294 matches
-
mea, Silvia. Dar plânsul meu nu Tea impresionat: ai rămas rece, distant și insensibil al demersul meu disperat. Zici: Cine nu este cu Mine este împotriva Mea. (Matei 12:30) Dar atunci eram cu Tine, Te preamăream, Te proslăveam, Te divinizam, Îți cântam osanale și imnuri de slavă. Însă totul a fost în zadar. De ce n-ai lăsat-o să trăiască, de ce ai răpit-o pe ființa la care am ținut cel mai mult în viața mea??? Vezi, de aceea am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în mreană și apoi în lună de către Dumnezeu, în urma sinuciderii ei. Nașterea aștrilor printr-un sacrificiu este un motiv răspândit în întreaga lume, explicat de Marcel Mauss și Henri Hubert ca o „exaltare a victimelor ce merge până la a le diviniza”. Mai mult decât atât, în cultura orală din Mexic „soarele și luna au fost create printrun sacrificiu”. Dimensiunea cosmică a evenimentului, proprie mentalului românesc, este cerută de mireasă ca ultimă probă a abilităților pețitorului și, în același timp, ca certificare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
invidii (la comunicarea rezultatelor obținute în chirurgia cordului, nimeni nu a luat cuvântul). Personalitatea lui nu a fost nici ea totdeauna înțeleasă. Atitudinile tranșante, de mare sinceritate, specifice lui Chipail, au provocat șocuri care nu s-au mai uitat. Chipail, divinizat de cei care îl cunoșteau, a avut adversari care i-au pizmuit prezența. Gloria a cunoscut-o mai târziu. Adevărul este că marele chirurg a trăit într-o epocă nepotrivită cu structura sa lăuntrică; într-o epocă de suveranitate a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de avusese loc această prefacere de sine a sa? Ei bine, tocmai printr-o prea norocoasă, aprecia Cameniță, întâlnire cu o personalitate pentru care a făcut o bruscă și totală pasiune, o personalitate pe care Cameniță a ajuns s-o divinizeze. Și anume, tovarășul Stalin. Desigur, nu putea fi vorba de o întâlnire în carne și oase. Stalin murise cu doi ani și jumătate în urmă. Era doar o întâlnire „în spirit“: la Moscova, tovarășul Cameniță a avut posibilitatea să afle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
răscolindu-i creierul, făcându-i o altă dimensiune și tulburând-o ca un taifun. Arăta ca un ascet sub o cascadă rece ca gheața. Însăși vocea și privirea ei îi erau ca gheața. Cât ghinion avusese. Omul pe care-l divinizase, pe care-l iubise necondiționat, de la care moștenise apucăturile, calitățile chiar și fanteziile, nu reușise să-i dea sărutul de adio și să-i arunce un pumn de țărână în mormânt ca să-i fi putut spune după obiceiul strămoșesc „fie
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
am făcut două călătorii importante, În ambele fiind acompaniat de Priscilla. Prima a fost În Bali și Japonia, iar a doua În Brazilia. Pe urmele lui Artaud Doream să am un contact direct cu arta balineză pe care Artaud o diviniza În scrierile sale. La Începutul anilor ’70, Bali nu era Încă invadat nici de turism, nici de terorism. Era un loc pur, aparținând unei lumi magice, de mister și tradiție. Invocarea pământului, a cerului, a naturii, a soarelui, respectul pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sfârșit de lume : cai care latră, caii, toți caii, ce larmă sinistru vestitoare ! Această intervertire de atribute (dacă vor începe câinii, toți câinii, să necheze?) are ceva apocaliptic. Dragostea e totuși mai tare. În linia trubadurescă, dar cu sens inversat, divinizând femeia nu ca regină sau „Doamnă”, ci ca sclavă, am auzit adesea, cântată de Frățilă în prezența poetului emoționat, o poezie mai veche, ușor modificată în transpunerea muzicală : „...în lipsa mea ea se gândește numai la mine/ ea cea mai dragă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
noi, care avea un oarecare dezechilibru nervos și mai intra din când în când în clasă cu o riglă mare în mână și lovea la întâmplare pe câte un coleg de al nostru. Ca orice elev în școală primară îmi divinizam învățătoarea. Știa să se apropie de noi și ne urmărea pe fiecare în parte. Uneori mai venea la ore soțul său care preda la clasele mai mari. Îmi amintesc cât de frumos ne-a vorbit într-o zi despre ploaie
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
La fel, securiștii mărunți ieșiți la pensie sau foștii plutonieri de companie care, pe vremuri, împărțeau izmene soldaților, iar acum, cînd nu le ajunge pensia, sînt frustrați că nu le mai zice nimeni „Să trăiți, tovarășu’ gradu“. Dar cînd te divinizează chivuțele, bătrînii de cartier sau babele din curtea bisericii, asta nu înseamnă că poporul e picat pe spate, că, în sfîrșit, și-a găsit idolul. Indiferent dacă te numești Idi Amin și ești din Uganda sau Mitică Dragomir și te-
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la veceu. Și uite cum pică paleașca celor 50 de milioane! Peste cinci ani, cînd expiră contractul cu plimbatul lamelor în zona occipitală, David cel frumos va fi mult mai zaharisit decît acum. Nu se știe dacă îl va mai diviniza Asia, dar în mod cert îl vor adora triburile burundeze, pigmeii din Kalahari și alcalufii din Țara de Foc. E greu de crezut că Realul îl va menține în stare fosilizată pînă în 2009. Dar băiatul se va rade cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dialogurile platoniciene (Theaitetos, Sofistul) și în textele aristoteliene (De memoria et reminiscentia, un tratat din Parva Naturalia) raportul dintre cele două moduri ale procesului de reamintire, mnēme și anamnēsis, corelate cu reprezentările prezente (amintirile) despre un lucru absent. Memoria era divinizată însă în credințele cetății vechi, prin practici dedicate ei; exista chiar o "vastă mitologie a reminiscenței în Grecia arhaică" (Vernant, Mit și gândire 137 - îl urmăm aici), corelată cu reprezentări religioase și cu tehnici de reținere a faptelor deosebite, unele
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
muritori omagiază înțelepciunea excepțională a unuia dintre înaintașii săi, un om a cărui gândire, în loc de a se limita la prezent, "cuprinde cu ușurință evenimentele din zece, douăzeci de vieți omenești" [Empedocle, Purificări 117]. (Vernant, Mit și gândire 149) Memoria este divinizată pentru capacitatea ei de a scoate umanitatea din timp și de a o aduce în apropierea divinității, prin falia creată de ritual și de ceremonialuri, mai ales când acestea sunt funerare. Timpul divin, șarpele care încolăcește cosmosul sau fluviul uriaș
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
autohton, încadrat într-o mică dramă de idei, pe care poetul o va repeta în Meșterul Manole. Zamolxe nu mai crede în zei și, ascuns într-o peșteră, cultivă pe Marele Orb, simbol al inconștientei forțe cosmice. El însuși e divinizat, și când încearcă să-și dărâme statuia din templu mulțimea îl omoară, semn că ficțiunea a devenit mai puternică decât creatorul ei. Valoarea poemului stă în palparea universului: ...și pescuiam din fluvii somni rotunzi ca pulpele fecioarelor. * Mi-am sfârticat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dogmele buddhiste. În pofida acestor speculații, care în principal îl consideră pe Buddha un personaj mitic sau un simbol solar, cei mai mulți dintre cercetătorii contemporani sunt de acord cu faptul că Buddha a fost o persoană istorică care mai tîrziu a fost divinizată. Această poziție este confirmată și de opiniile unor autori deveniți clasici în domeniu precum Rhys Davids, H. Oldenberg, Prischel, A. David și R. Grousset. De asemenea, descoperirile arheologice din a doua jumătate a secolului al XX-lea pot proba fără
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu tine?" Iar eu: "Domnișoară, nu vă mai băgați în tehnica mea!" Eu eram obraznic, și îi spuneam, și pe urmă mă întrebam "cum pot să fiu atît de obraznic cu un om pe care îl iubesc, îl admir, îl divinizez?" Dar îi spuneam: "Dumneavoastră îmi arătați vârful muntelui Everest! Dar eu trebuie să merg mai întâi pe o cărare la poalele muntelui. Nu-mi arătați vârful, că așa e foarte simplu, și eu știu că trebuie să ajung acolo, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
puternic lanț; secoli lungi ce-au rămas văduvi de a Romei spirit mare l-au creat... În noi el este; noi îl stingem. Dacă moare, noi murim...ramul din urmă din trupina de giganți. Când îi cugeți, cugetarea sufletu-ți divinizează. In trecut mergem, cum zeii trec în cer pe căi de raze. Peste adâncimi de secoi ne ridică curcubei; un popor de zei le trecem, căci prin evi de armonie auzim cetatea sfântă cu-nmiita-i armonie... și ne simțim
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
bunăoară, studia muzica Evului Mediu turcesc, ignorând avangarda muzicală italiană contemporană lui; Maiorescu era îndrăgostit de muzica clasică, dar rămânea inert la oferta wagneriană; G. Călinescu scria cronici encomiastice despre Beethoven, dar nu-l putea suferi pe Stravinski; Cioran îi diviniza pe Bach și pe Mozart, dar nu pomenește nici un cuvânt despre compozitorii timpului său. Și pentru că exemplele pot continua într-un mod copleșitor, împovărător (existând, firește, și excepții: un Mircea Vulcănescu, de pildă ori un Virgil Ierunca), mi-am zis
Singurătatea compozitorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14361_a_15686]
-
oase abia la vârsta de 40 de ani, când mi-a apărut prima carte. Auzeam de ei, dar nu eram curios. Spre exemplu, pe Mircea Cărtărescu nici acum nu-l cunosc personal, desi îl citeam, îmi plăcea mult, l-am divinizat că poet și prozator, si cu Levantul și cu Visul</b>. După asta a cam început să bată pasul pe loc. Cât despre atitudinea lui poltică, Cărtărescu a fost pro-putere timp de opt ani, iar când a început să se
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
cu responsabilități bine definite. Dacii venerau un număr de 4-5 zei majori: zeul războiului, asemănător zeului grec Ares și probabil încă un număr restrâns de zei minori. De la apariția profetului Zamolxis în Dacia, religia dacică devine monoteistă, acest profet fiind divinizat după moarte și considerat zeul suprem. Dacii se considerau nemuritori, pentru ei moartea fiind doar o trecere de la lumea materială la cea spirituală, cea a morților, peste care guverna zeul lor Zamolxes. De aceea, înaintea unor războaie sau în timpul secetelor
Mitologia traco-dacă () [Corola-website/Science/299548_a_300877]
-
în mână. Este zeitatea animalelor pădurilor, proteja oamenii împotriva lupilor și din această cauză purta numele de Lupercus. Avea drept asociată pe Fauna și Bona Dea (Zâna Bună). Fervoarea religioasă romană crește sensibil în epoca imperială. Caesar și Augustus sunt divinizați după moarte. Deși succesorii lor nu împărtășeau automat același destin, acest fapt a creat un precedent din plin exploatat după aceea, când împărații și intimii săi au fost adesea zeificați încă din timpul vieții. Caesar a inaugurat și cumulul, care
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
pot fi combinate cu iluziile sale de grandoare care sunt ușor vizibile în testamentul său, precum și dorința sa de a cuceri lumea. El pare să fi crezut ca el însuși este un zeu, sau cel puțin a încercat să se divinizeze. Mama sa, Olimpia, întotdeauna a insistat că el a fost fiul lui Zeus, confirmat de oracolul lui Amun de la Siwa. El a început să se identifice ca fiu al lui Zeus-Amon. Alexandru a adoptat elemente ale tradiției persane, practici pe
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
desfășurat astfel într-o societate dominată de discuții politice și adeziuni la fenianism, parnellism sau, uneori chiar, la ambele curente simultan. Tatăl lui Joyce a fost atras în tinerețe de cercurile conspirative de rebeli fenieni, iar mai târziu l-a divinizat pe Parnell. Conversațiile omniprezente ale tatălui cu prietenii săi despre acest om politic și destinul Irlandei împânzesc prima parte a romanului "Portret al artistului în tinerețe", ca niște ecouri sublimate de conștiința fluidă a copilului Stephen. Când protagonistul este bolnav
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
potopului original, anume acela în care avea loc un conflict între diverse grupuri și ierarhii de zei, așa cum știm că se întâmplă în variantele mesopotamiene. Dovezi arheologice vin să sprijine textul biblic, demonstrând că în perioada monarhică, sub Solomon, evreii divinizau mai mulți dumnezei în afară de YHWH, precum Baal, Așera (soția lui YHWH), Milkon și Kemos. Panteonul evreiesc era ierarhic, în el intrând și kerubimi (sau heruvimi), inițial personificări ai norilor furtunii, ființe fantastice cu aripi de acvilă cunoscute și de către alte
Dumnezeu () [Corola-website/Science/297907_a_299236]
-
anterior celui de-al doilea război mondial au fost orientate spre formarea mentalității militariste, fanatice. De la restaurația Meiji și până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial împăratul va fi conducătorul guvernului și al armatei. În epoca Meiji împăratul era divinizat, iar după moartea acestuia în anul 1912, memoria lui a fost înconjurată de venerație. Matsuhito, deși a favorizat mai mult pe conservatori decât pe liberali, a fost și a rămas o personalitate marcantă și totodată un simbol. O trăsătură fundamentală
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
au ridicat problema posibilității ca acest obiect să conțină simboluri creștine. Peștele și pâinea (tăiată în formă de cruce) sunt simboluri care apar, ce-i drept, pe multe monumente antice dinaintea creștinismului, în legătura cu diferite credințe precreștine. Peștele era divinizat, împreună cu zeitațile Atargatis și Kybele, în religiile orientale. Pâinea (inclusiv cea tăiată în formă de cruce) se întâlnește, împreună cu alte simboluri ale cultului lui Mithras , și în cultele siriene. Creștinii au preluat, încă de timpuriu peștele și pâinea, în cadrul simbolurilor
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]