296 matches
-
cu toată pluralitatea sa semantică), s-a petrecut în relația dintre credincios și obiectul idolatriei sale, înlocuit acum de discursul despre imagine și icoană. În acest sens, virulența și pragmatismul textelor patriarhului Nichifor au făcut pandant cu viziunea christologică și doctrinală a teologilor Ioan Damaschinul și a lui Theodor Studitul, toate comentariile susținând că gândirea (parțial "cunoașterea", în vechea accepțiune păgână) și exercitarea puterii (creștine) sunt imposibile în absența imaginii; înainte de toate, fără icoana chipului divin și a martorilor săi apropiați
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
către posibilitatea reprezentării divinului cu scop paidetic. Pentru că a preluat întru totul planul (trans)figurării divine de la Apostolul Pavel (Corintieni 1. 11, 7; Corintieni 2. 4, 4; Coloseni 1, 15), gândirea patristică a pus bazele unei filosofii creștine cu vocație doctrinală, din necesitatea de a corela imaginea naturală cu proiectul ecclesiei de a o transpune în icoană. O consecință majoră a fost reinterpretarea acestei prolifice noțiuni, oíkonomía, atât de necesare în argumentările iconofililor cu privire la relația dintre invizibil
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
unui stil cultural foarte elevat, însă cu motivație etnică − deși complet datat -, respectiv aticismul elin. Eșecurile încercărilor de unire cu biserica papală au fost cauzate într-o anumită măsură, cum spuneam, de mișcarea monahală și de formarea unor noi baze doctrinale ale rezistenței ortodoxe, dar și de reacția violentă a populației Constantinopolului (care, în spiritul vechiului drept romano-bizantin de veto, și-a întărit opțiunea pentru formele pure ale credinței creștine "orientale", manifestându-se partizan, precum în perioada crizei icoanelor). Aceste răspunsuri
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și de către Biserică; la rândul ei (prin definirea sa ca societas perfecta 4, care i se atribuise timp de câteva secole), revendica autonomia față de stat și legitima suveranitate atât în interior, cât și în exterior, inducând primatul jurisdicțional și infailibilitatea doctrinală a Papei 5. La începutul secolului al XX-lea, modul de manifestare a catolicilor în viața publică s-a schimbat. Acest fapt a determinat Biserica Catolică să acorde o atenție sporită mijloacelor de comunicare socială și întregului fenomen "mass-media"6
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
față de Biserică, punându-se bazele conceptului de Biserică de stat. Ca reacție, Biserica și-a revendicat o autonomie față de stat, și-a legitimat autoritatea în interior dar și în exterior (definindu-se ca "societas perfecta") inducând primatul jurisdicțional și infailibilitatea doctrinală a Papei. Timp de mai multe decenii, primatul papal a fost înțeles ca jurisdicție, iar infailibilitatea ca afirmare necondiționată a autorității (P. Granfield, "Nascita e declino della societa perfecta", în Concilium, 18, 1982, pp. 955-964, Șerban Turcuș, op. cit., p. 30
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ale bisericii și pentru coordonarea acțiunilor de binefacere creștină. Articolul 38 Biserica locală, prin Sfatul de frați, poate retrage din lucrare slujitorii sau angajații care nu își îndeplinesc îndatoririle, precum și pe aceia care se fac vinovați de abateri morale sau doctrinale. Articolul 39 Bisericile locale care nu au credincioși cu darul de a lucra în public își desfășoară activitatea de cult prin: citirea Bibliei sau a unor cărți care sunt conforme cu învățătura Scripturii și Mărturisirea de credință, rugăciuni și cântări
HOTĂRÂRE nr. 629 din 11 iunie 2008 privind recunoaşterea Statutului Bisericii Evanghelice Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199933_a_201262]
-
ale bisericii și pentru coordonarea acțiunilor de binefacere creștină. Articolul 38 Biserica locală, prin Sfatul de frați, poate retrage din lucrare slujitorii sau angajații care nu își îndeplinesc îndatoririle, precum și pe aceia care se fac vinovați de abateri morale sau doctrinale. Articolul 39 Bisericile locale care nu au credincioși cu darul de a lucra în public își desfășoară activitatea de cult prin: citirea Bibliei sau a unor cărți care sunt conforme cu învățătura Scripturii și Mărturisirea de credință, rugăciuni și cântări
STATUTUL din 11 iunie 2008 Bisericii Evanghelice Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199934_a_201263]
-
mărimea bisericii. Comitetul și adunarea administrativă sunt conduse de pastorul delegat de conferință, iar în lipsa acestuia, de către prezbiter, cu acordul pastorului sau al conferinței. ... (2) Cele mai importante atribuții ale comitetului bisericii locale sunt: hrănirea spirituală a membrilor, păstrarea purității doctrinale, susținerea standardelor creștine, coordonarea lucrării de evanghelizare, administrarea finanțelor și a bunurilor bisericii și coordonarea departamentelor. Comitetul analizează și recomandă adunării administrative modificările în privința calității de membru. ... Articolul 34 (1) Alegerea comitetului bisericii locale și a slujbașilor ei se fac
STATUTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE din 9 aprilie 2008 al Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197234_a_198563]
-
de Episcopii interesați, în care normele Regulamentului de formare sacerdotală să fie adaptate circumstanțelor particulare și să fie stabilite cu mai mare precizie punctele care privesc viața cotidiană a seminariștilor și ordinea întregului seminar. Can. 244 - Formarea spirituală și instruirea doctrinală a seminariștilor în seminar să fie coordonate în mod armonios și reglementate în așa fel încât ei, fiecare după propriul caracter, să dobândească, împreună cu necesară maturitate umană, spiritul Evangheliei și unirea profundă cu Cristos. Can. 245 - § 1. Prin formarea spirituală
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
această stare ca pe un dar deosebit al lui Dumnezeu. § 2. Seminariștii să fie conștientizați cum se cuvine cu privire la îndatoririle și sarcinile specifice ale slujitorilor sacri ai Bisericii, nefiind trecută sub tăcere nici una dintre dificultățile vieții sacerdotale. Can. 248 - Instruirea doctrinală ce trebuie făcută are drept scop ca seminariștii, alături de cultura generală conformă cu necesitățile locurilor și timpurilor, să dobândească o cunoaștere amplă și solidă a științelor sacre, astfel încât, prin credința lor bazată pe această cunoaștere și hrănită de ea, să
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Vatican al II-lea, deoarece în ele se găseau elementele de bază ale reînnoirii legislative, fie pentru că au fost deja emise unele norme care se refereau direct la instituții noi și la disciplina ecleziastică, fie pentru că era necesar ca bogățiile doctrinale ale acestui conciliu, care au contribuit atât de mult la viața pastorală, să-și aibă corolariile și împlinirea necesară și în legislația canonică. În anii care au urmat, Suveranul Pontif a repetat deseori membrilor Comisiei, prin numeroase discursuri, dispoziții și
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
chiar și atunci când era vorba de observații contradictorii (lucru care se întâmpla deseori), ținându-se seama nu numai de importanța lor sociologică (adică de numărul organelor consultative și al persoanelor care propuneau aceste observații), dar mai ales de valoarea lor doctrinală și pastorală, ca și de coerența lor cu învățătura și cu normele aplicative ale Conciliului Vatican II și cu magisteriul pontifical; de asemenea, în ce privește modalitățile specific tehnice și științifice, de concordanța lor cu sistemul juridic canonic. Mai mult, ori de câte ori era
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
de Episcopii interesați, în care normele Regulamentului de formare sacerdotală să fie adaptate circumstanțelor particulare și să fie stabilite cu mai mare precizie punctele care privesc viața cotidiană a seminariștilor și ordinea întregului seminar. Can. 244 - Formarea spirituală și instruirea doctrinală a seminariștilor în seminar să fie coordonate în mod armonios și reglementate în așa fel încât ei, fiecare după propriul caracter, să dobândească, împreună cu necesară maturitate umană, spiritul Evangheliei și unirea profundă cu Cristos. Can. 245 - § 1. Prin formarea spirituală
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
-și poată deschide cu încredere conștiința. § 5. - Can. 247 - § 1. Să fie pregătiți, printr-o educație adecvată, să respecte starea celibatului și să învețe să aprecieze această stare ca pe un dar deosebit al lui Dumnezeu. § 2. - Can. 248 - Instruirea doctrinală ce trebuie făcută are drept scop ca seminariștii, alături de cultura generală conformă cu necesitățile locurilor și timpurilor, să dobândească o cunoaștere amplă și solidă a științelor sacre, astfel încât, prin credința lor bazată pe această cunoaștere și hrănită de ea, să
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
cele din transporturi aeriene, navale, terestre, telecomunicații, domeniul sanitar și de asistență socială, al aprovizionării populației cu gaze, energie electrică, apă, căldură, alimente, comerțul cu amănuntul și de deservire a populației (magazine, mall-uri, restaurante etc.). 25. Raportat la accepțiunea doctrinală a celor două sintagme, rezultă că interpretarea acestora trebuie să fie suplă, adaptată realităților societății la un moment dat, în legătură directă cu natura și diversitatea activităților sociale și economice și cu stadiul dezvoltării tehnologiei, fiind îndeobște admis că o
DECIZIE nr. 22 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind aplicarea dispoziţiilor art. 141 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266707_a_268036]
-
uns", este traducerea din limba ebraică a cuvântului משיח "Mașiah" (arabă مَسيح "Masīh"). Inițial, cuvântul "creștin" a fost folosit ca o poreclă la adresa celor care urmau învățăturile lui Iisus în Imperiul Roman. Instituția specifică creștinismului este Biserica. Autoritatea doctrinală este Sfânta Scriptură sau Biblia, la care se adaugă, în ortodoxie și catolicism, tradiția Bisericii (în plus, pentru catolicism, se adaugă și Magisteriul bisericesc, reprezentat de autoritatea papei. Creștinismul este religia acelora care mărturisesc credința în Iisus Hristos și purtător
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
numărul „punctelor de credință a variat între 4 și 28 de articole, atât în sens istoric, cât și geografic. Diferența aceasta nu reprezintă o variabilitate confesională în interiorul adventismului, ci o variație de expresie a aceleiași doctrine. Cea mai rezumativă expunere doctrinală împarte aceste articole în trei categorii: 1. Articole de credință comune cu restul creștinătății: Autoritatea Bibliei; Creatorul și creația; Dumnezeirea (Trinitatea); Christos ca Dumnezeu adevărat și om adevărat; Întruparea (nașterea din fecioară), misiunea și moartea ispășitoare a lui Iisus; divinitatea
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
viața sa. Autorul reușește să cuprindă într-o singură carte emoțiile ce au definit scurta sa existență. Opera poetică a lui Jorge Manrique se rezumă la 40 de creații. Sunt clasificate de regulă în trei categorii : de dragoste, satirice și doctrinale. Predomină cele satirice și amoroase, în limitele stabilite de poezia „"cancioneril"” (gen de poezie cultă ce se cultiva în secolul XV, în special în metru minor) și cu influențe provensale, pe un ton de galanterie erotică mascată de alegorii subtile
Jorge Manrique () [Corola-website/Science/307995_a_309324]
-
peste 100 de califi ai lumii Islamice care au domnit din 632 până la abolirea instituției califatului în 1924. În timpul domniei sale, Al Mă’mun a promovat literatura, științele, teologia islamică și a încercat fără succes să pună capăt diviziunilor și rivalităților doctrinale din Islam. Al Mă’mun s-a născut la Bagdad pe 13/14 Septembrie 786, ca fiu al califului Harun al-Rashid și al unei sclave de origine persana, Maradjil. Noaptea nașterii a coincis cu moartea unchiului său, califul Al-Hadi, astfel
Al-Mamun () [Corola-website/Science/307959_a_309288]
-
Epifanie a făcut o altă călătorie, la Roma, împreună cu sfântul Ieronim și cu Paulin, episcop de Antiohia, pentru a pleda în fața papei cauza acestuia din urmă în chestiunea schismei ce exista în acel moment în Antiohia. Din punct de vedere doctrinal, Sfântul Epifanie din Salamina a fost un aprig luptător împotriva origenismului. Astfel, în anul 393, luând cuvântul la Ierusalim, cu ocazia sărbătoririi sfințirii Bisericii Învierii, el l-a proclamat pe Origen ca părinte al arianismului și a tuturor ereziilor. Acest
Epifanie de Salamina () [Corola-website/Science/302641_a_303970]
-
județul Mehedinți, dar și în Bulgaria, la Orsoia, Montana, iar un arbore al vieții similar este incizat pe inelul getic descoperit în necropola de la Seimeni. Biserica creștina le-a preluat și le-a reinterpretat simbolul în concordanța cu ambițiile ei doctrinale. În tradiția creștină arborele cosmic este Crucea Răstignirii lui Iisus Hristos. Crucea, lucrată din lemnul arborelui binelui și răului, se substitue arborelui cosmic. Pomul vieții este asociat cu manifestarea divină. Aceasta întrucât se observă o reluare de simboluri între arborele
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
din propozițiile abélardiene condamnate la conciliul din Sens a fost aceea că cei care l-au crucificat pe Hristos nu au comis un păcat deoarece au acționat din ignoranță. Philip Schaff, ed., "A Religious Encyclopaedia or Dictionary of Biblical, Historical, Doctrinal, and Practical Theology", 3rd ed., Vol. 1. Toronto, New York & London: Funk & Wagnalls Company, 1894. De Libera, Alain, "Cearta Universaliilor", traducere de Ilie Gyurcsik și Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 1998. De Libera, Alain, "Gândirea Evului Mediu", traducere de Mihaela și
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
exemplar al "Sacramentariului Gregorian" (pe la 780), așa cum deja în 774 i-a înmânat "Culegerea de Canoane" a lui Dionisie cel Mic (sau mai corect spus: "cel Smerit"). Influența papei Adrian I asupra bisericii din Spania a fost, eminamente, disciplinară și doctrinală. Într-una din scrisorile sale „"ad Egilas"” (PL 98, coll. 333 și 346) el tratează despre postul de miercuri și de sâmbătă, despre sărbătoarea Paștelui, despre predestinare, despre har și despre liberul arbitru. Alte două scricori le-a dedicat problemei
Papa Adrian I () [Corola-website/Science/302766_a_304095]
-
socialiste în mișcări extremiste de stânga. În decembrie 1920, s-a desfășurat Congresul SFIO la Tours. Leon Blum s-a opus aderării partidului la Internațională Comunistă, invocând principiile tradiționale ale doctrinei socialiste franceze, refuzând dependență necondiționată față de Komintern, refuzând monolitismul doctrinal și supunerea sindicatelor față de partid. Dar majoritatea delegațiilor au decis aderarea și și-a făcut apariția Partidul Comunist Francez-Secțiunea Franceză a Internaționalei Comuniste-SFIC. Blum și susținătorii săi au rămas în SFIO. Și pe plan sindical are loc sciziunea. În 1921
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Conciliu. Se pare că episcopii participanți ar fi elaborat și o scrisoare către egipteni. Sinodul I ecumenic prezintă o deosebită importanță prin aceea că a fost prima adunare a episcopilor din întreaga biserică, împrejurare în care s-au dezbătut probleme doctrinale fundamentale și s-au luat decizii majore care privesc dreapta credință și unitatea bisericii. El reprezintă și o cotitură bruscă în modul în care au fost priviți creștinii: dacă înainte ei erau crunt persecutați, Constantin cel Mare s-a arătat
Primul conciliu de la Niceea () [Corola-website/Science/299476_a_300805]