KorAP: Find »[drukola/base=distributiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...33 >

809 matches

Corola-journal/Journalistic/247_a_538

a echipei, aptitudine de gestionare a finalurilor de meci și set împreună cu cei mai eficienți jucători. Liberoul Calități motrice: viteză de acțiune, îndemânare, flexibilitate motrică în teren Aptitudini neuro și psihomotorii: echilibrat, mobil în mișcări, energic, atenție stabilă, flexibilă și distributivă, capacitate de diferențiere și apreciere senzorială, asumarea răspunderi, curaj Aptitudini intelectuale: gândire operativă, anticiparea acțiunilor, activizarea, combativitatea, decizie rapidă. Relațional: capacitate de colaborare, spirit de sacrificiu, intercolaborare și ajutor. Caracteristicile jocului de handbal, ce trebuiesc adoptate ca niște componente ale

ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746

coord.) Justiție și coeziune socială Postfață de Corneliu BÎLBĂ INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Introducere: Dreptate și coeziune. Repere teoretice (Gabriela RĂȚULEA) / 7 Partea I: PERSPECTIVE NORMATIVE Justiție și ordine socială. Note și comentarii (Ștefan UNGUREAN) / 37 Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii (Gabriela RĂȚULEA) / 53 Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist (Mihai BURLACU) / 79 Justiția organizațională: perspective culturale și individuale (Horia MOAȘA) / 105 Partea a II-a: PERSPECTIVE EMPIRICE Strategii de reducere a

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
la justice est pleine de charité11, spunea el. La Parsons, în schimb, lipsind atât armonia intereselor naturale 12, cât și dreptatea socială, convergența tipurilor de norme în sistem este dată de puterea socială sau "colectivă". Aceasta e diferită de puterea "distributivă"13 (legată de autoritate) a cărei sursă de legitimitate este. În consecință, dreptatea se reduce, la Parsons, la "elementul de legitimitate care neîndoielnic [spune el] corespunde direct obligației morale a lui Durkheim"14 și constituie baza pentru puterea consensuală. Dar

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
compară. Adams cercetează în mod empiric condițiile inegalității, pentru a stabili în ce măsură gradul de inechitate afectează performanța la locul de muncă. Preocupări similare cu cele ale lui Adams au dat naștere la un număr impresionant de teorii empirice ale dreptății distributive 33. În anii '80, pe această filieră non-normativă a cercetării inegalității va lua naștere conceptul de dreptate organizațională, propus de Jerald Greenberg ca o sinteză între dreptatea distributivă, dreptatea procedurală și dreptatea interacțională 34. Una dintre cele mai renumite cercetări

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
au dat naștere la un număr impresionant de teorii empirice ale dreptății distributive 33. În anii '80, pe această filieră non-normativă a cercetării inegalității va lua naștere conceptul de dreptate organizațională, propus de Jerald Greenberg ca o sinteză între dreptatea distributivă, dreptatea procedurală și dreptatea interacțională 34. Una dintre cele mai renumite cercetări empirice asupra dreptății a fost cea realizată în 1966 de James S. Coleman (și asociații săi) în sistemul de școli din Statele Unite și încheiată cu un raport intitulat

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
reciprocitatea darului, tehnici ale sacralizării. Toate ipostazele par să aibă în comun o relație secretă cu reflecția durkheimiană (maussiană) despre ordine-anomie și justiție-injustiție. Studiul nostru [G.R.] arată în ce mod se poate justifica conceptul de dreptate ecologică pe baza teoriei distributive liberale. În versiunea lui Rawls, teoria dreptății poate fi extinsă pentru a răspunde la probleme care inițial nu intrau în sfera principiilor dreptății. Dreptatea ecologică nu poate fi realizată nici prin cooperarea "domestică", nici prin cooperarea unei singure generații; ea

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
dreptății poate fi extinsă pentru a răspunde la probleme care inițial nu intrau în sfera principiilor dreptății. Dreptatea ecologică nu poate fi realizată nici prin cooperarea "domestică", nici prin cooperarea unei singure generații; ea trebuie văzută ca extindere a dreptății distributive la cooperarea internațională și la generațiile următoare. La sfârșit este analizată posibilitatea extinderii teoriei dreptății la natura non-umană, plecând de la teoriile lui Brian Barry și Brian Baxter. Problema coeziunii este inerentă conceptului de dreptate ecologică, pentru că interesul ecologic nu poate

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
a scoate la lumină aspectele negative ale organizației amplifică nedreptatea prin măsuri manageriale menite să atenueze conflictul, să sporească controlul și să canalizeze comunicarea înspre zone admisibile. Injustiția poate fi reperată la toate palierele avute în vedere de dreptatea organizațională: distributiv, procedural și interacțional. Limitarea libertății de exprimare este un element cheie al dreptății în organizații. Bazându-se pe teorii solide ale dreptății organizaționale, autorul pune în evidență că problema dreptății în organizații nu poate fi ruptă de modurile de înțelegere

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
cont de viața unei ființe vii care trăiește între două moșteniri, aceea ce i-a fost dată și aceea pe care o va lăsa urmașilor. Or, în acest raport cu trecutul, justiția nu ar trebui să fie una calculabilă și distributivă, nu fundamentată pe calculul restituirii, nu pentru economia răzbunării și a pedepsei, ci pentru "justiția ca imposibilitate de calcul a darului și ca singularitate a expunerii an-economice în fața celuilalt. "Relația cu celălalt - adică justiția" scrie Lévinas"7.. Justiția este ceva

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
a restitui darul care i s-a dat spre gestiune, salvând în felul acesta relația. A treia notă: Paul Ricoeur despre teoria darului și chestiunea dreptății Construcția lui Paul Ricoeur înglobează teoria creștină a iubirii, teoria darului și principiile justiției distributive, ale lui Rawls. O primă afirmație care seamănă izbitor cu o afirmație similară a lui Tocqueville: "egalitatea de drepturi, completată cu egalitatea de șanse, este cu siguranță o sursă de coeziune socială"8. Rostul justiției este tocmai de a produce

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
Tocqueville: "egalitatea de drepturi, completată cu egalitatea de șanse, este cu siguranță o sursă de coeziune socială"8. Rostul justiției este tocmai de a produce coeziunea socială, în condițiile în care societatea se caracterizează prin mecanisme de distribuție: "în concepția distributivă, societatea nu există fără indivizii între care sunt distribuite părțile și care astfel iau parte la ansamblu; dar indivizii nu ar avea nici o existență socială fără regula distribuției care le conferă un loc în ansamblu. Aici intervine justiția ca virtute

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
Zamfir și Marius Stan, Editura All, București, 2000. Ricoeur, Paul, Iubire și justiție, traducere de Mădălin Roșioru, ART, București, 2009. Stahl, H. Henri, Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor sociologice, Editura Minerva, București, 1981. )Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii Gabriela RĂȚULEA Abstract: This study is about the justification of concept of ecological justice on the basis of distributive liberal theory. According to Rawls, the theory of justice can be extended to give answer to "special social

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
Henri, Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor sociologice, Editura Minerva, București, 1981. )Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii Gabriela RĂȚULEA Abstract: This study is about the justification of concept of ecological justice on the basis of distributive liberal theory. According to Rawls, the theory of justice can be extended to give answer to "special social questions" which initially were not covered by the main principles of justice. The ecology could be such a question. Ecological justice cannot

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
questions" which initially were not covered by the main principles of justice. The ecology could be such a question. Ecological justice cannot be achieved through "domestic" cooperation, nor through the cooperation of a single generation; it require two extensions of distributive justice: the one international cooperation and the other future generations. A possible extension to non-human nature should also be considered. Keywords: ecological justice, distributive justice, equality, liberty, welfare state. Inegalitatea inacceptabilă și problema distribuirii În cele mai multe dintre teoriile dreptății sociale

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
through "domestic" cooperation, nor through the cooperation of a single generation; it require two extensions of distributive justice: the one international cooperation and the other future generations. A possible extension to non-human nature should also be considered. Keywords: ecological justice, distributive justice, equality, liberty, welfare state. Inegalitatea inacceptabilă și problema distribuirii În cele mai multe dintre teoriile dreptății sociale - numite astfel pentru că au în centrul atenției problema distribuirii juste a avantajelor și dezavantajelor ce rezultă din cooperarea socială - este considerată nedreaptă acea stare

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
inegalități inacceptabile. Ceea ce este considerat "acceptabil" sau "incacceptabil" diferă de la o familie de teorii la alta, în funcție de criteriile luate în calcul pentru definirea a ceea ce este în general "just". Înainte de Rawls se considera în general că teoriile liberale nu sunt distributive și că, pentru definirea dreptății, este suficient să fie luate în considerare criteriile formale sau procedurale. Acele teorii liberale care sunt totuși distributive, fiind inspirate de welfare-state și justificându-l, au lărgit atât de mult semnificația termenului "bun" (la Rawls

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
a ceea ce este în general "just". Înainte de Rawls se considera în general că teoriile liberale nu sunt distributive și că, pentru definirea dreptății, este suficient să fie luate în considerare criteriile formale sau procedurale. Acele teorii liberale care sunt totuși distributive, fiind inspirate de welfare-state și justificându-l, au lărgit atât de mult semnificația termenului "bun" (la Rawls sunt incluse în categoria binelui chiar și libertățile fundamentale), încât distribuirea justă se referă în primul rând la aspecte procedurale și de ordin

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
care definesc formele de cooperare principială, iar corectarea ei trebuie să fie ea însăși justă, adică trebuie făcută prin respectarea procedurilor statului de drept și nu prin acțiuni arbitrare. De aceea, a pune semnul egalității între guvernământul arbitrar și dreptatea distributivă, sugerând că teoriile distributive liberale sunt o specie de socialism, înseamnă a ignora distincția dintre modelul liberal al dreptății distributive și dreptatea pe care Rawls o numește "alocativă". Aceasta din urmă se inspiră din viziunea utilitarismului clasic și încearcă să

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
cooperare principială, iar corectarea ei trebuie să fie ea însăși justă, adică trebuie făcută prin respectarea procedurilor statului de drept și nu prin acțiuni arbitrare. De aceea, a pune semnul egalității între guvernământul arbitrar și dreptatea distributivă, sugerând că teoriile distributive liberale sunt o specie de socialism, înseamnă a ignora distincția dintre modelul liberal al dreptății distributive și dreptatea pe care Rawls o numește "alocativă". Aceasta din urmă se inspiră din viziunea utilitarismului clasic și încearcă să echilibreze satisfacția generală plecând

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
procedurilor statului de drept și nu prin acțiuni arbitrare. De aceea, a pune semnul egalității între guvernământul arbitrar și dreptatea distributivă, sugerând că teoriile distributive liberale sunt o specie de socialism, înseamnă a ignora distincția dintre modelul liberal al dreptății distributive și dreptatea pe care Rawls o numește "alocativă". Aceasta din urmă se inspiră din viziunea utilitarismului clasic și încearcă să echilibreze satisfacția generală plecând de la considerații cu privire la ceea ce creează plăcere sau neplăcere într-o situație dată, fără nici un fel de

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
din viziunea utilitarismului clasic și încearcă să echilibreze satisfacția generală plecând de la considerații cu privire la ceea ce creează plăcere sau neplăcere într-o situație dată, fără nici un fel de preocupare pentru "vălul de ignoranță". "Concepția celor două principii nu interpretează problema dreptății distributive ca fiind una de dreptate alocativă [spune Rawls]. Dimpotrivă, concepția alocativă a dreptății pare să se aplice în mod firesc atunci când o colecție dată de bunuri trebuie să fie împărțită între indivizi preciși, cu dorințe și nevoi precise"2. În ceea ce privește

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
dreptate alocativă [spune Rawls]. Dimpotrivă, concepția alocativă a dreptății pare să se aplice în mod firesc atunci când o colecție dată de bunuri trebuie să fie împărțită între indivizi preciși, cu dorințe și nevoi precise"2. În ceea ce privește teoriile socialiste ale justiției distributive, acestea acordă o mai mare atenție criteriilor de ordin substanțial în determinarea "binelui", punând maximele carității sau alte maxime ale egalității materiale înaintea considerentelor de ordin procedural. Pentru teoriile decente 3 din această familie, inegalitățile sunt inacceptabile pentru că sunt prea

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
inegalitatea economică este considerată un rău în sine și trebuie eradicată prin transformarea radicală a instituțiilor sociale: "democrația socială" tinde, în acest caz, să devină mai importantă decât democrația politică și decât lista drepturilor fundamentale. Drept urmare, pentru teoriile marxiste, dreptatea distributivă înseamnă modificarea regimului proprietății și al instituțiilor care alimentează inegalitatea socială. În descrierile cele mai frecvente ale diferitelor concepții liberale despre dreptatea socială, se consideră că liberalii care susțin ideea distribuirii caută să realizeze un compromis 4 între pozițiile radicale

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
le-au admis ei înșiși, implicații pe care instituțiile liberale tradiționale sunt incapabile să le asimileze. Una dintre aceste implicații este cea legată de problema extinderii conceptului de dreptate, ultima dintre ele fiind extinderea la sfera ecologiei. Problema extinderii modelului distributiv liberal Corectarea inegalităților inacceptabile, în teoriile distributive liberale (și în cele socialiste "decente"), pleacă de la presupunerea că ar trebui impuse anumite restricții pentru deținerea acelui bun care este și esențial și deficitar, și a cărui deținere de către un număr de

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
care instituțiile liberale tradiționale sunt incapabile să le asimileze. Una dintre aceste implicații este cea legată de problema extinderii conceptului de dreptate, ultima dintre ele fiind extinderea la sfera ecologiei. Problema extinderii modelului distributiv liberal Corectarea inegalităților inacceptabile, în teoriile distributive liberale (și în cele socialiste "decente"), pleacă de la presupunerea că ar trebui impuse anumite restricții pentru deținerea acelui bun care este și esențial și deficitar, și a cărui deținere de către un număr de persoane împiedică alte persoane să aibă acces

[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]