303 matches
-
el. Și, totuși, va conchide Ralea, se poate vorbi de principii comune ale fenomenului etic, dup cum se poate stabili o concepție comun a fenomenelor fizice. Prin analogie, el spune c în fața varietții empirice a principiilor morale, în fața diversitții conținuturilor doctrinale, st o anumit unitate a mecanismului etic, aceeași în toat multiplicitatea rspunsurilor diferitelor epoci. Iar acest fenomen etic, în ceea ce urmrește el, prezint (în demonstrația analogiilor lui Ralea caractere comune, indiferent dac o moral crede în criteriul obligației ori al
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
aleși cu regularitate în ceea ce devenise cu timpul o demnitate lipsită de conținut. Așa cum existau două imperii rivale, aveau să existe curînd și două biserici creștine cu pretenții opuse în privința jurisdicției. Inițial, patriarhul Constantinopolului recunoscuse prioritatea episcopului de la Roma. Controversele doctrinale au umbrit însă nu după multă vreme relațiile dintre cele două capitale. În 1054, cele două organizații s-au excomunicat reciproc. Deși semnificația acestui act nu era limpede la vremea respectivă, ruptura, în ciuda numeroaselor tentative, nu a fost niciodată reparată
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
birocratică a carnetelor de partid. Postumele sînt impregnate de mesianism obosit, cu detenta criticii totalitarismului, dar cu idei politice rudimentare. Privește cu ochi înveninat istoria, ca istorie a celorlalți, numai că nu poate și nici nu are intenția să depășească doctrinal comunismul către altceva." (41) Analiza dramaturgiei lui I.D. Sîrbu ca și aceea a rolului său de secretar literar al teatrului craiovean sînt libere de prejudecăți, bazate pe text și pe document. Chiar dacă imaginea finală va fi departe de aceea cu
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
ajutat să Înțelegem mai bine geneza istorică a creștinismului, dezvoltarea sa, răspândirea sa, organizarea sa. Se Înregistrează o dezvoltare În toate sensurile, dacă privim cu mai mare atenție la amănuntele și complexitatea diferitelor comunități creștine, la feluritele tendințe, nu numai doctrinale, dar și organizatorice, liturgice și ascetice. Cu toate acestea, este vorba de deosebiri și deosebiri, neputându-se pune Între toate semnul egalității și neavând toate aceeași greutate. Unele erau socotite legitime, altele În schimb erau respinse. Despre unele se considera
STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
cunoaște adevărata credință cunoaște și adevărata perfecțiune nu numai în materie de doctrină, dar și în materie de viață spirituală<footnote Paul Beuzart, Essai sur la Théologie dʼIrénée, Leroux, Paris, 1908, p. 124; cf. Alexandru Ciurea, „Noțiunea de biserică, rolul doctrinal și sfințitor al bisericii după Sfântul Irineu”, în Mitropolia Moldovei, Anul XVI (1940), Nr. 9-10, p. 541. footnote>. Dacă gnosticii nu sunt imaculați din punct de vedere moral, aceasta din cauză că nu sunt nici din punct de vedere doctrinar, de aici
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
mai important este faptul că ele nu au reprezentat un atac împotriva întregii poziții hesychaste. În schimb obiecțiile lui Varlaam au reprezentat un asemenea atac (...) și se refereau la dispute fundamentale asupra metodei teologice, experienței spirituale și a înseși preceptelor doctrinale pe care se întemeia hesychasmul<footnote Chrysostomos, Relațiile dintre Ortodocși și Romano-catolici de la Cruciada a IV-a până la Controversa isihastă, Editura Vremea, București, 2001, pp. 207-208. footnote>. Pentru adversarii Sfântului Grigorie Palama, ceea ce nu este Ființă nu e Dumnezeu, ci
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Tudorel Urian In percep}ia comună, prin termenul "conservator" (firește, nu mă refer aici la partidul lui Dan Voiculescu, unde denumirea Conservator nu reprezintă decât un ambalaj disponibil în nomenclatorul partidelor politice pentru învelirea unei mixturi doctrinale inconsistente, din care este practic imposibil de decelat vreun element identificator) se înțelege un spirit atașat valorilor tradiționale, adversar al schimbărilor și al progresului în formele lor radicale (prin intermediul revoluțiilor) și adesea decerebrate. Firește, atunci când trendul societății este unul al
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
cunoscut în primul rând în calitate de eminent expert al constituționalismului românesc. Recenta sa carte, Spiritul conservator. De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga, îl recomandă și ca pe un excelent istoric al ideilor politice. Volumul este o trecere în revistă a fundamentelor doctrinale ale conservatorismului istoric și a contribuțiilor intelectuale ale principalilor săi promotori pe tărâm românesc: Barbu Catargiu, Barbu Știrbey, Titu Maiorescu, Theodor Rosetti, P.P. Carp, Mihai Eminescu, Aurel C. Popovici, Alexandru Marghiloman, C. Rădulescu-Motru, Ioan C. Filitti, Nicolae Iorga. În plus
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
fondatorii săi fiind avansate, de regulă, două nume: Iisus și Pavel. Iar pentru a justifica prezența apostolului în ecuație, se aduce repede o serie de argumente: nu este cel care a convertit simplicitatea mesajului lui Hristos într-un discurs speculativ, doctrinal și polemic? Nu învățatului din Tars îi revine meritul de a rupe legăturile cu iudaismul, acest decisiv divorț, la care Iisus niciodată nu s-a gândit? Dar oare, Pavel, după ce a renegat iudaismul, nu a trădat, de asemenea, și gândirea
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
adevărate. Carababă își atinsese ținta vieții sale: "jucase teatru adevărat". Ioanide concepu o antipatie specială împotriva lui Tudorel, aflând că el fusese acela care adusese pe Gavrilcea în casa Hergot. Fără această imprudență, Pica ar fi fost salvată. Toate tiradele doctrinale, citite de arhitect în memorialul lui Tudorel și care-i atrăsese atenția la lectură, îi apărură acum ca mizerii ale unei minți hrănite cu literatură proastă și pervertită în medii suspecte. Mania aceasta a lui Tudorel de a face pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
constituie în tot atâtea argumente în susținerea ideii că rolul armelor nucleare în gândirea strategică este departe de a se fi încheiat. Faptul că statele care dețin astfel de mijloace continuă să-și perfecționeze arsenalele și să le confere semnificații doctrinale, iar cele care aspiră la obținerea lor, mizează pe drepturi egale între țări și pe fragilitatea graniței dintre civil și militar, va face dificil de realizat dezideratul liberalismului, de cooperare internațională, destinată reducerii acestei periculoase amenințări și obținerii consensului cu privire la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
mai prospere din lume, ne-ar putea face să credem că Japonia s-a înscris, recent, pe traiectul modelului pragmatic. După mine, nu este nimic mai fals. Împrumutând mecanismele economiei capitaliste, niponii nu au reușit să-și aproprieze și miezul doctrinal de factură hedonistă care definește Weltanschauung-ul individului pragmatic. Japonezul nu este capabil să se bucure, în realitate, de prosperitatea sa materială, fiindcă se sacrifică permanent în interesul colectivității (firmă, întreprindere) în care se integrează. Ideea însăși de plăcere este
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
făcut pe James să atribuie textul unei secte iudeo-creștine). „Trei elemente esențiale din partea apocaliptică susțin ipoteza că Testamentul lui Abraham a fost compus în Egipt, și anume concepțiile legate de psihostazie, de tripla judecată și de moarte”111. Acestor elemente doctrinale li se adaugă unul mai puțin palpitant, dar foarte precis: înrudirea lingvistică a scrierii noastre cu Cartea Înțelepciunii și cu a II-a Carte a Macabeilor, care este opera unui abreviator alexandrin al istoriei în cinci volume a lui Iosif
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
realitate există și în Canada, intervin amicii mei. Multe lăcașuri de cult nu mai pot fi întreținute și nici nu le mai frecventează nimeni. La fel, multe școli care nu demult erau confesionale, acum s-au laicizat complet, iar conținutul doctrinal și moral catolic a fost înlocuit cu istoria religiilor, dialog intercultural și altceva asemănător. Acesta-i cursul istoriei prezente și parcă nu mai suntem noi artizanii ei, ci doar spectatori neputincioși ai unor schimbări ce ne depășesc forțele și dorințele
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
de ?coală să �n efortul de institu?ionalizare a sociologiei, ca ?i relativul succes al unor autori precum Tarde, Simmel sau Weber al c?ror cuv�nt a fost mai bine �n?eles de c?tre publicul cultivat. O autoritate doctrinal?, intelectual? disputat? MICHELS Robert (1876-1940): Partidele politice (1911) RICKERT Heinrich (1893-1936): Die Grenzen der naturwissen � schaftlichen Begriffsbildung (1896) SIMMEL Georg (1858-1918): Problemele filosofiei istoriei (1892); Filosofia banului (1900); Sociologie (1908); Sociologie ?i epistemologie (1918) SOMBART Werner (1863-1941): Capitalismul modern (1902-1927
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i �nv???m�ntul ?tiin?ei sociale, a?a cum era practicat de vreo treizeci de ani, nu f?r? rutin?. Curentul se scindeaz? Ce propuneau unii ?i ce propuneau ceilal?i? Cu toate c? au p?strat pozi?iile doctrinale, leplaysienii ortodoc?i nu au r?mas indiferen?i la criticile rivalilor lor, care le repro?au conformismul intelectual. Emile Cheysson, un vechi politehnist, inginer de poduri, ei aplic? metodă monografic? la atelier ?i la comun?, care cap?ț? �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de seam? anuale ale activit??ilor desf??urate. Situa?ia disciplinei c?tre 1910 S? insist?m asupra unei particularit??i �n raport cu Europa ?i anume aceea c? institu?ionalizarea sociologiei nu s?a lovit aici de �tradi?iile� doctrinale sau mandarinale care ar fi putut s?-i fr�neze expansiunea. Pe plan teoretic, sociologii americani �?i situau lucr?rile pe linia liberalismului spencerian (Sumner), a darwinismului social (Small), sau �n prelungirea psihologiei tardiene. Destul de rapid �ns?, social scientists-ii au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
martyr (Neuchâtel-Paris, 1952), lucrare a cărei miză vizează dialogul ecleziologic 16. Teologul rus consideră pe bună dreptate că problema Tradiției și cea a a ierarhiei post-apostolice este strâns legată de natura sacramentală a Ecclesiei, atât sub raport istoric, cât și doctrinal. Exegeza romano-catolică consideră pasajul de la Matei XVI, 18 despre întemeierea Bisericii pe Petru ca reprezentând expresia unui principiu primordial pentru cinul ecleziatic. Problema exegetică pe care o ridică acest pasaj nu se rezumă numai la întrebarea dacă Biserica se întemeiază
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prestigiu și de autoritate pe care apostolicitatea nu făcea decât să îl confirme, Biserica primară admitea și alte primaturi: cel al Alexandriei, al Cartaginei, al Constantinopolului. Pe de altă parte, apostolicitatea, în măsura în care nu avea o importanță exclusivă, nu antrena infailibilitatea doctrinală: ea nu făcea decât să sporească autoritatea ecleziastică care se cerea confirmată prin faptă. Autoritatea bisericească nu comportă prin ea însăși o putere juridică; deosebirea dintre putere și autoritate este fundamentală pentru înțelegerea vechii organizări a Bisericii și a evoluției
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sale. Încă înainte de Sinodul ecumenic de la Niceea, Biserica devenise conștientă, îndeosebi începând cu Sfântul Ciprian, de rolul universal al episcopatului în calitate de colegiu, îndeplinind funcțiile colegiului celor Doisprezece. Acest rol al episcopului Romei nu putea fi asimilat nici cu o infailibilitate doctrinală sau morală, nici cu o putere juridică asupra celorlalți episcopi, întrucât acest lucru nu îi era conferit de nici un sinod 20. După prezentarea acestor diferențe specifice între luteranism și catolicism cu privire la câteva aspecte ecleziologice esențiale, Mircea Vulcănescu oferă, sub forma
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teologică deosebită le-a determinat proclamarea de Părinți ai Bisericii, în virtutea impulsului profund acordat culturii creștine, care a știut să asimileze unele aspecte ale culturii păgâne, obiect al unei considerații rodnice și astăzi. Efortului literar al părinților Bisericii și celui doctrinal al celor implicați în evanghelizarea directă a poporului creștin sau păgân, i s-a alăturat cel al soldaților creștini care, prin mărturia și comportamentul lor, au contribuit decisiv la răspândirea Evangheliei. Capitolul I Creștinismul în Imperiul roman 1. Diaspora ebraică
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
realizator al unei noi măreții colective. Această listă recapitulativă e departe de a fi închisă. Unele dintre aceste teme, prezentate într-o manieră mai mult sau mai puțin discretă, pot fi întîlnite în planul secund al cîtorva dintre marile construcții doctrinale ale secolului trecut, chiar și printre cele care își revendică în mod insistent rigoarea demonstrației și caracterul științific al postulatelor lor. Aceasta este, fară îndoială, sursa și explicația puterii lor de seducție: care ar fi fost destinul istoric al unui
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
tradiționalistă, poate fi pe bună dreptate apropiată și de unele dintre aspirațiile ecologice contemporane, mai mult decît de modelul Cetății antice atît de des evocat prin filiație rousseauistă. E de la sine înțeles totuși că, în acest caz, la nivelul speculației doctrinale, ca și la acela al proiectului instituțional, un același sistem de organizare mitică nu conduce în mod obligatoriu la o viziune identică a sistemului politic ce va fi întemeiat sau la ordinea socială ce va fi instaurată. Pe scurt, a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
întru totul o legitimitate absolută? Există, în schimb, și legitimități mult timp necontestate în Franța vechii monarhii, de pildă dar pe care timpul le-a uzat, le-a erodat treptat, golindu-le de substanța lor?... Instabilă și echivocă în calitate de concept doctrinal, de neînțeles ca expresie absolută a ceea ce este juridic și moral, noțiunea de legitimitate se impune totuși cu deosebită forță atunci cînd se acceptă situarea ei doar la nivelul observației concrete, abordarea ei în funcție numai de datele analizei empirice
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și ele departe de a corespunde cadrului sau obiectivului analizei noastre... În ceea ce privește "starea de natură" și visul purității, care îi este mereu asociat, trebuie să revenim la Rousseau, care a avut privilegiul imens de a conferi noțiunii întreaga sa valoare doctrinală și, de asemenea, întregul conținut de aspirație politică, făcînd-o să se confunde, identificînd-o chiar cu ceea ce trebuie considerat a fi drept o autentică filosofic a istoriei sau, cel puțin, o viziune globală și rațional organizată a devenirii istorice 48. Mereu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]