537 matches
-
găsit pe nimeni. De asta spun: adu-mi, domnule, unul să-l văd și eu! S.B.: Bătaie cu umbre. I.T.: Aveam un cazarmar, un băiat înalt, solid, locotenentul major Stoica, cam zăpăcit așa de felul lui... S.B.: La noi, la Divizion, "cazarmor" era căpitanul Geatără. I.T.: Îl știu. Și l-am trimis cu niște militari cu un transportor blindat la "Acumulatorul" pentru paza unității. Regimentul era în Piață și la un moment dat mă trezesc cu un transportor blindat cu un
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Bun, trebuia să asigure paza și apărarea cazărmii, dar cum și cu ce? S.B.: Cu ce oameni? I.T.: Cu locașele înapoia gardului? S.B.: De la Regiment se trăgeau rachete de semnalizare. Era o lumină... Atunci am fost urcați cu mitraliera pe Divizion să apărăm... ce? Patria, probabil. Și de la dumneavoastră, dinspre remizele de tancuri, se trăgeau rachetele și pe cer era o feerie, era atât de frumos, ca la focurile de artificii. Noi stăteam pe spate și ne uitam cum se lumina
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
au zis nici ei nimic. S.B.: Pe 17, când s-a dat alarma, inițial nu s-a spus de ce. Cu toții știam de prin alte surse că la Timișoara erau niște probleme. În perioada 17-21 ni s-a dat ordin de la Divizion să fim foarte atenți la camarazii noștri unguri, pentru că era posibil ca aceștia să recurgă la gesturi necugetate. La dumneavoastră în unitate ați avut asemenea atenționări? F.J.: Nu știu de atenționare, dar știu că aveam foarte mulți militari în termen
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
linia de centură? F.J.: Erau alte unități care nu aparțineau de noi. S.B.: Unitățile erau peste linia ferată, acolo unde erau și poligoanele de tragere. F.J.: Da. Trăgeau ăia, ai noștri și ei. Unii trăgeau ca proștii. Când a tras Divizionul cu calibrul greu... S.B.: Bateria I, a lui Preda. F.J.: Da. Când au văzut elicopterul. Au tras ăia, au tras și ăștia. Sau am auzit că a ieșit un maistru bucătar, i s-a părut că trage cineva în el
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
F.J.: Nu mai știu exact. Dar mi-am adus aminte că la noi au fost aduși niște civili despre care se spunea că ar fi securiști. Ne întâlneam la popotă cu ei. S.B.: Au fost cazați la ultimul etaj de la Divizion. Dar după Revoluție v-ați cerut drepturile, v-ați sindicalizat? F.J.: Am fi vrut noi, dar e greu ca în armată să faci așa ceva. Întotdeauna există un trădător. S.B.: La Revoluție s-a vorbit de teroriști. Dumneavoastră ce credeți? F.J.
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
comandant pluton lansare. Ca secretar adjunct cu propaganda făceam învățământ politico- ideologic doar două ore pe lună cu o grupă de subofițeri. S.B.: Și cu militarii în termen? N.B.: Nu, ei făceau pregătirea la baterie cu comandanții lor. S.B.: La Divizionul din Pantelimon, responsabil cu propaganda era căpitanul Badea. Ne ținea seara mai mult de vorbă pe platou de ne lua disperarea. Informările le făcea căpitanul Bratu, care era secretar de partid. N.B.: Când eram comandant de pluton eu făceam învățământ
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
câte țin eu minte, fără cartușe. S.B.: Când ați primit cartușele? N.B.: Mai târziu. Când s-a început să se tragă. S.B.: Asta însemnând? N.B.: Pe 21, parcă. Când a luat-o nea Nicu la fugă. S.B.: La noi, la Divizion, și chiar și la Regimentul de tancuri, muniția s-a distribuit pe 17. N.B.: Armamentul. S.B.: Nu, muniția, căci armamentul oricum era asupra noastră. Trei sute și ceva de cartușe și două grenade, una ofensivă și alta defensivă. N.B.: Fiind în
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
eram în serviciul de luptă permanent și executam focul la ordinul lor - dacă era atacat Bucureștiul, noi apăram și Comandamentul Armatei I. Primeam informații din sistemul centralizat de înștiințare. S.B.: Situația ce se punea pe PSAG, cum aveam noi la Divizion. Pe o astfel de planșetă am lucrat eu. Și aveam și planșeta SRC. N.B.: Da. Aveam P18, P19, PRV, P40 - care vedea până la turci (400-500km). S.B.: Erau practic cercuri concentrice. N.B.: Aveam și sistemul nostru de radiolocație. Acest complex de
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Lupoi. S.B.: Îl știați pe Lupoi? N.B.: Nu, nu l-am cunoscut. Cu CADA au fost cei care s-au revoltat împotriva foștilor granguri care erau la putere. Eu am avut traiectul meu după Revoluție. Am fost și comandant al Divizionului 333 până în 2001, apoi comandant al Regimentului de rachete antiaeriene din 2001 până la desființare, în 2004. Deci, existau două unități de artilerie și rachete antiaeriene ale forțelor terestre în București și le-am comandat pe amândouă. La începutul lui 1990
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
dispozitiv, dar nu știau unii de alții. S.B.: Și dispozitivul unde era? L.M.: La Dacia. Un dispozitiv la un punct obligatoriu de trecere unde se aflau patru subunități din structuri diferite: de la grănicerii, de la Divizia 9 Mecanizată, Marinari din nu știu ce divizion și două tancuri de la Regimentul de tancuri din Basarabi actualul Murfatlar. Și nu știau unii de alții. S.B.: Puteau să tragă unii în alții. L.M.: Dar au tras. A fost împușcat un maistru de marină. Acesta era etilizat și nu
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
secretar adjunct la comitetul de partid al Regimentului 48 Rachete antiaeriene, ofițer 2 în Statul Major al aceleiași unități (1989-1990). În perioada aprilie1990-mai 1993 a fost Șeful apărării antiaeriene al Diviziei 57, iar în perioada 1993-2001 a fost Comandant al Divizionului 333 Artilerie antiaeriană. În perioada 2001-2004, a fost Comandant al Regimentului 48 Rachete antiaeriene, în perioada 2004-2007 a fost șef birou la Statul Major General, iar în perioada 2007-2009 a fost Șef de sectie și Șef serviciu la Corpul de
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Olt, Regimentul 53/65 Infanterie IașiVaslui, Regimentul 75/86 Infanterie, Depozitul Mobil de Subzistență nr. 1, Compania 2 Pioneri, Batalionul 5 Pioneri, Spitalul de Evacuare (Compania 5 Sanitară), Regimentul 7 Călărași, Coloana 8 Subzistență, Depozitul Mobil de Subzistență nr. 11, Divizionul 11 Artilerie, Depozitul Mobil de Subzistență nr. 9, Regimentul 17 Artilerie Bacău, Regimentul 19 Infanterie Caracal, Regimentul 21 Artilerie Caracal, Regimentul 25 Infanterie „Racova” Vaslui, Regimentul 26 Infanterie Huși, Regimentul 41 Infanterie Craiova, Regimentul 42 Infanterie Drăgășani, Regimentul 43 Infanterie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
3.6. Chemarea sovieticilor / 119 3.7. Zece zile de harababură în Piață / 122 3.8. Incendiul de la Bibliotecă / 144 3.9. În apărarea microgarnizoanei. Misiuni și diversiuni / 146 3.10. Moartea lui Ceaușescu / 170 3.11. Arestul preventiv de la Divizion / 177 3.12. Personaje celebre ale Revoluției / 181 Capitolul 4. Sfârșitul Revoluției. Adaptarea la noua ordine 4.1. Revenirea la normalitate în noile condiții / 197 4.2. Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei / 203 Epilog / 211 Introducere De 25 de
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
cu dumneavoastră. M. M.: Da. Și erau și oameni deștepți. S. B.: Care era relația dintre dumneavoastră și comandanții celorlalte două unități că, totuși, dumneavoastră erați Comandantul Microgarnizoanei. M. M.: Eram Comandant de Regiment, gradul funcției era de colonel. La divizioane, gradul funcției era de maior sau locotenent-colonel, la Batalionul de geniu, la fel, la Compania aprovizionare și transport, de maior. Și eu eram numit prin ordin al Comandantului Garnizoanei București, generalul Velicu, că de aici se trag o grămadă de
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
să coordoneze. Dar, într-o asemenea funcție răspunzi de hrănire, de ordine, de disciplină și de alarmă. S. B.: De aprovizionare, de tot ce era în curtea respectivă. M. M.: Exact. Și la noi așa erau atunci: Regimentul de Tancuri, Divizionul de Artilerie antiaeriană (dar nu era al Diviziei de Tancuri, ci al Diviziei Mecanizate), Compania de aprovizionare și transport a Diviziei de Tancuri, în clădire cu dumneavoastră, la Divizion și Batalionul 35 Geniu al Diviziei de Tancuri. Acolo era un
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
M.: Exact. Și la noi așa erau atunci: Regimentul de Tancuri, Divizionul de Artilerie antiaeriană (dar nu era al Diviziei de Tancuri, ci al Diviziei Mecanizate), Compania de aprovizionare și transport a Diviziei de Tancuri, în clădire cu dumneavoastră, la Divizion și Batalionul 35 Geniu al Diviziei de Tancuri. Acolo era un tinerel, era locotenent-major, Dumitrescu. S. B.: Eu l-am prins căpitan. M. M.: E pe la Câmpulung Moldovenesc acum. Un ofițer jos pălăria. S. B.: La Divizion cine era când
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
cu dumneavoastră, la Divizion și Batalionul 35 Geniu al Diviziei de Tancuri. Acolo era un tinerel, era locotenent-major, Dumitrescu. S. B.: Eu l-am prins căpitan. M. M.: E pe la Câmpulung Moldovenesc acum. Un ofițer jos pălăria. S. B.: La Divizion cine era când ați venit dumneavoastră, în 1985? M. M.: Blănaru! După aceea a venit Țilimpea. S. B.: Și după aceea iar Blănaru. La Revoluție pe Blănaru l-am avut comandant, că a fost o schimbare cu Țilimpea. M. M.
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
dar au dat alții date. Partidul a vegheat. S. B.: Și au fost imediat pictați. Când ne-am întors, după două săptămâni, am aflat și noi, militarii în termen, că a fost așa: Blănaru a fost adus înapoi, Comandant de Divizion, iar Țilimpea a ajuns ofițer II, nu mai știu la ce unitate. M. M.: Nu mai știu nici eu, vă dați seama că e mult de atunci. S. B.: Deci, au încasat-o amândoi pentru petrecerea aceea de la aplicație. Asta
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
apărare, că ați văzut că făceați gardă. Norocul meu acolo a fost că am întâlnit comandanți foarte buni și la celelalte structuri. Trebuia să ne bazăm pe ordine, pe strictețe. Ne-am pus de acord în funcție de planificare. Când era plecat Divizionul, preluam noi anumite sarcini; era plecat Geniul, preluam noi; plecam noi, preluau ceilalți. S. B.: Da, era o colaborare bună. M. M.: Un ajutor și o prietenie. Dar fiecare era cu specificul lui. S. B.: Când a fost înființată microgarnizoana
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
preluau ceilalți. S. B.: Da, era o colaborare bună. M. M.: Un ajutor și o prietenie. Dar fiecare era cu specificul lui. S. B.: Când a fost înființată microgarnizoana? M. M.: Era de pe timpul rușilor. Dacă țineți minte dumneavoastră, numai Divizionul avea clădire nouă, toate celelalte erau vechi. Era o cazarmă rusească și amintiți-vă că în afara gardului erau două blocuri. S. B.: Da, gard în gard cu terenul Divizionului, spre stradă. "Blocurile NATO" li se spunea. M. M.: Pe vremuri
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
M. M.: Era de pe timpul rușilor. Dacă țineți minte dumneavoastră, numai Divizionul avea clădire nouă, toate celelalte erau vechi. Era o cazarmă rusească și amintiți-vă că în afara gardului erau două blocuri. S. B.: Da, gard în gard cu terenul Divizionului, spre stradă. "Blocurile NATO" li se spunea. M. M.: Pe vremuri, în aceste "blocuri NATO" stăteau ofițerii care lucrau în cazarmă. S. B.: În '89 stăteau civili. M. M.: Vă dați seama că e Bucureștiul. Pe București a fost Divizie
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
doi soldați sau doi subofițeri și doi soldați. Vă dați seama că soldații erau puțini. Dar atunci instruiam și pentru DLEN6. Veneau câte 400-500, îi instruiam două luni, dar erau buni că erau pentru muncă. S. B.: Da, și de la Divizion plecau la muncă, dar un număr restrâns. M. M.: Dar, vă spun sincer, am rămas impresionat atunci. Pentru că nu era ca acuma să ai jurist, să ai psiholog, să ai nu știu ce. Comandantul trebuia să le știe pe toate, răspundea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
scrie, de ce scrie: Vino cu cartea, cu regulamentul, cu instrucțiunea, să vedem cum scrie!" Neavând experiență la trupe, riscul era destul de mare. Multă muncă, conștiinciozitate multă, dar și lucruri interesante și unele chiar comice. S. B.: Unitatea dumneavoastră, ca și Divizionul, era operativă. M. M.: Da. Un anumit număr de tancuri erau cu muniție în ele tot timpul. Vă dați seama în zilele de vară pe călduri de 30-35 de grade, trebuia să le udam din două în două ore. S.
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
era dispoziție, ordinul - ordin, încrederea în șeful imediat superior - nemărginită și nemăsurată. Dacă el spunea un lucru, pentru noi era sfânt. S. B.: Ordinul se execută, nu se discută. Ați avut vreo aplicație cu rușii? M. M.: Nu. S. B.: Divizionul a avut înainte de a fi eu militar în termen. M. M.: Nici n-am văzut ruși acolo. S. B.: Erați, totuși, în Tratatul de la Varșovia. M. M.: Eram, dar n-am avut. Asta cu rușii știți cum e? Știți că
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Poporului și de acolo am avut noi meseriași și materiale. Ați văzut ce Infirmerie a făcut? S. B.: Da, era o locație modernă, curată, spațioasă. Eu așa am prins-o. În același corp de clădire era Punctul de comandă de la Divizion - "PC"-ul, cum îi ziceam noi. Când ieșeam din PC și mergeam spre pavilionul unității treceam chiar prin fața Infirmeriei. M. M.: Deci, a făcut o Infirmerie modernă și cu cabinetul stomatologic, cu doctorul Geru (o figură de om, ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]