439 matches
-
membre. Noțiunea este totuși utilă în practică, făcînd referire mai degrabă la o posibilitate viitoare decît la o stare prezentă 79. În concluzie, aportul celor doi se plasează în examinarea europartidelor în lumina noțiunii de federații europene de partide și distingerii lor de fenomenul partinic european. La rîndul său, Daniel-Louis Seiler a adoptat o concepție mult mai nuanțată, sugerînd noțiunea de confederație 80. Europartidele sînt totuși aspru judecate, fiindcă, după Seiler, ar încerca să simuleze mimetic existența partidelor naționale la nivel
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
membri, evoluția structurală și funcții (secțiuni succesive ale capitolului de față). În fine, vom dezvolta dimensiunea explicativă prin identificarea variabilelor independente europene și naționale. Reiese din evaluarea diverselor definiții că se poate prezenta o gradație a dezvoltării europartidelor. Aceasta permite distingerea între diferitele faze succesive a evoluțiilor lor realizate sau potențiale. Tabelul celor patru faze succesive ale dezvoltării europartidelor Faza a IV-a Partid politic (Hix) Faza a III-a Federație de partide (Pridham, Lécureil, Ladrech) Faza a II-a Protopartide
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
empirice. Vom împărți acest capitol conceptual în patru timpi. Mai întîi, vom expune definiția pe care am dat-o politicilor partidelor europene. Apoi vom evalua domeniile de influență a europartidelor. În plus, vom identifica mecanismele schimbării. Aici va fi necesară distingerea mecanismelor partinice centralizate și descentralizate. Vom prezenta principalele ipoteze descriptive și explicative ale interacțiunii partinice. În fine, vom expune celelalte variabile care permit explicarea întinderii și limitelor impactului politicilor europartidelor asupra procesului european. 7.2. Conceptul de politică a europartidelor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
nu cădea în capacana unui concept stretching. Vom expune pe larg dimensiunile și indicatorii conceptului nostru și entitățile la care el se aplică. 7.2.2. Politicile europartidelor și termenii contingenți O primă strategie în această optică va consta în distingerea politicilor federațiilor europene de partide de alte concepte contingente. După asta, ne vom propune propria concepție asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția coaliției trnasnaționale și advocacy coalition. Mai întîi, politica partidelor europene
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
fi utilă examinarea contextului guvernării europene pe niveluri multiple, pentru o situare precisă a activităților federațiilor. Apoi, este importantă folosirea abordării comparate, care permite, eventual, completarea analizei mizelor socio-economice. De pildă, axa stînga-dreapta și axa suveranitate-integrare constituie instrumente conceptuale de distingere. 10.2.2.2. Abordarea prin comparative politics 10.2.2.2.1. Ideologia partidelor europene, miza socio-economică și influența asupra Consiliului European În ceea ce privește conceptualizarea ideologiei și a dimensiunii socio-economice, Simon Hix a analizat federațiile europene de partide în raport cu axele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
tratatele de la Maastricht și Nisa le-au recunoscut ca partide europene. 10.2.2.2.3. Policy-making-ul partidelor europene Am subliniat avantajele și dezavantajele definiției propuse de Hix și Lord pentru policy-making-ul europartidelor. Accentul pe fazele politice este important, permițînd distingerea diferitelor momente ale politicii partidelor europene. Lipsește totuși analiza politicii europene a actorilor partinici și individuali, precum și a mecanismelor care acționează în aceste faze. De exemplu, este vorba de poziționarea partidelor membre și de evoluțiile acestora. Desigur, acceptăm că, în privința
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
complezentă, defetistă. Trebuie să rămâi arbitrul compromisurilor tale, simțul oportunității să nu te facă să luneci pe panta oportunismului rentabil, conjunctural. Poți concede, dar nu trebuie să cedezi. Când ți se pune problema compromisului, ți se pune și cea a distingerii esențialului de inesențial. Trebuie să știi să alegi și să decizi ce e esențial, și deci nu poate sub nici un motiv face obiectul unui compromis, și ce ține de inesențial, și deci poate tolera o marjă de nuanțare (ca să mă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Italia a putut vedea că Rubiconul e un râu foarte mic, - se trece pe nesimțite. Constantin Noica pune ca test eliminatoriu pentru vocația filozofică trei distinguo-uri : între transcendent și transcendental, între intelect și rațiune, între suflet și spirit. Evident, aceste distingeri sunt elementare. Baiul e că Noica trage de aici consecința excluderii câte unuia din termeni la fiecare din aceste trei cupluri. Cad așadar ca nedemni de filozofie transcendentul, intelectul și sufletul. Pentru mine, aceste excluderi, precum și disprețul arogant al filozofului
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de a se lua în râs pe sine însuși, nimeni nu poate înainta pe calea cunoașterii obiective. Există o ierarhizare didactică, pe care o învățam pe vremuri la școală și pe care văd că o folosește și maestrul Cioculescu, anume distingerea între comicul de caracter, cel de moravuri și cel de situație. Cel mai profund ar fi cel de caracter, cel de moravuri (în care ar intra și comicul caragialesc) ar fi sortit efemerității, din cauza schimbărilor societății, iar cel de situație
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
discriminează), caracteristice antepreșcolarului, se păstrează într-o anumită măsură și la preșcolari: vezi exemple de tipul ,,punguța cu doi bani era plină de galbeni", ,,un trei iezi cucuieți mic" (Slama-Cazacu 1999: 291) etc., dificultățile fiind cel mai frecvent generate de distingerea prepozițiilor, a conjuncțiilor din lanțurile sintagmatice. A se vedea, în acest sens, și exemple din folclorul copiilor. 73 Slama-Cazacu 1999: 294. 74 Apud Piaget-Inhelder 1966: 55. 75 Apud Piaget-Inhelder 1966: 55-56; Preda-Preda 2002: 48; Schaffer 2005: 237-238. 76 Acesta fiind
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide nu sînt totuși
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
membre. Noțiunea este totuși utilă în practică, făcînd referire mai degrabă la o posibilitate viitoare decît la o stare prezentă 79. În concluzie, aportul celor doi se plasează în examinarea europartidelor în lumina noțiunii de federații europene de partide și distingerii lor de fenomenul partinic european. La rîndul său, Daniel-Louis Seiler a adoptat o concepție mult mai nuanțată, sugerînd noțiunea de confederație 80. Europartidele sînt totuși aspru judecate, fiindcă, după Seiler, ar încerca să simuleze mimetic existența partidelor naționale la nivel
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
membri, evoluția structurală și funcții (secțiuni succesive ale capitolului de față). În fine, vom dezvolta dimensiunea explicativă prin identificarea variabilelor independente europene și naționale. Reiese din evaluarea diverselor definiții că se poate prezenta o gradație a dezvoltării europartidelor. Aceasta permite distingerea între diferitele faze succesive a evoluțiilor lor realizate sau potențiale. Tabelul celor patru faze succesive ale dezvoltării europartidelor Faza a IV-a Partid politic (Hix) Faza a III-a Federație de partide (Pridham, Lécureil, Ladrech) Faza a II-a Protopartide
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
empirice. Vom împărți acest capitol conceptual în patru timpi. Mai întîi, vom expune definiția pe care am dat-o politicilor partidelor europene. Apoi vom evalua domeniile de influență a europartidelor. În plus, vom identifica mecanismele schimbării. Aici va fi necesară distingerea mecanismelor partinice centralizate și descentralizate. Vom prezenta principalele ipoteze descriptive și explicative ale interacțiunii partinice. În fine, vom expune celelalte variabile care permit explicarea întinderii și limitelor impactului politicilor europartidelor asupra procesului european. 7.2. Conceptul de politică a europartidelor
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
nu cădea în capacana unui concept stretching. Vom expune pe larg dimensiunile și indicatorii conceptului nostru și entitățile la care el se aplică. 7.2.2. Politicile europartidelor și termenii contingenți O primă strategie în această optică va consta în distingerea politicilor federațiilor europene de partide de alte concepte contingente. După asta, ne vom propune propria concepție asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția coaliției trnasnaționale și advocacy coalition. Mai întîi, politica partidelor europene
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
fi utilă examinarea contextului guvernării europene pe niveluri multiple, pentru o situare precisă a activităților federațiilor. Apoi, este importantă folosirea abordării comparate, care permite, eventual, completarea analizei mizelor socio-economice. De pildă, axa stînga-dreapta și axa suveranitate-integrare constituie instrumente conceptuale de distingere. 10.2.2.2. Abordarea prin comparative politics 10.2.2.2.1. Ideologia partidelor europene, miza socio-economică și influența asupra Consiliului European În ceea ce privește conceptualizarea ideologiei și a dimensiunii socio-economice, Simon Hix a analizat federațiile europene de partide în raport cu axele
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
tratatele de la Maastricht și Nisa le-au recunoscut ca partide europene. 10.2.2.2.3. Policy-making-ul partidelor europene Am subliniat avantajele și dezavantajele definiției propuse de Hix și Lord pentru policy-making-ul europartidelor. Accentul pe fazele politice este important, permițînd distingerea diferitelor momente ale politicii partidelor europene. Lipsește totuși analiza politicii europene a actorilor partinici și individuali, precum și a mecanismelor care acționează în aceste faze. De exemplu, este vorba de poziționarea partidelor membre și de evoluțiile acestora. Desigur, acceptăm că, în privința
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
condeiului”, de fapt În fața microfonului, ca și mici adaosuri lămuritoare, sunt redate În caractere cursive. Dar sunt alte lucruri, precum denumirile științifice ale speciilor ori citatele din latină și nu numai, ce se redau Îndeobște În cursive; pentru acestea, Întru distingere, am adoptat redarea În cursiv-aldin. Cutumiar, aldinul este destinat exclusiv Întăririi. Desigur, nu toate afirmațiile Îmi aparțin. Chiar dacă cele afirmate de alții, dar folosite de mine, au fost transpuse În stilul meu, dictat și de respectarea pe cât posibil a unei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se dovedească decisivă pentru evoluția disciplinei istorice, a fost determinată, simplificând foarte mult lucrurile, de doi factori: unul epistemologic, altul cultural și ideologic. Îi voi discuta, pe scurt, În ordine inversă, cu precizarea că ei sunt, În realitate, intim legați, distingerea lor fiind, aici, mai curând convențională. Vreme Îndelungată, paradigma de gândire care a inspirat studiile sociale a fost una „cronocentrică”: ea s-a caracterizat, În esență, prin preocuparea de a evidenția, pretutindeni, o evoluție și a identifica În acest continuum
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
aceste (limbi) luate”. Pentru a descoperi latinitatea limbii române, spune Maior, este suficient să înlături de pe ea haina alfabetului slav care îi maschează și denaturează originea. Operația simplă de recuperare a etimologiei limbii române prin scrisul latin este însoțită de distingerea a două limbi latine. Una este „gramaticească sau a învățaților”, cealaltă este a poporului. Limba latină gramaticească, „care până azi este în cărțile latine, chiar se vede că este limbă nefirească, ci meșteșugită și care nu se poate învăța fără
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Faza III se anunță a fi vremea medicalizării vieții și a consumului. Spirala comportamentelor preventive, inflația cererilor de îngrijiri, creșterea neîncetată a cheltuielilor pentru sănătate - tot atâtea fenomene care arată, fără nicio ambiguitate, cât de puțin operantă a devenit paradigma distingerii, incapabilă să explice excesul de consum centrat pe un singur individ, pe sănătatea și pe conservarea lui. Nici lupte simbolice și nici profituri de distingere: doar o supraveghere igienistă a propriei persoane, panici ipohondre, lupta medicală contra bolii și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
tot atâtea fenomene care arată, fără nicio ambiguitate, cât de puțin operantă a devenit paradigma distingerii, incapabilă să explice excesul de consum centrat pe un singur individ, pe sănătatea și pe conservarea lui. Nici lupte simbolice și nici profituri de distingere: doar o supraveghere igienistă a propriei persoane, panici ipohondre, lupta medicală contra bolii și a factorilor de risc. Hiperconsumul medical constituie vârful tendinței spre desimbolizare în vigoare în faza III: aici nu mai rămâne decât efortul pentru optimizarea sănătății prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Semnificația clinică a invaziei bacteriene nu este clară. Speciile bacteriene care au fost identificate că fiind capabile de invazie a țesutului sunt puternic asociate cu zonele bolnave, iar abilitatea de a invada a fost propusă că un factor cheie în distingerea speciilor Gram (-) patogenice de cele nepatogenice. În mod sigur localizarea bacteriilor în țesuturi oferă o poziție ideală din care microorganismul poate în mod efectiv să elibereze molecule toxice și enzime în celulele țesutului gazdă iar aceasta poate fi semnificația invaziei
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
fie un sistem, efect al unei meserii viitoare, fie un sistem pregătire militară, fie un sistem, morală sportivă. Elaborarea unui ansamblu de reclame subordonate sportului de performanță, ca formă a muncii trebuie pregătită prin ideea activității sociale, pe baza unei distingeri față de ceilalți indivizi din societate. Jocul sportiv presupune laturi și momente în care individul acționează cu echipa, clasa sportivă, cu prietenii, cu alte categorii sociale, cu relațiile morale și totodată se analizează valorile culturale ale propriei națiuni. Sportivitatea a devenit
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și calității aspirațiilor, a eforturilor și a rezultatelor. Ele trebuie cunoscute de învățători în realizarea unei bune colaborări cu familiile copiilor. Având în vedere parteneriatul școală - familie, creșterea calității și eficienței, a coerenței educației în ansamblu trebuie accentuată mai ales distingerea și funcționalitatea stilurilor educative după cele două coordonate: controlul parental și suportul parental (inclusiv afectiv, emoțional). Educația informată pe care familia o realizează, cu prioritate, devine astfel un obiectiv important al reformei educației în ansamblu. Socializarea emoțională apare ca un
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]