268 matches
-
vârstă (Voicu, 2003, Howard, 2002). Totuși, comunismul nu a înăbușit total societatea civilă, expresii ale acesteia fiind cele câteva acte de împotrivire fățișă, individuală sau colectivă, în fața regimului, sau construirea unei sfere civile alternative prin biserica ortodoxă, sau actele de dizidență și susținerea celor din interiorul sistemului de către cei din afară. Toate aceste forme de expresie al societății civile, s-au întâlnit în toate țările fost comuniste și au întreținut dincolo de suprafață, de nivelul vizibil, societatea civilă (Schöpflin, 1993). La acestea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
s-a modificat. 3. tradiționalism de rezistență tradițiile reînviate sau modificate ascund manifestări de opoziție față de prezent și inițiative ce vizează ruperea legăturilor de dependență 4. pseudotradiționalism tradiția manipulată devine mijlocul prin care se exprimă o revendicare, se marchează o dizidență față de conducătorii moderniști. Tradiționalismul renaște pentru a realiza scopuri contrare tradiției. 2.2 Modernitate și modernizare Conceptul de modernitate beneficiază de asemenea de o mulțime de analize, datorită multitudinii de sensuri și de utilizări ale conceptului. Chiar și definițiile acestuia
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acestei aberații, al lui Virgil Ardeleanu, Rezistența prin cultură datează din aprilie 1991 3. Deci, dintr-o perioadă când fenomenul nu căpătase încă, nici pe departe, dimensiunile actuale. Ele ies bine în evidență și în culegerea de interviuri, rămasă neobservată, Dizidență sau rezistență prin cultură, de Gabriela Rusu-Păsărin (1994), la care am participat cu precizări în sensul de mai sus 4. Culegere semnificativă, în felul său, totuși, pentru întregul echivoc al întrebărilor și răspunsurilor. Ce se dădea cu o mână se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dezinteresată de ceea ce se întâmpla cu poporul român, reacționând doar la încălcări ale prerogativelor ei specifice de grup (scrisoarea celor șapte și a celor optsprezece), nefiind interesată de a acționa pragmatic și eficace, de a combate dictatura, cât de «o dizidență de tip intelectualistă, «de demonstrații intelectualeă, de «un scenariu al dizidenței pseudo-savanteă. în analiza retrospectivă a acestui fenomen va fi greu de stabilit «cât era vorba de orgoliuă și câți dintre dizidenții intelectuali au fost interesați să dea o utilitate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
încălcări ale prerogativelor ei specifice de grup (scrisoarea celor șapte și a celor optsprezece), nefiind interesată de a acționa pragmatic și eficace, de a combate dictatura, cât de «o dizidență de tip intelectualistă, «de demonstrații intelectualeă, de «un scenariu al dizidenței pseudo-savanteă. în analiza retrospectivă a acestui fenomen va fi greu de stabilit «cât era vorba de orgoliuă și câți dintre dizidenții intelectuali au fost interesați să dea o utilitate socială gestului lor și cât să trăiască «vanitatea cuvântului (cf. Gabriel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
analiza retrospectivă a acestui fenomen va fi greu de stabilit «cât era vorba de orgoliuă și câți dintre dizidenții intelectuali au fost interesați să dea o utilitate socială gestului lor și cât să trăiască «vanitatea cuvântului (cf. Gabriel Andreescu Filozofia dizidenței) de dizident. Evident, în astfel de condiții, nu mai poate fi vorba de o implicare socială și politică practică, de opoziție directă. Totuși, unele acțiuni indirecte nu foarte multe, într adevăr, dar nici total inexistente, pe care nu le-am
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Vechea pătură politică, nu foarte puternică, a fost repede eliminată. N-a existat la noi, pe de altă parte, nici un centru de rezistență reformist în cadrul sistemului, nici în afară, nici în interiorul P.C.R. Profunda mediocritate a cadrelor sale a împiedicat orice dizidență, așa cum s-a întâmplat în mai toate celelalte partide comuniste din Est. Când Lucrețiu Pătrășcanu și-a permis luxul să gândească și singur, a fost pur și simplu executat. Dictatura P.C.R. s-a instalat deci la noi printr-o adevărată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și la alții. Cu câteva insistențe și obsesii personale în plus. îl preocupă în mod evident (ca și pe noi de altfel) rolul intelectualului. De ce este izolat, iremediabil individualist și deci pulverizat, de ce n-a existat la noi o adevărată dizidență intelectuală? Deci Cine are nevoie de intelectuali? Se pare, nimeni și nu numai în clasa politică. Este deplânsă lipsa opoziției organizate în jurul intelectualului. Bine descrisă este și ambianța sub revoluție: izolarea, timorarea, înghețarea, deruta, concentrarea în proiecte individuale în perioada
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cunoaște la noi din reflexia politică a țărilor foste comuniste. Câte ceva se publică în traduceri, doar în 22, Sfera politicii și, recent, în Polis. Or, numai în acest mod, comparat, se poate explica și defini, între altele, statutul exact al dizidenței și rezistenței românești (câte au fost). Textul respectiv: Mistica numerelor: 1968 și 1989 repune în discuție (prin A. Michnik și alții) mai ales problema foarte acută și controversată și la noi a decomunizării și reconcilierii. în sfârșit, cea mai mare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai direct cu putință. Orientarea unui astfel de personaj nu poate fi deci decât profund conservatoare, reacționară în sensul propriu al cuvântului structural și definitiv antireformistă. El detestă, din instinct de conservare, în primul rând, spiritul critic, orice poziție independentă, dizidența de orice fel, în ordinea ideologică și culturală, pentru a ne menține doar în acest plan al discuției. Contestarea ierarhiei consacrate, a principiilor oficiale, a soluțiilor alternative, creațiile paralele, subversiunea ieșirii din normă fenomen tipic sistemului totalitar îi produc o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
România), in: Dreptatea, 405, 11 iulie 1991. 2 J.-P. Sartre, Situations (Paris, Gallimard, 1948), II, p. 47. 3 Virgil Ardeleanu, Rezistența prin cultură, in: România liberă, 18 aprilie 1991. 4 Adrian Marino, Rezistența prin cultură (interviu), in: Gabriela Rusu-Păsărin, Dizidență sau rezistență prin cultură (Timișoara, 1993), pp. 78-93. 5 Alina Mungiu, România, mod de folosire (București, Ed. Staff, 1994), p. 107. 6 Tema ne-a preocupat îndeaproape: Literatura citadină, in: Cronica, IV, 2, 22 martie 1969; Condiția literaturii citadine, in
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
renunța la pretențiile teritoriale (primul nivel), pe care era oricum incapabilă să le realizeze, pentru a obține îmbunătățiri la al doilea și al treilea nivel (relații economice și culturale, respectiv drepturile omului). Privind retrospectiv la Carta 77, la mișcările de dizidență și la revoluțiile din 1989, se pare că strategia a fost bună. Deși pare paradoxal la prima vedere, securitatea europeană s-a îmbunătățit prin desecurizarea cîtorva domenii. De aseme-nea, încercările recente ale Rusiei de a influența "vecinătatea apropiată", pe motivul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
planificarea, controlul, uniformizarea, intoleranța. Statul este și rămâne marele patron-proprietar, marele mecena, marele administrator al culturii. Există o clasă conducătoare și o cultură conducătoare: a nomenclaturii culturale. Ea exercită cenzura și politica culturală. și așa cum ordinea totalitară respinge pluralismul, fracționarea, dizidența, tot astfel cultura de stânga detestă, combate (și, când poate, pur și simplu suprimă) pluralismul cultural, inițiativa particulară, libertatea intelectuală. Cu toate urmările sale: expresia personalității, originalitatea, experimentul, ieșirea din normă. principiul creației individuale neagă în esență cultura de stânga
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
facilita ștergerea distanțelor sociale. Vânzătoarele (în magazine alimentare, de haine, librării, la pompele de benzină etc.) erau plasate în vârful ierarhiilor sociale din comunitate. Când reușeai să procuri alimente, făceai festinuri cu prietenii. A procura hrană era un gest de dizidență, de revoltă împotriva sistemului comunist, de victorie care se cerea sărbătorită. Procurarea hranei, o obligație stringentă, mai ales când aveai copii, „ne transformase pe toți, întreaga populație, în delincvenți!”, cum spunea o prietenă, „pentru a putea să supraviețuim”. Este de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
E un personaj ușor/ dacă nu de-a dreptul bizar (eufemizez pentru a numi de fapt o țicneală de-a binelea), cunoștință veche, fost condeier al partidului, care, culmea! cu scrînteala lui pe-atunci bine jucată lăsa impresia unei năstrușnice dizidențe. Nu știu sigur dacă, după trauma revoluției, nu și-a făcut un mic stagiu purgator și pe la Socola, oricum, întîlnirile cu el sînt în ultimul timp din ce în ce mai deraiate, consumîndu-se rapid, doar în două-trei vorbe, în două-trei mimici comice, dacă n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al nu mai puțin primitivelor forțe asiatice de ocupație. Etapele represiunii, consumîndu-se doar în cîțiva ani, îi ușurează dictatorului poziția în partidul încropit pe placul Moscovei din pleava societății. Și netezește, în durată, drumul comunismului local. Încercarea de a face... dizidență în frontul lagărului, prin obținerea plecării armatei roșii din țară, nu e decît înverșunarea de a-și apăra scaunul, asta însă cu prețul deja stabilit de la început: nimicirea totală a incomodei eminențe cenușii. Urmașii lui Dej deși nu sînt străini
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
răspândit în sudul și centrul Indiei și se află la originea buddhismului care există în zilele noastre în Srī Lanka, în Thailanda, în Birmania, în Cambodgia și în Laos. Prima schismă s-a dovedit exemplară, întrucât i au urmat alte dizidențe. Unitatea Ordinului (saṃgha) a fost iremediabil ruinată, fără însă ca acest lucru să impiedice răspândirea buddhismului. În sfertul de secol care a urmat schismei, au avut loc două evenimente de o importanță deosebită pentru viitorul Indiei. Primul a fost invazia
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cer multă înțelepciune și mult calm. Planul de dezmembrare a României continuă conspirativ. Ungurii vor să mai facă un stat maghiar în inima României și să mute frontiera pe Carpați. Repet, avem nevoie de unitate și nu de fabricarea de dizidențe. Consider o datorie de suflet de a consemna succint, după puterile mele, și de a dezvălui fapte trăite, mărturii ale camarazilor mei, conspirații contra țării mele, al cărei viitor geme de amenințări. Nimic mai îngrozitor. Sfâșietor și dureros când, în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]