426 matches
-
francez (< tenez, "țineți", folosit de cel care arunca mingea pentru a atrage atenția celui care urma să o prindă********. Această formă de tenis devenise atît de populară în Franța, încît pe la 1600 ambasadorul venețian la Curtea lui Henric IV raporta dogelui Marino Grimani că la Paris există c. 1.600 de terenuri de tenis. Din Franța, tenisul s-a răspîndit în toată Europa, mai întîi la Curțile regale (de unde royal tennis)**. Shakespeare îl menționează în piesa istorică Henric al V-lea
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cronică scrisă care a stat în calea dezvoltării istoriografiei umaniste până la mijlocul secolului al XV-lea. Mai mult decât atât, Veneția că republica a fost de asemenea controlată de o serie de comitete puternice. Așa încât, atunci când Biondo i-a propus Dogelui Francesco Foscari că el să fie angajat în calitate de istoric oficial în 1454, au apărut o serie de alte propuneri din partea cetățenilor din conducere, inclusiv una care îl implică pe Lorenzo Valla. Rezultatul a fost o întârziere prelungită în scrierea unei
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
din Campania, la sfârșitul secolului al 4-lea de unde se trage și denumirea apuseană de campane dată clopotelor. În răsărit primele clopote au fost trimise în anul 852, în dar împăratului bizantin Mihail al III-lea (842-867), de către Ursus Patricianus, dogele Veneției. Generalizarea lor în tot răsăritul creștin s-a săvârșit abia în secolul al 12-lea. După cucerirea Constantinopolului de către turci, clopotele au fost interzise de către noii stăpânitori, ceea ce a făcut ca în multe părți, să se revină la toacă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din Campania, la sfârșitul secolului al IV-lea de unde se trage și denumirea apuseană de campane dată clopotelor. În răsărit primele clopote au fost trimise în dar împăratului bizantin Mihail al III-lea (842-867), în anul 852 de către Ursus Patricianus, dogele Veneției. Generalizarea lor în tot răsăritul creștin s-a săvârșit abia în secolul al XII-lea. După cucerirea Constantinopolului de către turci, clopotele au fost interzise de către noii stăpânitori, ceea ce a făcut ca în multe părți, să se revină la toacă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dogilor. Se vor duce la Veneția Hieronim Matievici din Raguza, medic la Curte și diplomat al voievodului, ori vistiernicul Oprea. Căutau probabil obiecte de preț pentru domnul lor, care, iubitor de fast și făcând figură de mare stăpânitor, îi trimitea dogelui un cal ce valora două sute de ducați. Un gust artistic sigur, ce aduna „moștenirea” bizantină lângă rafinamentul vest-european, dirija opțiunile voievodului în materie de lucruri de valoare. Pe unii istorici i-a surprins solia trimisă de N.B. la papa Leon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
scaun, au început să curgă solii lumii care-i recunoșteau domnia și Principatul ca putere. Printre aceștia se afla și un individ obscur îmbrăcat în robă și pălărie neagră pe cap. -Cine ești străine-întrebă Domnul. -Cavalerul Vicenzo Grațiani slujitor al dogelui Veneției care vă urează lungă Domnie și ani mulți de viață. Iar de Măria-ta dorește, pot să vă slujesc. Astrolog, magician, spițer și vraci fiind. -Fii binevenit la curtea mea cavalere. Voi avea nevoie de știința taacceptă Petru. De la
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
străin, despre care se vorbea că este foarte erudit, colindase tot pământul și nu existau mistere ale naturii, care să nu le fi elucidat. Venețianul Florentin Delmar magician, astrolog, spițer și vraci, servise cu știința sa mulți ani, la curtea dogelui Veneției. După ce călători prin toate continentele, trecând prin orașele mari ale celor mai importante țări, studiind civilizațiile popoarelor, hotărî să se stabilească într-o țară din sud-vestul Europei. Sosit la curte regelui Matei se bucura de multă considerație și stimă
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mai mare expansiune teritorială pe care a avut-o vreodată. Bombardarea porturilor Algiers și Tripoli a condus la eliberarea sclavilor creștini, iar suportul oferit de Genova Spaniei a fost aspru pedepsit de Ludovic: orașul a fost asediat, iar după capitulare dogele Genovei a fost umilit, trebuind să prezinte scuze oficiale lui Ludovic. O altă dovadă de diplomație a fost comentată în lucrarea apocrifă a marchizului Charles Auguste la Faré: Mémoires et réflexions sur les principaux événements du règne de Louis XIV
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
vele, câte tunuri și ce echipaj are Vellocitta? CELLINO (interzis, nu știe ce să spună): Nu m-am interesat încă. Nam văzut-o încă [...] Trei ani am fost pe lângă ambasada noastră din Franța. De doi ani sunt atașat pe lângă persoana Dogelui. PIETRO: Și în acești doi ani nai găsit niciodată timpul și nai avut curiozitatea să vezi această corabie și să cunoști oamenii pe care îi comanzi? [...] CELLINO: Acesta-i cazul tuturor tinerilor înscriși în Cartea de aur din Veneția. [...] (justificânduse
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
al supunerii față de „oficialitate”, al Încadrării Într-o „ierarhie” a valorilor admise. Nimic nu-i repugnă mai mult poetului decît o astfel de comodă recunoaștere, „poezia cu fireturi” care ar Însemna angajarea Într-o ordine restrictivă și mutilantă: „Poetul devenit Doge. Poetul adunînd În locul semnelor neînțelese din el ori din văzduh, balega armăsarului ritmînd fanfara de bîlci cu penița făraș pentru jarul onorurilor oficiale”. Aceasta, Întrucît „admirația unanimă” contravine din principiu idealului avangardist al dinamicii absolute a spiritului creator, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Barbieri-Nini; Jacopo Loredano: Baldassare Miri Actul I Tabloul 1. Palatul dogal din Veneția Consiliul celor zece și membrii guvernului se întâlnesc pentru a lua o decizie importantă. Loredano, membru al Consilului și prietenul său Barbarigo sosesc. Cei doi observa că Dogele, desi calm și seren, i-a precedat în încăperea de consiliu: înainte de a intra, toți proslăvesc justiția venețiana. Adus din închisoare, Jacopo Foscari, fiul Dogelui, așteaptă să fie citat în fața Consiliului: el își salută Veneția lui iubita pe care nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
decizie importantă. Loredano, membru al Consilului și prietenul său Barbarigo sosesc. Cei doi observa că Dogele, desi calm și seren, i-a precedat în încăperea de consiliu: înainte de a intra, toți proslăvesc justiția venețiana. Adus din închisoare, Jacopo Foscari, fiul Dogelui, așteaptă să fie citat în fața Consiliului: el își salută Veneția lui iubita pe care nu a mai revăzut-o de mult timp deoarece fusese exilat și izgonit din oraș (Dal più remoto esilio... Odio solo, ed odio atroce). Un oficial
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ed odio atroce). Un oficial îi spune să spere într-un act de clementa, dar Jacopo acuză ură atroce a cărui victima este. Tabloul 2. Un hol în palatul dogal. Lucreția Contarini, soția lui Jacopo, pledează cauza soțului ei în fața Dogelui, care de altfel este tatăl lui Jacopo, dar acesta îi răspunde că ea poate să se roage și să spere pentru dreptate doar de la ceruri (Tu al cui sguardo onnipossente... La clemenza! S'aggiunge lo scherno!) Când Pisana, o prietenă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
care el a trimis-o Ducelui Sforza la Milano, dovedește vinovăția lui: în consecință este drept să se întoarcă în exilul din Cretă. Imparțialitatea justiției venețiene trebuie să fie clară pentru toți, cu atat mai mult cu cât însuși fiul Dogelui nu se poate sustrage sentinței. Tabloul 4. Cameră privată a Dogelui. Dogele se gândește cu amărăciune la destinul său de principe a cărui putere a fost mult redusă de Consiliul celor zece și obligat în calitate de părinte să asiste neputincios la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui: în consecință este drept să se întoarcă în exilul din Cretă. Imparțialitatea justiției venețiene trebuie să fie clară pentru toți, cu atat mai mult cu cât însuși fiul Dogelui nu se poate sustrage sentinței. Tabloul 4. Cameră privată a Dogelui. Dogele se gândește cu amărăciune la destinul său de principe a cărui putere a fost mult redusă de Consiliul celor zece și obligat în calitate de părinte să asiste neputincios la suferințele fiului său, fără a avea posibilitatea să-l ajute (O
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în consecință este drept să se întoarcă în exilul din Cretă. Imparțialitatea justiției venețiene trebuie să fie clară pentru toți, cu atat mai mult cu cât însuși fiul Dogelui nu se poate sustrage sentinței. Tabloul 4. Cameră privată a Dogelui. Dogele se gândește cu amărăciune la destinul său de principe a cărui putere a fost mult redusă de Consiliul celor zece și obligat în calitate de părinte să asiste neputincios la suferințele fiului său, fără a avea posibilitatea să-l ajute (O vecchio
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mult redusă de Consiliul celor zece și obligat în calitate de părinte să asiste neputincios la suferințele fiului său, fără a avea posibilitatea să-l ajute (O vecchio cor, che batti). Lucreția intra și solicită socrului sau să anuleze sentința lui Jacopo. Dogele îi spune că el nu poate să facă acest lucru în virtutea legilor venețiene. Văzăndu-l pe bătrânul Doge plângând destinul fiului său, Lucreția începe să spere. Act ÎI Tabloul 1 Închisoarea statului. Chinuindu se în celula întunecată din închisoare, Jacopo are
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fără a avea posibilitatea să-l ajute (O vecchio cor, che batti). Lucreția intra și solicită socrului sau să anuleze sentința lui Jacopo. Dogele îi spune că el nu poate să facă acest lucru în virtutea legilor venețiene. Văzăndu-l pe bătrânul Doge plângând destinul fiului său, Lucreția începe să spere. Act ÎI Tabloul 1 Închisoarea statului. Chinuindu se în celula întunecată din închisoare, Jacopo are un moment de delir și i se pare că vede fantomă lui Carmagnola, faimosul comandant executat la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
-i aducă la cunoștința sentința: nu este condamnat la moarte, dar trebuie să rămână în exil ceea ce îi obligă pe amândoi să trăiască despărțiți până la finele vieții lor. De afară se aud acordurile unei barcarole care le dă speranțe. Sosește Dogele și toți trei se îmbrățișează, adânc mișcați (Nel tuo paterno amplesso). Este vorba de dragoste paterna și nu de rigoarea oficială ceea ce Jacopo vede acum în tatăl său. Această dragoste va constitui o consolare pe durata exilului sau. Însoțit de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Loredano sosește și îi spune lui Jacopo că hotărârea Consilului este că el să părăsească de îndată și pentru totdeauna Veneția. Cei trei se îmbrățișează încă o dată, dar Loredano îi desparte fără milă provocând mânia lui Jacopo și a Lucreției. Dogele le recomandă să-și păstreze calmul. Jacopo este luat de gărzi. Tabloul 2. Sala de Consiliu. Consilierii și guverantorii sunt convocați pentru a confirma sentința. Dogele intra pentru a prezida ședința. Jacopo este introdus și cere dreptate tatălui său pentru că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o dată, dar Loredano îi desparte fără milă provocând mânia lui Jacopo și a Lucreției. Dogele le recomandă să-și păstreze calmul. Jacopo este luat de gărzi. Tabloul 2. Sala de Consiliu. Consilierii și guverantorii sunt convocați pentru a confirma sentința. Dogele intra pentru a prezida ședința. Jacopo este introdus și cere dreptate tatălui său pentru că este nevinovat. Dogele nu poate face mai mult decât să-l sfătuiască să renunțe. Lucreția împreună cu Pisana și alte doamne, sosesc ținând de mânuțe pe cei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să-și păstreze calmul. Jacopo este luat de gărzi. Tabloul 2. Sala de Consiliu. Consilierii și guverantorii sunt convocați pentru a confirma sentința. Dogele intra pentru a prezida ședința. Jacopo este introdus și cere dreptate tatălui său pentru că este nevinovat. Dogele nu poate face mai mult decât să-l sfătuiască să renunțe. Lucreția împreună cu Pisana și alte doamne, sosesc ținând de mânuțe pe cei doi copii. Jacopo aleargă să și îmbrățișeze copiii și îi face să îngenuncheze în fața Dogelui implorând milă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
este nevinovat. Dogele nu poate face mai mult decât să-l sfătuiască să renunțe. Lucreția împreună cu Pisana și alte doamne, sosesc ținând de mânuțe pe cei doi copii. Jacopo aleargă să și îmbrățișeze copiii și îi face să îngenuncheze în fața Dogelui implorând milă. Barbarigo este impresionat și încearcă să îl înmoaie pe neînduplecatul Loredano. Acesta din urmă, împreună cu restul senatorilor, rămân fermi pe poziții. Jacopo trebuie să se întoarcă în exil în Cretă și trebuie să plece singur, fără familie. Cu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Tabloul 1. Piața Sân Marco. Piața Sân Marco este plină de oameni în costume de sărbătoare. O regata este pe punctul de a avea loc. Loredano și Barbarigo sosesc să urmărească mulțimea fericită, indiferență la soarta familiei Foscari și a Dogelui. Loredano da semnalul pentru începerea întrecerii, dar deodată trompetele sună și mulțimea îngrozită se îndepărtează. O galera intra în port pentru a-l duce pe Jacopo în Cretă. Înainte de a se îmbarca, Jacopo își ia rămas bun cu tristețe de la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
săi, și îi spune să nu dea satisfacție inamicilor săi văzănd-o înlăcrimata(All'infelice veglio,). Dar Loredano încă o dată îi desparte cu brutalitate grăbind plecarea. În momentul în care Jacopo urca pe galera, Lucreția leșină. Tablou 2. Cameră privată a Dogelui. În camera sa Dogele își deplânge destinul: trei dintre fii săi au murit prematur și al patrulea trebuie să îndure exilul amar. Deodată Barbarigo intra cu o scrisoare scrisă de un anume Erizzo, care mărturisește crimă de care fusese acuzat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]