2,306 matches
-
a lăsat semnătură în foaierul Teatrului târgoviștean, are o temă care ma atrage prin naturalețe și valoarea “de uzură” a simplității. Nu pot folosi “valoarea” la modul în care o exprimă autorul, căci nu am cum să mă confund cu divinul, insă nu-i pot lua acest drept lui Dan Puric, întrucât nu dețin măsură și, cu atat mai mult, căderea de a măsura pentru ceilalți. În egoismul meu îmi place acest român pentru că îl iubește pe Dumnezeu, îmi place pentru că
“FII DEMN” (DAN PURIC LA TARGOVISTE) de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Nonetriplu_salt_cultural_fii_demn_cristi_iordache_1331706501.html [Corola-blog/BlogPost/348364_a_349693]
-
tânguia și dispera de toată întâmplarea naturii. De undeva, poetul îi urmărește întreaga sa evoluție, însă nu îl compătimește pentru că este dreptul divinității să îi audă cu adevărat tânguirea. El este singur între semenii săi solitari, poetul sugerând ideea că divinul nu îl părăsise, pentru că îl lasă să vadă umbrele de oameni în noaptea care poate deveni veșnicie. Cerul de plumb „domnea”, se spune în poezie, iar imperfectul verbului este folosit pentru a sugera că într-o zi cu întunericul se
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
unde este pustiu este și meditație, este un loc al întâlnirilor lumilor în dimensiuni. Faptul că „omul începuse să vorbească singur...” este îmbucurător pentru că atunci zadarnicul pune capăt împrăștierii ideilor, adunându-le într-o singură cupă, cea a meditației spre divin. Acest om, atât de cunoscut stihuitorului, este în totul lui poetul, despre el și despre ce va fi cu el vorbește literatul atunci când intră în dimensiunea divinului. Când creează, creierul lui devine incandescent și lumina creației sale se îndreaptă spre
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
capăt împrăștierii ideilor, adunându-le într-o singură cupă, cea a meditației spre divin. Acest om, atât de cunoscut stihuitorului, este în totul lui poetul, despre el și despre ce va fi cu el vorbește literatul atunci când intră în dimensiunea divinului. Când creează, creierul lui devine incandescent și lumina creației sale se îndreaptă spre nemurirea ideii stăpâne pe neant și pe materia eternă, cuvântul. În afară de cuplul patern numai literatul, parte a divinei idei, poate crea singur și să vorbească cu el
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
dăruirea, dorul, comuniunea, comunicarea, cântarea, jertfa, iubirea, desăvârșirea, învierea, înălțarea. Iată imperativul absolut al iubirii Atotcreatorului! Nu puteți ordona tovarășilor, cu venerația terfelită de terciul politic, re-reprimarea gândirii culte ortodoxe, așa cum nu puteți aresta, amintirile, memoria, spiritul, lumina, adevărul, cerul, divinul, înlocuindu-le cu caricatura, plagierea, turpitudinea, nimicul, nihilismul, rapacitatea feroce, ambiția nulității, suficiența fanatică și infantilismul turmei politruce corupte, însumată ca o hoardă de Hoți: Deținuți de Drept Comun la „zi” (D.D.C.z.), cu stupefacția impertinenței lansată în instantanee ridicole
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
imensitate nu poate fi exprimată de cuvinte, ci doar de simțuri... Devii mai visător, ochii ți se încarcă cu priviri scânteietoare iar natura își desface generoasă brațele să te dezmierde la sânul ei. Într-o atmosferă ce plutește pe muzica divinului, mâinile tale ating raftul de cărți din bibliotecă și instinctiv, scot de acolo o carte de poezii, asta pentru că primăvara e muza poeților. Degetele sale lungi și fine știu a împleti slovele atât de frumos adormindu-te într-o vale
PRIMĂVARA, ANOTIMPUL POEZIEI ŞI AL IUBIRII... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_anotimpul_poeziei_si_al_iub_cornelia_viju_1330882775.html [Corola-blog/BlogPost/357869_a_359198]
-
a inocenței, visurilor fiecărui adolescent. Călătorim într-un univers plin de zburdălnicii, plin de imagini și imaginații dar ghidați de gândurile aceluiași „purtător de inimă”.Inima, mintea și sufletul lucrează împreună și încearcă să descifreze mesajul și semnificația pe care Divinul Creator dorește să le transmită noua pământenilor.Valoarea imaginilor rămase pe pelicula fotografică nu se limitează doar pentru a ne descrie pe noi cei ce le-am realizat sau imortalizat, și apărem în ele, dar și trăirea emoțiilor, prin nebănuitul
VIAŢA ESTE CA O AŢĂ! de BAKI YMERI în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1474013923.html [Corola-blog/BlogPost/373813_a_375142]
-
îți simt umbra în fiecare clipă, culcată galeș în sângele meu, tropotind, tropotind extazul trandafirilor!”; „Quasimodo, dă-mi Tăcerea mie, a murit de foame trandafirul!”; „Nu am opreliști la chivernisire, trăiesc periculos și-mi sunt de-ajuns, sub zodia Tăcerilor, Divinul aruncă-n urma ceții trandafirul!” Păsările, mesajul cerului, leagă terestrul de înălțimi, sugerează eliberarea de greutatea pământească, zborul sufletului, spontaneitatea, prietenia, cântecul, creația, nemurirea sufletului, dar și hazardul, neprevăzutul, necazul, moartea: „Nu mai știu de am stele în plete, copacii
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
mai libertine din liceu sau facultate. Cu Halil experimentase câte ceva, însă Halil era brutal, nu făcea dragoste cu partenerele sale, ci doar sex. Nu știa sau nu dorea să facă o parteneră fericită printr-o relație sexuală. Acum va căuta divinul într-un cuplu ce nu mai are taine între parteneri și de aceea era emoționată și fericită. Dorea ca, prin mângâieri și sărutări pe întregul corp, Mircea să-i purifice sufletul, buzele sale fierbinți să transforme în cenușă tot ce
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426921058.html [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
cuvântul Ce-mi zidește de vrea dar si lovește, Eu cred în el și-atunci viu trăiește, Cine-l respinge iubirea lui va pierde! Mandala ce-o pictez,e sfera poeziei, Lumina sfântă-i viața versurilor Mele,scriu și contemplu divinul astrelor, Din cuvânt îi fac portret magiei! Referință Bibliografică: Mandala / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MANDALA de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1459860875.html [Corola-blog/BlogPost/368344_a_369673]
-
În secret E-ul veghează Bogoții incluse-n spirit. Viitorul proiectează, Păstrându-ne ce-am iubit. Prin prisma umanității Ce-n raze se descompune, Indivizi,stâlpi ai cetății Le dă diferite nume. Așa cum lăsat-a Domnul Omul poartă-n el Divinul, Dar își degradează pomul, Pregătindu-și singur chinul. El nu cere, ia ce-apucă, Își ignoră fericirea. Când el simte că-i pe ducă, Își așteaptă nemurirea. Cel ce intră în repaus Gândurile-ș dispersează, Iese din al lumii haos, Cugetă
CUGETARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1471776670.html [Corola-blog/BlogPost/379149_a_380478]
-
fi doar cofraje condensate ale unora dintre vectorii subtili (vibratorii pe frecvențe joase), niciodată imuabili prin formele și înfățișarea lor, dar întotdeauna capabili de uimitoare și imprevizibile deveniri. În felul acesta percepând Cosmosul înconjurător, ne-am conturat deja convingerea că DIVINUL este primul nume (OUL PRIM) al CONȘTIINȚEI PRIMORDIALE FERTILE, din care izvorăște totalitatea identităților ce compun VIAȚA și, tot de aici ni se induce Adevărul că EL este, cum am mai spus, IDEEA CARE S-A ZIDIT PE SINE DUMNEZEU
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1354227058.html [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
al capacităților și virtuților lui proprii). Mai mult decât atât, DumneZeul a dorit să-și facă din Om o făptură rezonantă, cu conștiință trează și iubitoare, capabilă să supraviețuiască între bornele severe ale destinului său insular și finit. Iar dacă Divinul l-a făcut pe om în stare de toate acestea, înseamnă că Dumnezeu nu este numai Raționalitate Genială și Logică pură, El este și Simțire vibratilă, sensibilă adică, în întreg Cerul său propriu, de nespusă grandoare! Iar noi credem că
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1354227058.html [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
voi îngădui asta. Fii fără grijă. Îi voi pune să mi se închine mie și statuilor mele, să-mi ardă tămâie și să-mi înalțe rugăciuni la altare. Și voi numi slujitori și preoți ca să-mi aducă slujbe! Dacă pentru Divinul Augustus s-a putut, pentru mine de ce să nu se poată? spuse el ridicând palmele în sus. Dacă el n-a vrut să fie zeu încă din timpul vieții asta e treaba lui, colegiul sacerdotal l-a nominalizat ulterior în
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1456931949.html [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
2015 Toate Articolele Autorului MĂRGĂRITARUL MEU Câte cuvinte îmi sunt necesare, Să fii lângă mine din depărtare? Zeița mea cu părul mătăsos și lung, Din suflet nu vreau să te mai alung. Tu ești cel mai prețios mărgăritar, Primit de la Divinul, un special dar. Când sunt cu tine, sunt foarte fericit, Te-am cunoscut, ești visul împlinit. Referință Bibliografică: MĂRGĂRITARUL MEU / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1597, Anul V, 16 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai
MĂRGĂRITARUL MEU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1431724505.html [Corola-blog/BlogPost/341613_a_342942]
-
pentru a pătrunde direct în sufletul ei. Nu ne putem abandona disperării! Vom lupta cu toate forțele să credem în salvarea fetiței noastre și tu știi că puterea minții e infinită! Vom stimula cu credința noastră forțele universului și ale divinului! Vom reuni toată familia mea și a ta, toată omenirea dacă e nevoie, ne vom ruga și gândi pozitiv. Cât e viață, e speranță! - Codruț, dar nu ai auzit că Sofia a intrat în comă și nici nu mai respiră
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483564920.html [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
poți să zici că nu scrii, că nu-ți pasă,/ Când ard cuvintele-n tine și cer să iasă...”, am afirmat într-un poem. Cred că a scrie este o chemare interioară care reverberează cumva, cu tainele de neatins ale divinului. Prin adâncire în Cuvânt am realizat că cercetarea lucrurilor adânci ale lui Dumnezeu sunt o slujbă împărăteasca. Dumnezeu răsplătește de fiecare dată efortul pe care îl faci în a-L cunoaște mai profund. Oh, da, adevărul Evangheliei este simplu și
DESPRE ARMONIA APARUTA CA URMARE A CUNOASTERII DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SCRIITORUL SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_armonia_aparuta_ca_urmare_a_cunoasterii_dincolo_de_aparente_intr_un_dialog_cu_scriitorul_slavomir_almajan_.html [Corola-blog/BlogPost/355900_a_357229]
-
prin căutarea sublimului. Așa cum fizicienii caută o teorie unitară care să explice universul, artistul caută acel factor unitar, acea “particulă elementară” din care arta este zidita. În realitatea noastră materială, neputința ne face să ne rezeman pe cârje în exprimarea divinului și acestea sunt de fapt, niște extrapolări slabe ale unei alte realități, mult mai adânci, unde poezia nu are nevoie de cuvântul unei limbi, unde muzică nu are nevoie de zgomot... Nichita Stănescu a scris o adevarată bijuterie poetica în
DESPRE ARMONIA APARUTA CA URMARE A CUNOASTERII DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SCRIITORUL SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_armonia_aparuta_ca_urmare_a_cunoasterii_dincolo_de_aparente_intr_un_dialog_cu_scriitorul_slavomir_almajan_.html [Corola-blog/BlogPost/355900_a_357229]
-
calendarul trac, preluat de daci, decât ca împrumut din limba slavă. Susțin prin aceasta și o veche legendă atribuită năvalnicului fiu al Dochiei și, anume, a dorinței lui de a o Femei gătite pentru sărbătoarea de Dragobete face pe aleasa Divinului Creator să se îndrăgostească lumește. Fecioara Maria, nu se cunoaște faptul dacă născuse pe Fiul Domnului, nu se va lăsa prinsă în mrejele Cupidonului Dochiei și îl va transforma pe acesta, pentru îndrăzneala lui, într-o buruiană numită Năvalnic. Având
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
tradiția noastră strămoșească încă mai există, în unele zone ale țării, străvechiul obicei ca tatăl să sădească un pom la nașterea copilului său, iar moașa să închine nou-născutul în fața unui brad. Câtă pătrundere în sensurile pe care înțelepciunea închinării la divin l-au tot călăuzit în drumul său prin viață pe valahul obosit de săbiile care i se ridicau deasupra creștetului. Câtă dorință pentru colindul din noaptea de Ajun a copilului român care ura tuturor binețe și lumină. Unele colinde românești
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
rugă migrează adânc În nervii romanței cu plopii impari Serafic pagode de crini în amor Nutresc-și explozii de cupe în ger Acoper țărâna cu cu mov de parfum Și harfe-n orbită de lună ne cer Bolnavul meu aer divinul țesut Destramă sub coaste și-n văi de cristal Ținutul cu iarbă în veșted balans Cu preșuri de aur ne-așteaptă la bal ............................................ Virtuozitatea poetului de a crea imagini fastuoase, luxuriante se manifestă în câteva piese din volumul „Iarnă erotică
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Horia_zihoria_zilieru_un_o_ion_ionescu_bucovu_1362316189.html [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
mozaic liric, de întindere relativ redusă, dar cu o mare densitate de sensuri și simboluri, descrie stări elegiace, armonii, doruri, împletite într-o silențioasă și profundă rugăciune. Ca de fiecare dată, în volumele sale de poezie, apar ca omniprezente: Lumina Divinului, Sacrul și Profanul, Celestul și Teluricul, componente esențiale ale unei extraordinare povești de viață. În fiecare poezie a cărții, există două planuri ideatice. Un plan al Maturității, prin care poetul privește retrospectiv umbrele și luminile vieții - fatidic rostite și eminamente
PICĂTURI DE TIMP (POEME) A POETULUI FOCŞĂNEAN IONEL MARIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_anunta_o_noua_aparitie_editoriala_picaturi_de_timp_poeme_a_poetului_focsanean_ionel_marin.html [Corola-blog/BlogPost/373056_a_374385]
-
mântui prin descoperirile sale, fiindcă cea mai importantă descoperire e cea a divinității. Poetul măsoară timpul prin iubire și cunoaștere, și anume, cunoașterea lui Dumnezeu. Cea mai relevantă credință a sa . Se depărtează de realitatea lumească și se apropie de divin cu fiecare cuvânt, fiecare vers, fiecare poem. Trece de barierele lumești, dincolo de frumusețea lumească și evadează în frumusețea celestă, pe care divinitatea i-o revarsă în suflet și simțuri astfel ca el să simtă adevărata viață. Atingerea impalpabilului: așa definește
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1430287973.html [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
nu era împărat. Știuse să-și aleagă oamenii și aprecia cu moderație și cu o doză de pesimism orice plan de atac sau de apărare. De aceea reușise în toate bătăliile pe care fusese nevoit să le ducă, spre mirarea divinului Augustus care la început nu îl crezuse în stare să câștige mare lucru. August recunoscuse însă o dată în fața mai multor senatori că dacă l-ar fi trimis pe Tiberius pe Rin, împotriva lui Arminius și gloatelor cherusce alta ar fi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_8_.html [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
fi fost poate soarta bătăliei date acolo la Teutoburg unde pieriseră trei legiuni romane, o forță considerabilă menită să supună triburile germanice barbare aflate dincolo de limesuri. Augustus îl trimisese însă la momentul acela pe bătrânul general Quinticllius Varus în care divinul avusese o încredere oarbă și cam nesăbuită. Însă sorții fuseseră nefavorabili cu acest corp expediționar care fusese trimis împotriva germanilor. Trădarea lui Arminius, un general din armatele Romei care era cherusc la origine, și ,,bun” prieten al lui Quinticllius Varus
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_8_.html [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]