4,906 matches
-
mai știu eu ce, că parcă a turbat, și... - Și ce-ai vrea de la noi, to'arășu'? - l-a întrebat, pe un ton aspru, mai marele îndoctrinat. - Și toți, într-o cameră... - a continuat sluga de la stat. - Mda! a aprobat distinsul domn-to'arăși, apoi, pe un ton aparte, celui din față, zâmbind, i-a replicat: „Să trăim bine! Doar știi, șeful, mai marele împărat, la toată lumea, din inimă de piatră, la toți el v-a urat. E, și ca să fie, eu
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
orice vreme, cu mers sportiv, străzile Bucureștiului, pentru a ajunge punctual la vernisaje, întîlniri scriitoricești, spectacole și conferințe, pentru cei care îl întîlnesc, în zile cu polei și viscol, sau în toiul verii, pe caniculă, în redacții și edituri - vîrstă distinsului domn e incredibilă. Tot așa cum greu de asociat cu noua decenii de existență este prezentă, disponibilitatea pentru tot ce se întîmplă în jur, luciditatea și umorul (englezesc), îngăduința pentru slăbiciunile omenești. Anacronice la acest domn încîntător din toate punctele de
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Sudura cere, ca toate meșteșugurile, manuale sau de intelect, pe lîngă o pricepere corectă, un anume pipăit, o judecată intuitivă și ceea ce-i călugărește dragostea, dragostea de lucrul mîinilor tale, starea de grație, de har". După ce relatează că discuția cu "distinsul meșteșugar" în cauză i-a lăsat "o amintire fermecata, o impresie de minte sprintena și de intelectualitate solidă", întrucît omul "mînuia desenul tehnic pe secțiune, creionul și carnetul, cu o agilitate sigură de inginer", poetul introduce secvență culminanta a apologiei
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
și este concepută și redactată de Radu Ciobanu - director, Gligor Hasa și Iv Martinovici - redactori, Radu Bărbulescu (Mănchen) și Sorin Tomuta (Timișoara) - coredactori. De secretariatul general, machetă și prezentarea grafică se ocupă Dan Câmpean, contribuția lui fiind hotărîtoare la aspectul distins (cu reproduceri de artă color, de bună calitate tipografica, lipite de pagini), la lizibilitatea textelor paginate cu bun gust, la personalitatea publicației. E clar de la prima răsfoire că avem de-a face cu profesioniști talentați (doar în privința corecturii, mai sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
ochi verzi, părul roșu și cu dialogul ei răstit, absurd, cu țăranii îngrămădiți la ghișeu: - no,...și-apoi cînd mere?... cînd ați zîs?... la oarele zăceeee?... Mulțam!... Fetele energice se știe că se îndrăgostesc totdeauna de băieții mai moi, mai distinși, mai delicați, cum este poetul M, despre care am mai scris o dată și care o cunoștea mai de mult pe ceferista cu ochi verzi, despre care avea să-mi spună numai vorbe frumoase, cavalerești, precum și faptul că avansase cu ea
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
Dacă mâine, mai uit ecusonul acasă, mă mai ajuți?” I-am strâns mâna pe care mi-o întinsese și i-am spus, tot pe șoptite: „Poți conta pe mine, oricând!” S-a îndepărtat râzând. La standul nostru se schimba „garda”. Distinsul scriitor, pr. prof. dr. Cezar Vasiliu și-a etalat volumele cu titlul „Sfinții Neamului Românesc”, o foarte reușită ediție, în vederea începerii ședinței de autografe. Eu „l-am răpit” pe Eugen Caraghiaur care, oricum, avea nevoie să se dezmorțească puțin, după
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
cunoscut pe acest domn, foarte special, la Cenaclul Literar „Mihail Eminescu” al Asociației Canadiene a Scriitorilor Români, în luna februarie a anului 2009. Eram la prima mea participare, când am întâlnit, pentru prima oară, o parte dintre membrii acestei asociații: distinsa scriitoare Livia Neamțeanu, responsabilă din partea ACSR, cu activitatea lunară a Cenaclului, Dragoș Samoilă, un foarte tânăr și talentat scriitor, domnul Florin Oncescu, un scriitor dotat cu un foarte ascuțit simț al observației, orientat spre realitatea din apropierea noastră, pe care o
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
dacă "joci și tu chiar acum"! Etica muncii a devenit la noi o vorbă de batjocură, cinstea și onoarea stârnesc hohote de râs mai ceva decât bancurile porcoase. Întreaga națiune e chitita pe jocuri de noroc, lene și sex. O distinsa profesoară universitară îmi povestea că petrecând câteva zile într-un mare hotel bucureștean a fost șocată de scabrosenia filmelor porno ce se transmiteau necontenit la televizorul din cameră. "Dar de ce v-ați uitat la ele?", am întrebat contrariat. Evident că
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
Marghiloman, si, apoi, divorțînd de acest fruntaș conservator, s-a căsătorit, în 1907, cu Ion I.C. Brătianu. Pînă la moartea intempestiva, în toamna lui 1927, a lui Ionel Brătianu a fost efectiv în centrul vieții noastre politice. Fusese o ființă distinsa, inteligență, poliglota (vorbea și scria în cel puțin trei limbi străine a franceză, engleza și germană), știind, ca o gazdă afabila, să primească mai tot ceea ce avea mai distins lumea politică românească, fiind prietena a prietenilor lui Ionel Brătianu. Casele
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
a fost efectiv în centrul vieții noastre politice. Fusese o ființă distinsa, inteligență, poliglota (vorbea și scria în cel puțin trei limbi străine a franceză, engleza și germană), știind, ca o gazdă afabila, să primească mai tot ceea ce avea mai distins lumea politică românească, fiind prietena a prietenilor lui Ionel Brătianu. Casele din strada Biserică Amzei, construite, probabil, între 1910-1914, devenite, după moartea soțului ei Așezămintele Brătianu, apoi Bibliotecă Centrală de Stat (cîte manuscrise n-am citit acolo!), și-au recăpătat
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
SUA și, parțial, Anglia. Lucrurile se repetă, cu o acribie împinsă pînă la detaliul semnificativ, în cartea recentă a dlui Dinu C. Giurescu, România în cel de-al doilea război mondial, impresionantă că documentație. Chestiunea, știu bine, îl preocupă pe distinsul autor de cîțiva ani buni și, după o muncă extrem de istovitoare, și-a scris cartea, acum, avînd bucuria de a și-o vedea în librarii. Aș voi să spun din capul locului că monografia dlui Dinu C. Giurescu va rămîne
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
propus cititorilor de limba germană volumul autobiografic Opernwahrheiten (Adevărurile operei) semnat de compatrioata noastră, renumită soprana Ileana Cotrubas. În aceeași perioadă, casa de discuri Sony a reeditat în colecția Clasical un cunoscut CD cu Arii celebre de operă, în interpretarea distinsei cântărețe. Cele două evenimente au coincis cu aniversarea zilei de naștere a Ilenei Cotrubas, care a acordat un amplu interviu pentru Opéra Internațional, un interviu în care vorbește despre cariera sa, incepand cu debutul în România, până la retragerea de pe scena
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
constea în arătarea, cât mai fidel posibil, a geniului lui Verdi, Mozart sau Wagner. Dar sunt atat de vanitoși încât, neavând posibilitatea să creeze ei înșiși, distrug capodoperele compozitorilor, din care noi ne hranim sufletele de trei sau patru secole." Distinsa cântăreața își exprimă revoltă față de câțiva regizori care "denaturează total sensul unei lucrări, golind-o de contextul ei." Totodată, Ileana Cotrubas își exprimă nedumerirea cu privire la dirijori și cântăreți de renume care acceptă compromisuri și nu apară creația compozitorilor clasici, câteodată
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
soție, dna Ecaterina Bălăcioiu, nu l-ar fi salvat, îmbrăcîndu-se, la propriu, cu acele caiete sub rochie pe care le-a transportat la Legația Franței din București (prin 1952-1953) și, de acolo, ajungînd la Paris, în posesia dnei Monica Lovinescu. Distinsa posesoare a caietelor, le-a dactilografiat și, însotindu-le de o copie xerox după originale, au ajuns la Editură Minerva. Asta nu înainte că dna Gabriela Omăt să le fi colaționat cu originalul, tot la Paris, prin 1990-1991. Primul volum al
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
suflecata, ca să li se vadă ceasul de la mână, Gabriel Plesea face tot posibilul ca să i se vadă New York-ul din spate. Strădania să este atat de mare, încât doi dintre zgârie-nori pot fi confundați cu urechile a hipertrofiate a ale distinsului exilat. Dar și mai înduioșător este să descoperim în ochii new-york-ezului de origine română că armata de fotoreporteri se reduce de fapt la un prieten amabil sau poate doar la un aparat de fotografiat cu declanșare automată pe care Gabriel
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
erau invitate și oficialitățile orașului, în speță primarul. După apelul catalogului a urmat expunerea mea, vizibil emoționat la început, apoi căpătând oarecare siguranță și un ton convingător, după un plan de expunere. La sfârșitul prelegerii s-a ridicat un domn distins, cu părul alb, ușor ondulat în dreapta, care a făcut câteva aprecieri binevoitoare asupra ei și apoi a continuat: „Dar domnul profesor, cu toate că ne-a ținut o expunere informată și cu lucruri esențiale despre istoria și cultura Blajului, n-a spus
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
400.000 de euro îl culpabilizează pe șeful FRF “Împrumutul soției lui Mircea Sandu către Jean Pădureanu, de 400.000 de euro, îl poate culpabiliza pe președintele FRF în orice situație. La 18 septembrie 2009, generoasa doamnă Elisabeta Sandu, soția distinsului Mircea Sandu, onor președinte al FRF, îl împrumuta pe vechiul său prieten, venerabilul Jean Pădureanu, cu 400.000 de euro”. Gândul: Alegerea publicitarilor: cea mai proastă reclamă a tuturor românilor ” Când sunt întrebați care este cea mai proastă reclamă difuzată
Legătura dintre Mircea Sandu şi Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/24443_a_25768]
-
Cătălina Ionescu, Andreea Ghiță, Bogdan Bălăceanu, Diana Dănilă, Edith Uncu, Diana Grigorescu. Proiectul a fost coordonat de profesorul Tudor Dinu, care semnează și cuvântulînainte, iar materializarea lui într- o elegantă ediție bilingvă, cu ilustrații, a fost posibilă datorită entuziasmului unui distins om de afaceri și intelectual grec, Georgios Galanakis, care sprijină de mai mulți ani Departamentul de Studii Neoelene cu șase burse. Domnului Georgios Galanakis i se datorează și organizarea, la 3 iunie a.c., a evenimentului de lansare a cărții semnate
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
generale, iar a doua scriitorilor individuali, dar ideile despre literatură ale lui T.S. Eliot se găsesc nu numai în prima parte, ci sunt diseminate, deopotrivă (și tratate cu un patos remarcabil!), în eseurile dedicate scriitorilor individuali. Frumoasele versiuni românești, datorate distinșilor cărturari Petru Creția și Virgil Stanciu, redau cu măiestrie tensiunea ideatică și ritmul originalului. Ca o opinie personală, am fi preferat ca distinșii cărturari, în loc să păstreze tale quale, din limba engleză, cuvinte (e drept, de sorginte latină, dar cu un
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
diseminate, deopotrivă (și tratate cu un patos remarcabil!), în eseurile dedicate scriitorilor individuali. Frumoasele versiuni românești, datorate distinșilor cărturari Petru Creția și Virgil Stanciu, redau cu măiestrie tensiunea ideatică și ritmul originalului. Ca o opinie personală, am fi preferat ca distinșii cărturari, în loc să păstreze tale quale, din limba engleză, cuvinte (e drept, de sorginte latină, dar cu un son prețios) precum prescient sau congenial, să le fi dat echivalențe românești. Impresia de ansamblu a textelor este, în orice caz, de grandoare
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
și murit; de murit, probabil, că a murit în București), arăta ca „o femeie de o rară distincție”.2 Zaharia Stancu, ce tocmai o angajase regizoare la Teatrul Național (era director și acolo), o laudă „nu numai /ca pe/ o distinsă poetă”, ci și ca pe „un om de cultură, care scrie literatură în românește, în rusă și franceză, cu egală dăruire”.3 În rusă ar fi tradus, după cîte a aflat Bârna, destule piese românești, traduceri care, firește, „nu i-
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
legionarismul său, ci de demontare a literară”. opera scrisă de Cioran în Franța nu criteriilor și argumentelor invocate. În continuare, scrie George este decât un truc „strategic pentru a Tot așa, într-un incipit de retorică, Apostoiu, participant la acea distinsă face să se uite trecutul lui legionar”, afirmativ, calm, textul se deschide cu ceremonie, „Mircea Eliade s-a folosit George Apostoiu l-aduce-n scenă pe o constatare obișnuită; „În aprilie de volumul Marthei Bibescu Izvor, țara Gabriel Liiceanu. 2007, s-au
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
1892, care au fost republicate, la rîndul lor, în seria de Opere îngrijite de d-na Emilia Milicescu (vol. VII, 1970, p. 207-220). Deși n-a asistat la conferință, Delavrancea o rezumă pe larg după relatările unui martor competent, un "distins profesor" și fost elev al criticului la Iași, în 1865, cînd (îl citează Delavrancea) "am avut ocazia d-a-i asculta conferință de la Ploiești din 1892, s-apoi de la 65 încoa am auzit-o de mai multe ori: în parlament
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
seară, în zi de sărbătoare, cănd tot omul e cu familia. Sorina (Sorina Matei, realizator B1 TV -nr.), ai reușit performanța să urci pe noi culmi de abjecție. În rest, o seară făină: The Avengers. Ceea ce vă doresc și vouă, distinși antiguvernamentali", a transmis purtătorul de cuvânt al Guvernului pe pagina sa de Facebook.
Palada, în război cu B1 Tv: "Noi culmi ale abjecției" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21774_a_23099]
-
Sau imaginați-vă că pe adresa d-nei Balaș și a d-lui Mărășescu ar fi sosit o informare (secretă, firește!) că România urmează să fie atacată de-un teribil inamic. Și mai imaginați-vă că în loc să anunțe Marele Stat Major, distinșii, prea obosiții supraviețuitori ai "epocii de aur" ar fi aruncat documentul la coș, "pentru a nu ne demoraliza"! Aici nu mai e vorba de "regretabile scăpări", "omenești erori", "explicabilă oboseală". Aici e vorba de un stil deprins pe vremea lui
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]