525 matches
-
opri caii: - Ptr, boalelor! Ptr, n-auziți? Descărcară apoi butoaiele și le puseră binișor pe pământ. Proptiră două grinzi groase cu capete de fier în zidul pivniței sub chepeng și începură să răstoarne poloboacele, ținute în frânghii. Vinul suna sub doage și mirosul lui proaspăt îmbată nările negustorului. Butoaiele acelea erau averea lui, sub cercurile de fier clipocea sângele său. Abia târziu, după ce mâncase cu oamenii, Stere își aduse aminte de cele întîmplate. Cântări galbenii și-i numără. Se pierduseră doi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lipăi, în patru labe și fără lingură, ca jivinele, cei care îți măscăresc amintirile și îți sleiesc așteptările, toți ajung să poarte chipul tău. Și atunci nu mai ai unde să fugi. Marginile sufletului tău, frâiele minții, se desfac ca doagele unui butoi căruia i-au plesnit cercurile. După atâta vreme, putea să simtă liniștea cu toate cele cinci simțuri. Uneori o pipăia, așa cum simți cu degetul muchia dintre lumină și umbră. Alteori o privea și atunci văzduhul nu agita nicio
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cadă sau butoi cu apă care se numea dulbacă. Ele străpungeau vasul cu apă în partea superioară, oblic, ieșind afară prin partea opusă, fixate prin tot atâtea chicușuri 2 de lemn pe care se scurgea rachiul într-o bute de doage îngropată în pământ cam pe jumătate. Până la apariția primilor stropi de alcool, sub cazanul cu borhot focul ardea puternic, apoi trebuia domolit. Băutura cădea într-un vas înfundat, prevăzut cu două orificii. Când țuica din vas ajungea la un anumit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Alături de ei, existau și alți meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură, apoi spoitorii de vase de aramă (specializări țigănești). După primul război mondial, odată cu înmulțirea piețelor de la orașe și înființarea de magazine evreiești în satele învecinate Gloduri, Colonești, Stănișești sau Parincea, numărul acestor negustori ambulanți a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
timp, se brodau batistele cu monograma miresei, se croiau și se coseau hainele mirelui, se cumpărau beteala, florile de pus în piept, rochia și voalul miresei și se tocmeau lăutarii. La nunțile din aceste sate cântau fanfare ca cea de la Doagele sau cea a lui Buruiană de la Burdușoaia; sau tarafurile de la Godinești sau de la Tomozia, a lui Mircea Doru. Înainte vreme, sâmbăta seara, avea loc petrecerea denumită „vedrele”. La aceasta participau, alături de viitori miri, flăcăii și fetele din sat. Denumirea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Curtea-Veche, ei se refugiază în secolul al XVIII-lea ignorând operele dintr-al XIX-lea. Odată cu Revoluția franceză, epoca la care visează și despre care citesc se încheie. Cât despre Pirgu, lectura i se pare pernicioasă - poți să dai în doaga lui Pașadia. Doar din simplă dorință de a părea cultivat poartă cu el un volum de Montaigne despre care se exprimă memorabil: „e drăguț, are părțile lui”. Pe măsură ce avansăm în secolul XX, dezvoltarea economică permite chiar țăranilor să se alfabetizeze
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și ne-a făcut cu degetul ca la copii mici, că hotărârea aceasta prostească poate avea repercusiuni grave, pe termen mediu și lung. Dar din câte văd, și poate nu numai eu, conducerea actuală a țării noastre a dat în doaga tâmpeniei cronice degenerative și nu înțelege cum stă situația în politica externă, făcând imensa greșeală să subestimeze Federația Rusă, care după cum se știe din istorie, nu uită și nu iartă nici o acțiune a vreunui stat, oricare ar fi acesta, împotriva
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
spun pe cuvânt, că așa a fost. Dar acum timpul acela este fumat demult. Plâng și eu uneori Mă întrebi ce fac eu acum? Păi nu vezi? Plâng nene. Nu să nu vă închipuiți că am dat ușor, ușor în doaga lui Băsescu, ăla care cum vede un stol de cai verzi pe pereți, hop și el cu lacrimile, ci eu sunt om serios, cu număr la poartă și agud în curte, așa cum mă cunoașteți și cum mă cunoaște și nea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
este omul dracului fiind însemnat și în plus este uns cu toate alifiile? Plâng și eu uneori Mă întrebați ce fac eu acum? Păi nu vedeți? Plâng domnilor, plâng. Dar să nu vă închipuiți că am dat ușor, ușor în doaga lui Băsănău, ciumetele ăla lăcrimos, care cum vede un stol de cai verzi pe pereți, hop și el cu lacrimile, ci eu sunt om serios, cu număr la poartă și agud în curte, așa cum mă cunoașteți și cum mă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
salvați. În câteva minute, în pas alergător, au ajuns cu bine. În curtea din jurul atelierului, un fel de baracă din lemn, tencuită prin interior, deasupra căreia se vedea de la distanță cum iese fumul pe coș, cele mai multe obiecte erau formate din doage, adică butoaie, ciubăre, donițe albii de spălat rufe ș. a. m. d. Strecurându-se printre ele, câteșitrei au intrat, în coșmelia destul de încăpătoare, aproape în același timp. Dau nas în nas cu un bătrânel sfrijit și uscat ca un ardei capia
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
hazoasele peripeții ale fiului lor Costel, la care adăugau fiecare alte și alte detalii cât mai picante, însă scoase din ureche. Când zăpada era înaltă până dincolo de genunchi, veneau la rând schiurile. Ca și patinele, și le confecționa singur din doage de butoaie vechi. Un caraghios, o arătare rară, de râsul lumii, ar fi acum un copil cu asemenea bazaconii legate de picioare, însă în timpul războiului, când copiii erau numai în grija mamelor, deoarece bărbații lor își petreceau toate cele patru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în formă de careu, nu era decât un maidan în care erau îngrămădite, unele peste altele, sumedenie de obiecte fără valoare: cazane ciuruite, umplute până la refuz cu tot felul de alte vechituri, butoaie betegite din metal sau din lemn cu doage lipsă, oale sparte, sobe ruginite, somiere peticite, cu arcurile rupte și miros specific de putregai, într-un cuvânt tot felul de hârburi aruncate de locuitorii cartierului. Proprietara acestui ansamblu de locuințe, doamna Dan, era cunoscută nu numai în cartier ci
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și toate la un loc pe materialul din temelie așezat solid de noi cei ce am slujit școala; despre care nimeni nu-și va mai aminti nimic, tot așa cum nici noi nu știm nimic despre cei ce au pus primele doage la butoaie sau primele spițe la roți. Până și nepoții noștri ne vor uita! A uita e un lucru natural, firesc și chiar eficient. Cui i-ar folosi, spre exemplu, să țină minte cu ce fel de obiele sau cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mădular. Răvășit, se îndreptă cu pași mărunți și împiedicați spre tindă. Luă o cană și o scufundă în donița plină cu apă de fântână. Bău pe nerăsuflate, pentru a-și ostoi setea care îi ardea gâtlejul. Se uită apoi spre doagele care dădeau să plesnească. Se gândi că trebuie să-și facă vreme să le dreagă, dar nicidecum într-o zi de sărbătoare. Umplu un ulcior și își turnă apă peste față și corp, spălându-se. Își trase ițarii și cămașa
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
face lucrurile „cu măsură”, judecă „cu dreaptă măsură”, se poartă „măsurat”, își „măsoară cuvintele”. „Nici prea-prea, nici foarte-foarte”. Echilibrul înseamnă și simetrie, adică perfecțiune. Despre oamenii care și-au pierdut echilibrul se spune că sunt „într-o parte”, „într-o doagă”, „într-o ureche”. Totodată înseamnă „calea dreaptă”, fără abateri. Pe țesături se regăsește echilibrul culorilor. Portul țărăncilor exprimă simțul măsurii. Tăietura veșmintelor e și ea plină de grație și de varietate, în același timp de seriozitate. Fiecare piesă a costumului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
apă minerală; apropia; se apropie; băut; băutura; băutură spirtoasă; băuturi; bea; a bea; bem; să bem; beți; beția; băutură alcoolică; butoi; cale; calitate; spre casă; chemat; cină; cinste; curaj; curat; curge; daci; damigeană; deliciu; demidulce; dezinhibare; Dionis; dispoziție; dispreț; de doagă; dragoste; drog!; vă duc; duce; dulceag; dulce-amar; dureri de cap; eliberare; în față; fericire, tristețe; fermentație; finețe; foame; fug; greață; gustare; imediat; imunitate; interes; împărtășanie; încrețire; lacrimi; latinitate; lectură; libertate; mama; mar; masă; mascul; mereu; merlot; mîine; moldovenesc; morcov; mort
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trăiește."217 Utilizarea planurilor contrastante, complementare înlănțuirilor semantice explicative, reliefează "făcutul" și "desfăcutul" sortirii, ca metaforă a "cântului" și "descântec" al ursitei: Când eram în vremea mea, / Nici scripcă nu-mi trebuia, / Scripcă era gura mea: Că scripca-i o doagă spartă, / Gura cu cântecu-i dată; / Și la scripcă trebi arc, / Eu doina din gură-o fac; / Și la scripcă trebi strune, / Eu din gură ți le-oi spune, / Și mai rele, și mai bune, / Toate câte sunt pe lume."218
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sufla aburi chiar în nasul onoratului prezidiu (în care luase loc și nelipsitul instructor de la C.C. al P.C.R.). Cum ședința era lungă, iar atmosfera din sală înăbușitoare, oamenii mei încep s-o "soilească", răsuflînd greoi și împrăștiind un miros de doagă. Pînă aici, lucrurile încă nu intră în scandalos; dar nu trecu mai mult de un sfert de oră și Gigel al meu începu să sforăie! Atît de tare, încît îl trezi din somnul (ceva) mai discret pe Fănică. Acesta, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în apă este dintre toate cel mai bun și trainic, pentru că în udeală se face mai vârtos decât însuși stejarul și frasinul. Din crin se fac cele mai bune catarguri, grinzi, costoroave, leațuri, scânduri, roți de mori, treuce de apă, doage de buți, poloboace ș.a. Stolerii, rotarii, butnarii și strugarii îl întrebuințază și nu este așa de lesne supus putrezirei și mâncărei de cari. Șindila făcută dintrânsul trăiește mai mult decât acele care sînt făcute din alte soiuri de lemn. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
comunele următoare: Solești - 47; Gârceni - 15; Coșești - 13; Ferești - 13; Miclești - 30; Ciortești (acum, în județul Iași n.n.) - 42; Poienești - 31; Ivănești - 34; Laza - 80; Lipovăț - 10; Pușcași - 29; Moara Domnească - 57; Tanacu - 50; Coșești - 16; Mânjești - 27; Delești - 47; Doagele - 30; Cursești - 10”. Probabil dintr-o eroare, comuna Coșești a fost trecută de două ori, dar noi am transcris exact informația din documentul original. Este demn de remarcat faptul că din această listă lipsesc unele comune importante, cum ar fi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Moscovici (46) și Nahman Segal (39), au fost alți câțiva comercianți evrei care au dat declarații judelui instructor. Cel din urmă vine și cu o noutate și anume, cu participarea la revolta de la Pungești și a unui țăran din satul Doagele, astăzi în comuna Dragomirești, Vaslui, pe care l-a și numit: „Gheorghe Pricope zis și Bou din Doagele”. Desigur, numele acestuia apare alături de mai des citații Gh. Onofrei, Gh. Pintiliescu sau N. Manolache Ciubotaru. Negustorul pungeștean Altăr I. Solomon zis
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Cel din urmă vine și cu o noutate și anume, cu participarea la revolta de la Pungești și a unui țăran din satul Doagele, astăzi în comuna Dragomirești, Vaslui, pe care l-a și numit: „Gheorghe Pricope zis și Bou din Doagele”. Desigur, numele acestuia apare alături de mai des citații Gh. Onofrei, Gh. Pintiliescu sau N. Manolache Ciubotaru. Negustorul pungeștean Altăr I. Solomon zis Rachinaru, de 40 de ani, îl recunoscuse din masa devastatoare pe N. Holtea, cel care făcuse publică scrisoarea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe ducă? Nu-ți schimbi meseria cu una cu două, după ce ți-ai dat atâta osteneală s-o înveți; iar meseria lui era cu deosebire grea și cerea ucenicie lungă. Un bun dogar, care să se priceapă să încheie bine doagele, strângându-le cu ajutorul focului și al cercurilor de fier, fără să folosească nici rafia, nici câlții, nu se întâlnește pe toate drumurile. Yvers știa asta și de aceea era mândru. Meseria ți-ai mai putea-o schimba, dar cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
aflată în unghiul format de pereții hangarului, fusese transformată în cabină de dușuri, prevăzută fiind și cu un mic șanț de scurgere săpat în pământ. În mijlocul hangarului, pe locurile unde lucrau, se vedeau mai multe balerci gata terminate dar cu doagele strânse numai pe jumătate, așteptând să fie trecute prin foc, niște bancuri solide, scobite adânc în lungime (în șanțul acesta alunecaseră funduri rotunde de lemn, din cele ce urmau să fie subțiate la rindea), precum și câteva focuri stinse. De-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
în lungime (în șanțul acesta alunecaseră funduri rotunde de lemn, din cele ce urmau să fie subțiate la rindea), precum și câteva focuri stinse. De-a lungul zidului, la stânga intrării, se înșiruiau mesele de lucru. În fața lor se înălțau grămezile de doage care trebuiau date la rindea. Lângă peretele din dreapta, nu departe de vestiar, luceau două mari ferăstraie mecanice, bine unse, puternice și tăcute. Hangarul devenise de multă vreme prea mare pentru cei câțiva oameni care lucrau aici. În timpul arșiței asta le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]