu pentru reîmprospătarea cotidiană a bucuriei lor estetice, dar pentru că se simțeau întăriți în convingerile lor xenofobe. Eminescu nu era pentru ei scop, ci mijloc, așa cum va redeveni pentru Ceaușescu, într-un faimos discurs, care tocmai distihul cu pricina îl cita. în al doilea rînd, poezia începe să fie citită tendențios, interpretată adică după chipul și asemănarea unei doctrine sau a alteia. N-a ajuns astfel Hyperion din Luceafărul să urce pe calul Sfîntului Gheorghe ortodoxist și
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
Oricum, ca spații neconvenționale, umblătorile au fost / mai sunt și astăzi prielnice literelor și artelor frumoase, - mai mult, oricum, decît tramvaiul, autocarul sau metroul. In care, încă, n-am citit, ca în cutare closet public din Timișoara de pe vremuri, un distih (scris cu creionul, sub tavanul foarte înalt, căci «alte Zeit» ), cu numele de Epitafși următorul conținut: Aici zace îngropat/răposatul meu... produs". La polul opus, înregistrăm spiritul galic, salonard pînă la o avîntată prețiozitate. Spre a-și curăța spațiul textual
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
miez de noapte în munți, are sonorități cavernoase și horcăituri de spaimă". Nada groazei - cu formule pregnante - e folosită de istoricul literar încă o dată (pe aceeasi pagina 236): "totul într-o procesiune hohotitoare". La pagina 238, Călinescu găsește într-un distih de întinsă posteritate didactica: Un orologiu bate noaptea jumătate/ La castel în poarta oare cine bate?," "un ce horcăit, cavernos". E clar, pentru el, acest tip de mirodenii orientale ("horcăit", "cavernos") se poate presară pe aproape orice preparat liric pentru
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
lui Martial și a culegerii sale de epigrame intitulată "Xenia" (cuvânt grecesc desemnând micile daruri pe care gazda le oferea musafirilor după ospăț). Desigur, atât Martial, cât și cei doi poeți germani folosesc cuvântul în sens ironic. Propunerea scrierii unor distihuri înțepătoare la adresa revistelor literare i-a fost făcută de Goethe lui Schiller în decembrie 1795. Schiller a completat ideea, sugerând ca luarea peste picior să includă toți inamicii literari, dar și defecte generale precum mediocritatea, găunoșenia etc. Cum însă în
Johann Wolfgang Goethe - Arte poetice by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7463_a_8788]
-
aș vrea să credeți că de la caniculă se trage versificarea din prima propoziție, să precizez că am salutat astfel numărul 535 al Dilemei în amintirea boemului Tudor George, Ahoe, care prin 1988 a lansat, din rărunchii săi de fost rugbist distihul: "Trăiască Uniunea Sovietică/ care pe toate le deretica/ Ahoe!!! (Apropo, la Moscova, Evgheni Primakov a povestit, cu prilejul lansării cărții președintelui Iliescu ce i-a cerut Nicolae Ceaușescu lui Gorbaciov, cînd a scăpat situația de sub control: să trimită trupe în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
meditație existențiala: o terțina tulburătoare a lui Constantin Severin, de data asta, spune, ceva mai la vale - "păsări inversând/ minutarul din turnul/ astrologilor", completată de Șerban Codrin cu "din clipă despărțirii/ a trecut un mileniu", iar, catre final, un alt distih al lui Codrin - "aceleași brazde hrănesc/ și râma si-mpăratii". O meditație asupra cuplului în lume, supus rigorilor universului, dar și celor impuse de condiția umană, Turnul astrologilor este un poem de referință pentru opera poetica a amândurora. În ceea ce privește Stâncă în
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
factori care acționează în sens contrar, atenuînd ruptură formală: în primul rînd lipsa rimei între versurile 1 și 3 (există totuși o asonanta, a vocalei "u", menținută și în strofa următoare), ceea ce permite o lectură continuă a catrenului că un distih; în această interpretare, încălcarea persistă, dar e mai puțin gravă, căci apare în poziția cezurii mediale. Textului citat i se pot adăuga desigur și alte exemple: cele pe care le voi invocă în continuare nu reprezintă rezultatul unei investigații sistematice
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
la abator / într-un cuvânt o carte din care / se ridică suspinul poetului cu degetele prinse în ușă // vă rog să-mi iertați preferințele / și faptul că fumez țigări atât de ieftine". O lapidară artă poetică exprimă, într-un singur distih, două realități de ordin diferit: cea a fragilei și tenacei condiții umane într-un univers în care viața constituie o infinitezimală excepție, și, în plan istoric ("Poemul", p. 317, e cuprins într-o culegere apărută în 1981), situația poetului sub
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
câtuși de puțin neglijabilă o reprezintă și faptul că acesta e primul volum al său care permite, în paginile sale, acte ferme de mobilitate prozodică. Nici în Epistole pentru Camelia (2002), nici în Biographia litteraria (2006) nu se puteau întâlni distihuri concupiscente de felul acestui multiplu pronunțabil poem, numit, cu un zâmbet în colțul buzelor, Zeul indic: "Iată, trupurile mele fac dragoste,/ spune amorul nostru frecându-și palmele.// Ca un porcar mulțumit de vierul și scroafa lui/ își freacă palmele, scuipă
Tratament fabulatoriu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7287_a_8612]
-
nici un comentator al fenomenului să nu-și fi amintit de versurile lui Grigore Alexandrescu din fabula Lupului moralist: " Cînd mantaua domnească este din piei de oaie,/ Atunci judecătorii fiți siguri că despoaie." Și, dacă tot sîntem la pesimistul poet, oare distihul din Anul 1840 nu și-ar fi aflat actualitatea în întreg deceniul din urmă: "Și un an vine, trece, ș-alt an îl moștenește,/ Și ce nădejdi dă unul, celălalt le ia"? Eliade Rădulescu are (în Istoria literaturei generale) următoarea
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
Ťfără luminăť, poate fi altceva decît o vastă temniță?" Pe același portativ al cogitației antitotalitare, Ben Corlaciu "narează orori, dar litotele și perifrazele lui, veselia foarte suspectă a tonului îi fac ideile suportabile, amuzante în amărăciunea lor, precum în acest distih caricatural și sfîșietor: Ťiar eu voi sta la mijloc drept, între triumf și moarte,/ cu un plămîn la Răsărit și altul la Apusť". în vreme ce A. E. Baconsky, care a domiciliat aproape un an în Berlinul de Vest, trădează aceeași tendință
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
vrea să vă fie mai clar ce trebuie făcut peste tot, în restul numeros al poemelor. Iată o autodefinire importantă: "Să nesocotesc, să surprind și să râd./ Este felul în care vă mai pot vorbi". Pe muchie de cuțit acest distih: "Să rupi o pagină din așternut,/ Să pui pe buze o culoare stinsă". Doar în aparență sună frumos: psalmi neolitici, sentimente timbrate; în schimb, "Și bate la ușă o flacără, un ochi de igoană", sau "Sudoare prelinsă pe glonț", sau
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
mult în viață ar fi fost să lupte, ca partizană, cu fasciștii. Ocazia fiind pierdută, scria poezii la gazeta de perete a școlii. Că se recurgea la adolescenți acolo unde ei erau în majoritate, iată ceva în natura lucrurilor, adeverind distihul marelui Pierre Corneille: "Mais aux âmes bien nées/ La valeur n^attend pas le nombre des années." Păi nu? Așa cum exista, din vechime, instituția copiilor de trupă, a luat naștere în comunism, orânduirea cea mai înaintată, instituția copiilor informatori. A
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
dăruiesc fiecărui participant la ceremonie o batistă albastră, cu monograma mea. Cam atâta mă țineau, deocamdată, și mijloacele. Lozinca de campanie ar fi fost ,,patrie, hopa!", dacă nu irezistibilă, oricum la nivelul intelectual al vastelor tribune sportive. Iar pe afiș, distihul: ,,Singur între atâția hoți,/ îi pun în cofă pe toți". Cu un text asemănător, Gigi și Dorel au devenit deputați europeni. Tonul campaniei ar fi fost necruțător, în cazul când adversarul la al doilea tur ar fi fost Traian Băsescu
Omul fără expertiză by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6729_a_8054]
-
cultură era manipulată de un singur grup. Numai ideile lor contau. Noi, ceilalți, nu puteam publica aproape nimic. Și-atunci am zis: hai să facem literatură... fără a face literatură! Să scriem... fără să scriem nimic“. Florentin Smarandache a introdus „distihul paradoxist“, „distihul tautologic“, „distihul dual“. Experimente literare a realizat și în drama sa „Patria de Animale“, unde nu există nici un dialog, iar în „O Lume Întoarsă pe Dos“ scenele sunt permutate, dând naștere la un miliard de miliarde de piese
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
manipulată de un singur grup. Numai ideile lor contau. Noi, ceilalți, nu puteam publica aproape nimic. Și-atunci am zis: hai să facem literatură... fără a face literatură! Să scriem... fără să scriem nimic“. Florentin Smarandache a introdus „distihul paradoxist“, „distihul tautologic“, „distihul dual“. Experimente literare a realizat și în drama sa „Patria de Animale“, unde nu există nici un dialog, iar în „O Lume Întoarsă pe Dos“ scenele sunt permutate, dând naștere la un miliard de miliarde de piese de teatru
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
un singur grup. Numai ideile lor contau. Noi, ceilalți, nu puteam publica aproape nimic. Și-atunci am zis: hai să facem literatură... fără a face literatură! Să scriem... fără să scriem nimic“. Florentin Smarandache a introdus „distihul paradoxist“, „distihul tautologic“, „distihul dual“. Experimente literare a realizat și în drama sa „Patria de Animale“, unde nu există nici un dialog, iar în „O Lume Întoarsă pe Dos“ scenele sunt permutate, dând naștere la un miliard de miliarde de piese de teatru distincte! Piesele
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
sonor», «poem olfactiv», «poem gustativ», «poem tactil». Altă clasificare în diagonală: «poem fenomen (al naturii) », «poem stare sufletească», «poem obiect/lucru». În pictură, sculptura analog - toate existau în natură, de-a gata. Deci, un protest mut am făcut! “ - concluzionează Florentin. Distihul paradoxist este format din două versuri, antitetice unul altuia, dar care împreună se contopesc în-tr-un întreg definind (sau făcând legătură cu) titlul. Dar iată și câteva distihuri paradoxiste cu semnătura lui Florentin Smarandache: Soluție S-a rezolvat/„Nu se poate
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
în natură, de-a gata. Deci, un protest mut am făcut! “ - concluzionează Florentin. Distihul paradoxist este format din două versuri, antitetice unul altuia, dar care împreună se contopesc în-tr-un întreg definind (sau făcând legătură cu) titlul. Dar iată și câteva distihuri paradoxiste cu semnătura lui Florentin Smarandache: Soluție S-a rezolvat/„Nu se poate“; Bir De unde n-ai/De-acolo să dai; Fleț Fură de la el/Și dă la alții; Ateu Credincios/În necredința sa; Leneș Când se scoală/ Se culcă
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
vei sta asurzit să asculți tropotul ritmic asemenea inimii tale, vei auzi acel Tunet, explozia lumilor, hohotul marelui Logos în spațiu... Al cărui sâmbure dens e tăcerea. Am lăsat de-o parte, la sfârșitul primei părți din „Tunetul liniștii”, un distih: „E tropotul calului alb care poartă/ vestea pe care atât de mult o aștepți”. La fel am procedat la sfârșitul poemului când distihul revine, verbul inițial „e” fiind înlocuit de „O,”... Operația mea pe text se poate revela scelerată, inadmisibilă
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
sâmbure dens e tăcerea. Am lăsat de-o parte, la sfârșitul primei părți din „Tunetul liniștii”, un distih: „E tropotul calului alb care poartă/ vestea pe care atât de mult o aștepți”. La fel am procedat la sfârșitul poemului când distihul revine, verbul inițial „e” fiind înlocuit de „O,”... Operația mea pe text se poate revela scelerată, inadmisibilă, iar cititorul poate ușor reconstitui ansamblul original. Distihul în cauză îmi pare un pic „literar”, trimițând atenția spre un baladesc germanic; fără el
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]